Oscar Han

Date personale
Oscar Han
Sculptorul Oscar Han
Născut	3 decembrie 1891^[4]^[5] București, România
Decedat	14 februarie 1976 (84 de ani)^[6] București, România
Cetățenie	România
Ocupație	sculptor memorialist[] portraitist[]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Domeniu artistic	sculptură^[1]
Studii	Universitatea Națională de Arte București^[2]
Pregătire	Frederic Storck, Dimitrie Paciurea
Profesor pentru	Boris Caragea, Gheorghe Ghițescu, Ion Lucian Murnu, Ion Irimescu
Mișcare artistică	Sindicatul Artelor Frumoase, Grupul celor patru, Tinerimea artistică
Opere importante	„Horia, Cloșca și Crișan", „Sărutul”, „Nud de femeie”, „Tinerețe”, „Pe gînduri”
Influențat de	Dimitrie Paciurea, Frederic Storck
Premii	Ordinul Meritul Cultural clasa I[*] (1968)^[2] Maestru Emerit al Artei (1964)^[3]
Modifică date / text

Oscar Han (n. 3 decembrie 1891, București, România – d. 14 februarie 1976, București, România^[7]) a fost un autor, monograf și sculptor român.

Biografie

Tatăl său era de origine germană, iar mama româncă din Vrancea.^[8]

Oscar Han a studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Dimitrie Paciurea (sculptura) și cu Frederic Storck (desenul). Debutul său ca sculptor s-a produs foarte devreme, la nici 20 de ani. În 1911, Oscar Han s-a făcut remarcat cu lucrarea „Cap de fetiță”.

A fost membru al „Grupului celor patru”, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato. În anul 1917 a făcut parte dintre cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română.^[8]

A participat la Saloanele Oficiale din București, a expus la diferite expoziții de artă românească în străinătate, ca și la unele manifestări internaționale de la Veneția, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam, Barcelona.

Într-o serie de portrete (Pârvan, Eminescu, Iorga, Sofocle, Dante), se arată preocupat de transpunerea plastică a unor valori ale portretului fizic și moral al personalității respective.

Când abordează compoziția monumentală, miza cade pe retorica gestului și, în egală măsură, pe masivitatea volumelor, pe concretizarea imperioasă a materialului figurativ (Victorie, 1932; Constantin Brâncoveanu, 1936; Anghel Saligny, 1958, etc.).

La 1 ianuarie 1927, a fost numit profesor suplinitor la catedra de sculptură a Școlii de Arte frumoase din București, unde a împărțit singurul atelier de sculptură cu fostul său profesor D. Paciurea. După moartea acestuia a rămas profesor titular până în anul 1946.^[8]

În legislatura 1934 - 1937 a fost deputat liberal de Mureș, dar nu s-a făcut remarcat prin nimic în Parlament. Datorită faptului că intrase în politică, în timpul guvernărilor liberale a reușit să-și adjudece cea mai mare parte a comenzilor de stat.^[9]

La 12 decembrie 1940, Oscar Han i se plângea ministrului Artelor: "Subsemnatul n-a fost niciodată mason și n-a vizitat niciodată, nici în mod cu totul particular, vreo lojă masonică din țară sau străinătate. Totuși, dl. Dumitru Anastasescu, sculptor, și-a permis să susțină într-un grup de legionari că subsemnatul este mason". În consecință, Oscar Han a demisionat din Comisia interimară a Sindicatului Artelor Frumoase.^[10]

În 1945, comuniștii l-au acuzat pe Oscar Han că ar fi fost legionar^[10] (poate din cauza bustului Prof. Nae Ionescu, realizat de Oscar Han în 1928).

În temeiul legii privind purificarea din cauza asocierii în trecut cu regimul profascist, adoptată într-o nouă formulă la 30 martie 1945, sculptorul Oscar Han, profesor la Școala de Arte Frumoase, a fost îndepărtat din învățământ pe termen de un an printr-un Decret semnat de Mihail Ralea, proaspăt ministru al Artelor. Ulterior, Oscar Han s-a adaptat noului regim și s-a aflat printre cei care au realizat și lucrări de o calitate estetică inferioară.^[11]

Distincții

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Oscar Han i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.^[12]

A fost distins cu Ordinul Muncii clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.^[13]

