Pamfil Șeicaru

Pamfil Șeicaru
Date personale
Născut	18 aprilie 1894[2] Buzău, România
Decedat	21 octombrie 1980 (86 de ani)[3] Dachau, Republica Federală Germania, Germania[1]
Înmormântat	Mănăstirea Sfânta Ana[*]​
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist politician
Limbi vorbite	limba română[2]
Activitate
Organizație	El Alcázar[*]​[1]
Modifică date / text

Pamfil Șeicaru (n. 18 aprilie 1894, Buzău, România – d. 21 octombrie 1980, Dachau, Republica Federală Germania, Germania) a fost un ziarist român, director al ziarului „Curentul”, cotidian românesc combativ în perioada dintre cele două războaie mondiale. Este considerat a fi cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale.^[4]

Pamfil Șeicaru s-a născut la Buzău. A absolvit la Bârlad Liceul „Codreanu” și la București a făcut studii juridice obținând licența în drept. A luat parte ca ofițer la operațiile militare din Primul Război Mondial, fiind citat cu Ordin de zi pe Armată. A fost deputat în parlamentul României în 1928, 1931 și în 1933. Ziarist de mare talent, a fost director al ziarului "Bucovina" (Cernăuți) și a participat la editarea revistei "Gândirea".

În 1928 înființează ziarul Curentul^[5] cu orientare de dreapta și, uneori, de extremă dreaptă,^[5] pe care l-a condus până la plecarea sa din țară în 1944.

În 1939 a fost singurul ziarist român care a afirmat că așa-zisele garanții militare oferite de Marea Britanie și Franța pentru integritatea frontierelor României nu valorau nimic. În fața pericolului nazist, Pamfil Șeicaru afirma,

Într-un articol publicat la 15 aprilie 1939, a intuit inevitabila sacrificare de către marile puteri a țărilor mici și mijlocii din Europa acelui timp. În anii războiului, au rămas celebre polemicile lui cu comentatorul politic britanic Wickham Steed de la postul de radio Londra. A participat la rebeliunea legionară, declarând ulterior că uciderea evreilor de la abator a fost realizată de către agenți străini, nu de legionari.

În august 1944 a părăsit țara cu ideea de a publica un ziar ce ar fi trebuit să susțină cauza României după încetarea războiului. A petrecut 30 de ani în Spania, unde, la Madrid, a publicat o ediție trimestrială a ziarului Curentul și, pentru câtva timp, publicația Liberty and Justice. Ultimii ani i-a petrecut în Germania, stabilindu-se la Dachau (Bavaria). La moartea sa, în octombrie 1980, Primul Ministru al Bavariei, Franz Josef Strauß, l-a omagiat într-un mesaj, descriindu-l drept,

În 1945 a fost condamnat la moarte în contumacie de comuniști. În 1966, Ceaușescu l-a grațiat în urma unei ample acțiuni a Securității, după care a fost ajutat financiar să publice articole și cărți favorabile politicii de independență față de Moscova a României și a orientării lui Nicolae Ceaușescu.

În august 1977 a făcut o vizită secretă în România, organizată de Securitate.^[4]

Pamfil Șeicaru despre sine însuși:^[6]

• Pax Americana o Pax Sovietica, 1947
• Dotla. Să rămână doar cenușa, 1948^[7]
• Istoria partidelor politice în România, 1959
• La Roumanie dans la Grande Guerre, 1968
• Karl Marx - Însemnări despre România, 1968
• Die Donau - Fluss der Fünf Meere. Ein Europäisches Problem im Lichte der rumänisch-sowietischen Kontroversen, 1975 ("Dunărea - fluviu a cinci mări. O problemă europeană în lumina controverselor româno-sovietice")
• Adevăruri care trebuie amintite, 1980

• „Pamfil Șeicaru. Un condei de geniu, strivit între două date 23 august 1944 – 23 august 1976", Florian Bichir, Editura Militară, 2014 (ISBN: 978-973-32-0970-6)
• „Destinul unui condamnat la moarte – Pamfil Șeicaru”, Victor Frunză, București, 2001
• „Șantajul și etajul. Pamfil Șeicaru, între legendă și adevăr”, George Stanca, editura Adevărul, 2012

• EXCLUSIV: Venit în țară în secret, Pamfil Șeicaru solicită o audiență lui Ceaușescu, 7 iulie 2012, Florian Bichir, Adevărul - articol Historia Arhivat în 14 august 2012, la Wayback Machine.
• Ziaristul Pamfil Șeicaru, o Casandră a României Arhivat în 2 noiembrie 2012, la Wayback Machine., 30 octombrie 2012, Simona Chițan, Adevărul
• Ziaristul Pamfil Șeicaru, ctitorul de la Orșova Arhivat în 19 aprilie 2015, la Wayback Machine., 15 decembrie 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
• Eternul Pamfil Seicaru, 10 februarie 2007, Dan Ciachir, Ziua
• Povești adevărate despre cel mai controversat gazetar român, denumit un "gangster de presă". Pamfil Șeicaru, omul bănuit că a introdus șantajul în presă, dar și că a modernizat-o, 24 ianuarie 2014, Marian Păvălașc, Evenimentul zilei
• Pamfil Seicaru Pamfletarul, 2 februarie 2023, RevistaMagazin