1933

• 1 ianuarie: Uniunea Sovietică începe al doilea Plan cincinal cu scopul de a crește mai mult decât dublu produsul intern brut, de la 43 miliarde ruble la 93 miliarde, până la 31 decembrie 1937.^[1]
• 5 ianuarie: Începe construirea Podului Golden Gate în partea de vest a Statelor Unite care leagă orașul San Francisco de Sausalito.
• 7 ianuarie: Dictatorul sovietic Iosif Stalin se adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Sovietic cu privire la rezultatele primului său plan cincinal, raportând că producția industrială sovietică s-a triplat (creștere de 219%), în timp ce în aceeași perioadă, "producția în Statele Unite ale Americii a scăzut la 56%, în Marea Britanie la 80%, în Germania la 55%, iar în Polonia la 54%", ca dovadă că sistemul sovietic este fost superior capitalismului.^[2]
• 14 ianuarie: Demisia guvernului Iuliu Maniu după dezacordul cu Regele Carol al II-lea și începutul guvernării Al Vaida–Voievod.
• 17 ianuarie: Congresul Statelor Unite votează favorabil pentru independența Filipine, împotriva părerii președintelui american Herbert Hoover.
• 23 ianuarie: Vizita în România a Regelui Alexandru I al Iugoslaviei și a Reginei Maria a Iugoslaviei (a doua fiică a Regelui Ferdinand I al României și Reginei Maria a României).
• 28 ianuarie: Guvernul semnează „Acordul de la Geneva”, prin care se reeșalonează unele datorii externe, dar guvernul se angajează la noi reduceri de salarii și concedierea a 30% din muncitori și funcționari.
• 30 ianuarie: Adolf Hitler este numit în funcția de cancelar al Germaniei. Începutul dictaturii hitleriste în Germania. Desființarea Republicii de la Weimar.

• 13 februarie: România: Începe aplicarea celei de-a treia „curbe de sacrificiu” propusă de guvern la 17 ianuarie; reducerea salariilor și pensiilor cu 10-12,5% ceea ce a determinat un val de proteste în toată țara.
• 15 februarie: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23 februarie).
• 16 februarie: La Geneva se semnează noul statut de reorganizare a Micii Înțelegeri (România, Cehoslovacia, Iugoslavia).

• 4 martie: Franklin Delano Roosevelt (democrat) depune jurământul și devine cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite. În discursul de inaugurare, referindu-se la Marea criză economică, proclamă: "Singurul lucru de care trebuie să ne temem, este frica în sine". Este ultima dată când Ziua Inaugurării din Statele Unite are loc pe 4 martie.
• 5 martie: În alegerile din Germania, Național Socialiștii câștigă 43,9% din voturi.
• 10 martie: România: Se declanșează scandalul de corupție „Afacerea Skoda”. În urma unei descinderi la sediul firmei s-au găsit documente care vizau sistemul de apărare al țării, situația înarmării României ș.a.
• 23 martie: Reichstagul adoptă o lege prin care se acordă guvernului lui Adolf Hitler împuterniciri speciale.

• 2 aprilie: Iuliu Maniu demisionează din funcția de președinte al PNȚ. La 6 mai va fi ales Alexandru Vaida-Voievod.
• 4 aprilie: Dirijabilul american, Akron, se prăbușește în largul coastei din New Jersey, omorând 73 de oameni. Este cel mai grav accident aviatic din istorie și până în 1950.
• 5 aprilie: Curtea Internațională de Justiție de la Haga decide că Groenlanda aparține de Danemarca și condamnă aterizările norvegiene din estul Groenlandei. Norvegia susține decizia.
• 14 aprilie: A apărut Legea privind crearea Fundațiilor Culturale Regale ale României.
• 20 aprilie: Adolf Hitler împlinește 44 de ani și pentru prima dată este celebrat cu sărbătoare națională în întreaga Germanie, inclusiv parade și slujbe speciale în onoarea sa.^[3]
• 26 aprilie: S-a înființat Gestapo (Geheime staatspolizei), poliția secretă a Germaniei naziste.