Prin Decretul 30 din 3 februarie 1972 i s-a conferit sculptorului Oscar Han ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I.^[14]

Statuile sale

Un număr de 4 lucrări realizate de Oscar Han se regăsesc în colecția de artă din Muzeul Județean Vâlcea.^[8]

La Casa Memorială "Cezar Petrescu" din Bușteni se găsesc statuile celor trei martiri Horia, Cloșca și Crișan, unicate, semnate de sculptorul Oscar Han.^[15]

Muzeul de Artă din Constanța expune 11 sculpturi turnate în bronz, realizate de Oscar Han, printre care se numără „Sărutul”, „Nud de femeie”, „Tinerețe” și „Pe gînduri”. Lucrările au intrat în patrimoniul instituției prin achiziții din colecții particulare și prin donații.^[16]

Alte lucrări ale sale se găsesc în București, în Casa memorială Minulescu - Claudia Millian, la Muzeul Național de Artă al României, la Muzeul Zambaccian.^[7] La Muzeul Zambaccian este expusă lucrarea Arcașul, cu înălțimea de 114 cm, statuetă turnată în bronz de Oscar Han în 1934.^[17]

Oscar Han a scris o monografie despre Dimitrie Paciurea și un mare număr de cronici plastice și articole, reunite în 1970 în volumul "Dălți și Pensule", apărut la editura Minerva din București.

Sculpturi

Bustul lui Mihai Eminescu, din bronz, dezvelit în curtea mănăstirii Putna în 1926. Pe soclul acestuia se află inscripția ,,În amintirea primului Congres studențesc și a primei serbări a românilor de pretutindeni ce a avut loc în 1871 la mormântul lui Ștefan Voievod, prin îndemnul lui M. Eminescu, ridicându-se acest monument din inițiativa Cercului Studențesc Arboroasa 1926” – ,,Mihai Eminescu-1850-1889”.^[18]
Bustul tenorului Nae Leonard ridicat în parcul Kiseleff din București a fost realizat de către sculptorul Oscar Han în 1929, prin colectă publică, organizată de ziarul “Rampa”.^[19]

Bustul scriitorului si istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu din Buzău, sculptor Oscar Han, 1932 (B-dul Gării nr. 1)
Statuia regelui Carol I al României, amplasată în curtea Castelului Peleș din Sinaia ^[20]. Statuia a fost dezvelită pe 26 septembrie 1933, după oficierea unui serviciu divin, și stropită cu agheasmă de patriarhul Miron Cristea^[21].
Bustul lui I.G.Duca din Sibiu, executat în bronz, semnat de Oscar Han fost realizat în anul 1934 pentru a comemora moartea politicianului liberal, asasinat pe peronul gării din Sinaia de către extremiștii de dreapta. A fost amplasat în anul realizării sale, în fata Direcției Financiare a județului Sibiu de la acea dată, în locul unde astăzi se găsește statuia lui George Coșbuc, pe Bulevardul Victoriei. Demontat în timpul regimului comunist, a fost salvat de restauratorii de la Muzeul Brukenthal iar în 2007 a fost amplasat în parcul de pe strada Hermann Oberth din Sibiu.^[22]^[23]^[24]

Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța, dezvelit în 1934 pe faleza Cazinoului din Constanța^[25], în locul unde a dorit poetul sa fie îngropat exprimându-și dorința prin poezia sa Mai am un singur dor. Pe soclu se profilează chipul statuar al uneia dintre muzele antice inspiratoare ale liricii – Terpsihora sau Erato.^[26] În noaptea de 4 spre 5 martie 2011, statuia a fost vandalizată, hoții furând efigia masivă din bronz de pe soclu, pe care era înscris numele poetului național, deși în zona unde este amplasat monumentul există două posturi ale gardienilor publici, iar în spatele statuii se află și un post al poliției militare care asigură paza Comandamentului Flotei.^[27]
Monumentul Victoriei (Biruinței) - Amplasat la Tișița – reprezintă o imortalizare a victoriei din 1916 – 1918. Monumentul de bronz, cu o înălțime de 2,50m, o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată deasupra capului.^[28] Inițiatorul monumentului a fost Pamfil Șeicaru, pe cheltuială proprie. A fost executat de sculptorul Oscar Han. La inaugurarea din 20 septembrie 1934 a participat Regele Carol al II-lea al României și Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia.^[29]
Monumentul "Victoria de la Mărășești", inaugurat la Mărășești la 21 septembrie 1934, realizat în concepția și pe cheltuiala sculptorului Oscar Han, primul Cetățean de onoare al orașului Mărășești.^[29]
Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în scuarul din fața cinematografului Capitol, din Timișoara.^[25]
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București, ridicată în 1936 Piața Mihail Kogălniceanu
Statuia lui Constantin Brâncoveanu din București, realizată din bronz de sculptorul Oscar Han în 1939, se află chiar în curtea bisericii Sf. Gheoghe-Nou din București, unde este înmormântat domnitorul.
Bustul lui Alexandru Vlahuță, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București.
Monumentul lui Mircea cel Bătrân din Turnu-Măgurele, amplasat în parcul din fața școlii generale numărul 1 din oraș, executat de Oscar Han după portretul domnitorului din ctitoria sa, mănăstirea Cozia.^[30]
Statuia compozitorului George Enescu din Buzău, sculptor Oscar Han, 1974 (Parcul "Tineretului")
Statuia lui Ștefan cel Mare din Piatra-Neamț, realizată de Oscar Han în 1974 și amplasată în Parcul din centrul orașului.^[31]
Bustul lui Vasile Voiculescu din Pârscov, județul Buzău, dezvelit la 13 octombrie 1974, în curtea casei sale memoriale, cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naștere.^[32]
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, inaugurată în 1968 în fața palatului princiar din Alba Iulia, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România.
Statuia lui Vasile Lupu, amplasată în Orhei, Republica Moldova, este realizată din bronz și îl reprezintă pe domnitor în odăjdii voievodale, ținând în mâna dreaptă o gramotă domnească. Statuia este redată în mișcare. Monumentul a fost inaugurat în anul 1937 și a fost mutat de mai multe ori (în 1940 la Iași, în 1944 la Craiova), pentru a-l feri de trupele sovietice.^[33]

Statuia lui Anghel Saligny din Constanța, inaugurată în 1957 și reamplasată la 16 octombrie 1996.

Expoziții

Expoziții personale

1915 - Ateneul Român, București (împreună cu Alexandru Romano și Horia Boambă);
1919 - Salonul Arta, București (împreună cu Traian Cornescu);
1925 - Galeria Căminul Artei, București;
1934, 1935 - Sala Dalles, București (împreună cu Francisc Șirato și Nicolae Tonitza);
1962 - Expoziție retrospectivă, Sala Dalles.

Expoziții de grup

1911 - Salonul Oficial, București (debut);
1912, 1913, 1916 - Saloanele Oficiale;
1914, 1915, 1916 - Expoziția Tinerimii Artistice, București;
1917 - Expoziția de pictură și sculptură a artiștilor mobilizați, Iași;
1926 - 1936 - Expoziția Asociației Grupul celor patru, București;
1929 - Expoziția Universală, Barcelona, Spania.

Bibliografie

Mihalache, Marin, Oscar Han, Editura Meridiane, București, 1985.
Barbosa, Octavian, Dicționarul artiștilor români contemporani, Editura Meridiane, București, 1976.
Oprea, Petrea, Critici de artă în presa bucureșteană a anilor 1931-1937, Editura Tehnică Agricolă, București, 1997.
Predescu, Lucian, Enciclopedia României, Editura Cugetarea, București, 1999.
Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. II Arhivat în 23 septembrie 2015, la Wayback Machine., lit. H-Z, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 17 – 19.