• 10 mai: NSDAP organizează în mod demonstrativ arderea cărților autorilor care nu corespund ideologiei naziste.
• 26 mai: Germania Nazistă adoptă o lege pentru sterilizarea eugenică.

• 3 iunie: La Bonn, Prințul Wilhelm al Prusiei, fiul de 26 de ani al fostului Prinț Moștenitor al Germaniei, se căsătorește cu o colegă studentă Dorothea von Salviati. Bunicul său, Kaiser Wilhelm al II-lea, a decretat că el a pierdut drepturile sale să domnească în caz de restaurare a monarhiei. O mulțime de 10.000 de oameni a aplaudat tinerii căsătoriți la ieșirea din biserică.^[4]
• 21 iunie: Toate partidele non-naziste sunt interzise în Germania.

• 2 iulie: Regele Carol al II-lea a vizitat o fabrică de arme din apropierea Clujului (Cugir), când un soldat, speriat de un strigăt al unui ofițer din apropiere, a început să tragă cu noul model de mitralieră în direcția Regelui. Gloanțele au trecut la două picioare de monarh, care a scăpat nevătămat.^[5]
• 4 iulie: Gandhi este condamnat la închisoare în India.
• 13 iulie: Din ordinul ministrului de interne Wilhelm Frick, salutul "Heil Hitler!" devine obligatoriu pentru toți angajații guvernului german.
• 14 iulie: În Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
• 14 iulie: Legea pentru prevenirea bolilor ereditare (Gesetz zur Verhütung erbkranken Nachwuchses) a fost decretată în Germania nazistă inițial fiind obligatorie sterilizarea persoanelor cu retard mental ("feeblemindedness ereditar"), tulburare bipolară, schizofrenie, epilepsie și a persoanele născute cu handicap. Între 1933 și 1945, 400.000 de germani au fost în imposibilitatea de a avea copii, deoarece definiția de boli mintale a fost extinsă pentru a include persoanele fără adăpost, prostituate, criminali mărunți și delincvenți minori. Cifrele oficiale nu au inclus evreii cu handicap, țiganii și alte persoane non-ariene, care nu au căzut sub jurisdicția "instanțelor de sănătate" și care au fost omorâți în lagărele de concentrare.^[6]
• 17 iulie: Începe procesul ceferiștilor și petroliștilor arestați în februarie în timpul grevelor.
• 30 iulie: Cupa Davis: Marea Britanie învinge Franța.

• 17 august: GIRD 09, prima rachetă sovietică propulsată de un motor cu un propulsor lichid, a fost lansată cu succes pentru prima dată după două eșecuri. Proiectată de Serghei Korolev și sponsorizată de către GRuppa Izucheniya Reaktivnogo Dvizheniya (GIRD), racheta a atins o altitudine fie de 40 de metri,^[7] 400 de metri,^[8] sau "în jur de 1.600 de metri".^[9]

• 12 septembrie: Fizicianul Leó Szilárd, în timp ce aștepta la culoarea roșie a semaforului la Russell Square în Bloomsbury, concepe ideea de reacție nucleară în lanț.

• 4 octombrie: Germania părăsește Liga Națiunilor.
• 10 octombrie: Compania Procter&Gamble a lansat pe piață primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici.
• 11 noiembrie: Dust Bowl: În Dakota de Sud începe o furtună de praf foarte puternică, (marele viscol negru), care poartă benzi de sol vegetal din terenurile agricole deshidratate (este una dintr-o serie de furtuni de praf din acel an dezastruos).
• 17 octombrie: Albert Einstein ajunge în Statele Unite unde se stabilește definitiv ca refugiat din Germania Nazistă și ocupă o poziție la Institutul pentru Studii Avansate, Princeton, New Jersey.

• 14 noiembrie: Începutul guvernării Ion Gh. Duca.
• 16 noiembrie: Cascada Îngerului din Venezuela, cea mai înaltă cascadă din lume, a fost descoperită de pilotul american, Jimmie Angel, care a fost prima persoană care a zburat deasupra și a reperat-o din avion.
• 16 noiembrie: Statele Unite și Uniunea Sovietică stabilesc relații diplomatice formale.
• 21 noiembrie: Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Alexandru Vaida-Voievod.