Note

^ Czech National Authority Database, accesat în 7 noiembrie 2022
^ ^a ^b https://www.agerpres.ro/documentare/2021/12/03/o-personalitate-pe-zi-sculptorul-oscar-han--824126 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ http://www.sculpture.ro/fisa.php?id=295 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ „Oscar Han”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 15 octombrie 2015
^ Oscar Han, Benezit Dictionary of Artists, accesat în 9 octombrie 2017
^ Library of Congress Authorities, accesat în 9 decembrie 2019
^ ^a ^b Oscar Han (1891 - 1976) sculptor, critic^{[nefuncțională]}
^ ^a ^b ^c ^d Lucrări ale unor sculptori din perioada interbelică, aflate în Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea^{[nefuncțională]}
^ Oscar Han - între daltă și politică
^ ^a ^b „A fi sau a nu fi mason?”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 1 ianuarie 2011.
^ Câteva reflecții privind evoluția artelor plastice în primul deceniu comunist, 1945-1953
^ Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 2.
^ Decretul 30 din 3 februarie 1972^{[nefuncțională]}
^ „Cezar Petrescu, la Bușteni”. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 1 ianuarie 2011.
^ Sculpturi realizate de Oscar Han, expuse la Muzeul de Artă
^ Muzeul K. H. Zambaccian
^ Pe urmele lui Mihai Eminescu la Suceava
^ Bustul lui Nicolae Leonard
^ Obiective turistice românești de prim rang: Castelul Peleș
^ „Castelul Peleș din Sinaia”. Arhivat din original la 19 ianuarie 2012. Accesat în 1 ianuarie 2011.
^ Guvernul se muta la Sibiu
^ Bustul lui I.G. Duca lângă fântâna arteziană din Parcul Tineretului
^ Tariceanu, asteptat in Sibiu
^ ^a ^b Oscar Han
^ „Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța”. Arhivat din original la 26 februarie 2014. Accesat în 1 ianuarie 2011.
^ Efigia de pe statuia lui Mihai Eminescu din Constanța, furată^{[nefuncțională]}
^ Pe traseul Focșani – Panciu^{[nefuncțională]}
^ ^a ^b „Operele comemorative de război”. Arhivat din original la 27 octombrie 2016. Accesat în 1 ianuarie 2011.
^ Monumente ale orașului Turnu-Măgurele
^ Statuia lui Ștefan cel Mare^{[nefuncțională]}
^ „Casa Memorială „Vasile Voiculescu" Pârscov”. Arhivat din original la 3 decembrie 2010. Accesat în 1 ianuarie 2011.
^ Vasile Lupu, Orhei

Legături externe

Materiale media legate de Oscar Han la Wikimedia Commons
ro Un secol de sculptură românească - Oscar Han Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.

[0bac42e58080e2442139ff0f9ca58003-1] Czech National Authority Database, accesat în 7 noiembrie 2022

[01cdcfd7103ea21ae6e0388f5ed54b70-2] ttps://www.agerpres.ro/documentare/2021/12/03/o-personalitate-pe-zi-sculptorul-oscar-han--824126 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[f2331ec3a8445919c729d9de23a29eb6-3] ttp://www.sculpture.ro/fisa.php?id=295 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[0c281e79213d91470cff7fbd7bc5dd67-4] „Oscar Han”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 15 octombrie 2015

[61b90e808435ca1c564c36aab638b1b5-5] Oscar Han, Benezit Dictionary of Artists, accesat în 9 octombrie 2017

[b9c76257da8aa07819ff228e8bd55179-6] Library of Congress Authorities, accesat în 9 decembrie 2019

[gallerya-7] Oscar Han (1891 - 1976) sculptor, critic^{[nefuncțională]}

[Simian-8] Lucrări ale unor sculptori din perioada interbelică, aflate în Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea^{[nefuncțională]}

[9] Oscar Han - între daltă și politică

[mason-10] „A fi sau a nu fi mason?”. Arhivat din original la 5 martie 2016. Accesat în 1 ianuarie 2011.

[11] Câteva reflecții privind evoluția artelor plastice în primul deceniu comunist, 1945-1953

[12] Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.

[13] Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 2.

[14] Decretul 30 din 3 februarie 1972^{[nefuncțională]}

[15] „Cezar Petrescu, la Bușteni”. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 1 ianuarie 2011.

[16] Sculpturi realizate de Oscar Han, expuse la Muzeul de Artă

[17] Muzeul K. H. Zambaccian

[18] Pe urmele lui Mihai Eminescu la Suceava

[19] Bustul lui Nicolae Leonard

[20] Obiective turistice românești de prim rang: Castelul Peleș

[21] „Castelul Peleș din Sinaia”. Arhivat din original la 19 ianuarie 2012. Accesat în 1 ianuarie 2011.

[22] Guvernul se muta la Sibiu

[23] Bustul lui I.G. Duca lângă fântâna arteziană din Parcul Tineretului

[24] Tariceanu, asteptat in Sibiu

[amatori-25] Oscar Han

[26] „Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța”. Arhivat din original la 26 februarie 2014. Accesat în 1 ianuarie 2011.

[27] Efigia de pe statuia lui Mihai Eminescu din Constanța, furată^{[nefuncțională]}

[28] Pe traseul Focșani – Panciu^{[nefuncțională]}

[Marasesti-29] „Operele comemorative de război”. Arhivat din original la 27 octombrie 2016. Accesat în 1 ianuarie 2011.

[30] Monumente ale orașului Turnu-Măgurele

[31] Statuia lui Ștefan cel Mare^{[nefuncțională]}

[32] „Casa Memorială „Vasile Voiculescu" Pârscov”. Arhivat din original la 3 decembrie 2010. Accesat în 1 ianuarie 2011.

[33] Vasile Lupu, Orhei

[4]

v d m Avangarda artistică românească
Inițiatorii mișcării / Grupări semnificative	• Contimporanul - publicația artistică (1922 - 1932) — redactori șefi Ion Vinea și Marcel Iancu) • • Gruparea Contimporanul (1924 - 1936) — organizatori: Victor Brauner, Marcel Iancu, Max Herman Maxy, Milița Petrașcu, Hans Mattis-Teutsch cu colaborarea lui Constantin Brâncuși • • Sindicatul Artelor Frumoase (Lideri - Marius Bunescu, Camil Ressu, Dimitrie Serafim, Arthur Verona și Ion Theodorescu Sion) -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Publiciști — Teoreticieni de la Revista Contimporanul	Felix Aderca Tudor Arghezi Ion Barbu Lucian Boz Victor Brauner André Breton N. D. Cocea Sergiu Dan Mircea Eliade Paul Éluard Benjamin Fondane (sau Benjamin Fundoianu) Marcel Iancu Emil Isac Lajos Kassák Barbu Lăzăreanu Filippo Tommaso Marinetti Robert Musil Milița Petrașcu Francis Picabia Camil Ressu Stephan Roll Barbu Solacolu Philippe Soupault Henric Ștraitman Păstorel Teodoreanu Joyce Trake Sandu Tudor Tristan Tzara Urmuz Ion Vinea Ilarie Voronca Herwarth Walden -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Publiciști — Teoreticieni de la Sindicatul Artelor Frumoase	Adam Bălțatu Emil Wilhelm Becker Leon Alexandru Biju Marius Bunescu Gheorghe Chirovici Lucian Grigorescu Paul Molda Octavian Moșescu Camil Ressu Rudolf Schweitzer–Cumpăna Gheorghe Simotta -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Contribuitori Sburătorul Grupul literar Sburătorul Revista Sburătorul	• Sburătorul - nume generic de grupare literar-artistică (1919 - 1943) • Cenaclul „Sburătorul“ – gruparea efectivă literar-artistică de diverși scriitori • Revista „Sburătorul“ (Revistă literară) - publicația literar-artistică a grupului (1919 - 1921 și 1926 - 1927) • Suplimentul „Sburătorul literar“ - suplimentul literar al revistei (1921 - 1922) • Eugen Lovinescu • Sincronism Ion Barbu Gheorghe Brăescu Ion Caraion George Călinescu Ludovic Dauș Geo Dumitrescu Victor Eftimiu Anton Holban Dinu Nicodin Ramiro Ortiz Hortensia Papadat-Bengescu Perpessicius Ion Petrovici Dumitru Nanu George Murnu Camil Petrescu Cezar Petrescu Liviu Rebreanu Dimitrie Stelaru Caton Theodorian Constant Tonegaru Tudor Vianu -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Alte grupuri artistice interbelice din București	Generația 1927 Grupul 1927 Grupul plastic 1934 Grupul plastic Criterion Grupul Nou -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Varii publicații Reviste	Revista 75 HP Revista Alge Revista Bilete de papagal - Tudor Arghezi Revista Contemporanul (seriile ante-belice și inter-belice) Revista Contimporanul Revista Gândirea Revista Integral Revista Liceu* — Virgil Teodorescu (împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu)* Revista Punct Revista „Sburătorul“ (Revistă literară) Suplimentul „Sburătorul literar“ Revista unu Revista Urmuz. Revistă de avangardă -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Artiști / Scriitori (ne)avangardiști cu diverse contribuții, din România și din străinătate	Tudor Arghezi Hans Arp Camil Baltazar Ion Barbu Adam Bălțatu Emil Wilhelm Becker Geo Bogza Horia Bonciu Dan Botta Lucian Boz Victor Brauner Constantin Brâncuși André Breton Filip Brunea-Fox Marius Bunescu Ion Călugăru Scarlat Callimachi Iordan Chimet Emil Cioran Nicolae D. Cocea Mihail Cosma (sau Claude Sernet) Sergiu Dan Nicolae Davidescu Romulus Dianu Victor Eftimiu Mircea Eliade Paul Éluard Octavian Goga Horia Igiroșanu Isidore Isou Eugen Jebeleanu Lajos Kassák Alexandru Kirițescu Paul Klee Barbu Lăzăreanu Gherasim Luca Adrian Maniu Claudia Millian Ion Minulescu Octavian Moșescu Robert Musil Gellu Naum Ștefan Ioan Nenițescu Valeriu Oișteanu Theodor Pallady Sesto Pals Sașa Pană Paul Păun Perpessicius Jules Perahim Gheorghe Petrașcu Milița Petrașcu Camil Petrescu Cezar Petrescu Alexandru Philippide Francis Picabia Ion Pillat Eugen Relgis Hans Richter Kurt Schwitters Mihail Sebastian Arthur Segal Gheorghe Simotta Ion Sin-Giorgiu Barbu Solacolu Theodor Solacolu Paul Sterian Charles Teige Tudor Teodorescu-Braniște Caton Theodorian Constant Tonegaru Dolfi Trost Sandu Tudor Alexandru Tudor-Miu -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Alte nume de varii participanți la mișcarea artistică a Avangardei artistice românești	Puiu Anastasescu Nina Arbore Constantin Artachino Ștefan Baciu Anatol E. Baconsky Ștefan Băeșan Lucia Dem. Bălăcescu Adam Bălțatu Walter Becker Eugene Berman Nicolae Brana Henri Catargi Giorgio de Chirico Șerban Cioculescu Mac Constantinescu Traian Cornescu Cornelia Daniel Henri Daniel Nicolae Dărăscu Ștefan Dimitrescu Marc Dorimont Hans Eder Werner Eggeling Leonor Fini Vladimir Frimu Oscar Han Lempereur Haut Philippe Hossiasson Dan Ialomițeanu Horia Igiroșanu Ion Irimescu Eugen Ispir Ludovic Kassak Kimon Loghi Cornel Medrea Corneliu Mihăilescu Paul Miracovici George Demetrescu Mirea Dimitrie D. Mirea Gustav Müller Camil Petrescu Cezar Petrescu Vasile Popescu Filippo de Pisis Magdalena Rădulescu Camil Ressu Alexandru Satmari Kurt Schwitters Arthur Segal Jean Alexandru Steriadi Margareta Sterian Nicolae Stoica Frederic Storck Ipolit Strâmbu Francisc Șirato George Talaz Pavel Tchelitchev Ion Țincu Nicolae Tonitza Nicolae Vermont Tudor Vianu Ion Vlasiu Leon Zack -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Redivivus (în anii 1960 - 1980) a Avangardei artistice românești	Cenaclul de Luni Nicolae Manolescu Onirism Optzecism Virgil Teodorescu -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Mișcări artistice conexe premergătoare, sincrone quasi-sicrone sau ulterioare (în aldine italice doar cele din România)	Abstractizare Agrarianism Agrarianism românesc Animație abstractă Arhitectură *Arhitectura neoromânească* Artă abstractă Artă concretă Avangarda artistică românească Avangarda rusă Avangardism Bauhaus Cubism Dadaism De Stijl Der Blaue Reiter Elementarism Fauvism Futurism Expresionism *Gândirism* *Integralism* Junimism Latinism Minimalism Minimalism (arte vizuale) Modernism Modernism românesc Neodadaism Neoromantism Nouveau réalisme *Onirism* Op art Optzecism Ortodoxism *Poporanism* Postmodernism românesc Protocronism Realism Realism clasic Realism literar Realism magic Realism socialist *Semănătorism* Sincronism *Sindicatul Artelor Frumoase* Spațialism Suprarealism Suprematism Șaizecism *Trăirism* Tinerimea artistică Țărănism -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Avangarda artistică românească • Grupări artistice • Secolul 20 în România • Mișcări și genuri artistice • Mișcări artistice românești