• 5 decembrie: Al 21-lea amendament la Constituția Statele Unite ale Americii trece; este abrogată prohibiția.
• 6 decembrie: Primul ministru, I. Gh. Duca, ține la radio un discurs ce va fi considerat testamentul său politic.
• 9 decembrie: Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal scoate în afara legii Garda de Fier.
• 29 decembrie: Primul ministru Ion Gheorghe Duca este chemat de Regele Carol al II-lea la Sinaia să prezinte rezultatul alegerilor (din 20 decembrie). Este împușcat de un grup de legionari în gara din Sinaia.
• 29 decembrie: Ginger Rogers și Fred Astaire apar în primul lor film.
• 30 decembrie: Regele Carol al II-lea îl numește pe Constantin Angelescu prim-ministru al României.
• 30 decembrie: Un nou record mondial pentru cel mai lung zbor într-un avion a fost stabilit de către două femei, Frances Marsalis și Helen Richey. Zborul a început în 20 decembrie și după 236 de ore, cele două aviatoare au aterizat la 10:46, ora locală în Miami.

• ianuarie: Industriașul Nicolae Malaxa construiește Uzinele Malaxa (numite după război, 23 August și Faur).
• ianuarie: Începe restaurarea Bisericii Patriarhiei care va dura până în 1935.
• ianuarie: Sub conducerea lui Petru Groza se înființează la Deva Frontul Plugarilor, o organizație politică de stânga a țăranilor români.
• noiembrie: Statele Unite recunosc guvernul sovietic, iar la 16 noiembrie cele două state vor stabili relații diplomatice.
• Dachau. Primul lagăr de concentrare nazist din Germania.
• Francesco Illy, inventator maghiar de origine română, fondează compania Illycaffè, specializată în producția de cafea și automate de cafea.
• Hitlerjugend. Organizație înființată de Adolf Hitler pentru educarea și antrenarea băieților cu vârste între 13-18 ani, în conformitate cu principiile naziste, sub comanda lui Baldur von Schirach.
• Se înființează Administrația Lucrărilor Publice (Public Works Administration) în SUA. A fost desființată în 1939.

• André Malraux publică Condiția umană.
• Apare Cartea nunții, primul roman al lui George Călinescu.
• Apare, la Ed.Cultura Națională, Maitreyi, roman care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade.
• Camil Petrescu publică Patul lui Procust.
• Lucian Blaga publică Cunoașterea luciferică.
• Mircea Eliade devine doctor în filosofie, cu teza Istoria comparată a tehnicilor yoga iar la Universitate ține curs despre Problema răului în filosofia indiană.
• Pictorul Paul Klee, acuzat de bolșevism cultural părăsește Germania și se întoarce la Berna, Elveția.
• Revoluționarul rus Leon Troțki publică Revoluția rusă.

•  
  Dalida, cântăreață franceză
•  
  Victor Rebengiuc, actor român de film, teatru, radio, televiziune și voce
•  
  Quincy Jones, muzician american
•  
  Ștefan Bănică, actor român de teatru și film
•  
  Akihito, împărat al Japoniei

• 2 ianuarie: Ion Băieșu (n. Ion Mihalache), scriitor român (d. 1992)
• 6 ianuarie: Mark Forest, bodybuilder și actor american (d. 2022)
• 17 ianuarie: Dalida (n. Iolanda Cristina Gigliotti), cântăreață franceză de etnie egipteană (d. 1987)

• 9 februarie: Amita Bhose, important eminescolog, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengaleză (d. 1992)
• 10 februarie: Victor George Rebengiuc, actor român de film, teatru, radio, televiziune și voce
• 12 februarie: Constantin Costa-Gavras (n. Konstantinos Gavras), regizor, scriitor de etnie greacă
• 15 februarie: Iosif Sava (n. Iosif Segal), muzicolog, realizator de emisiuni radio și TV de etnie evreiască (d. 1998)
• 18 februarie: Yoko Ono Lennon, artistă de origine japoneză, soția lui John Lennon
• 18 februarie: Sir Bobby Robson (Robert William Robson), fotbalist englez (atacant), antrenor și selecționer al Naționalei de fotbal a Angliei (d. 2009)

• 5 martie: Walter Kasper, cardinal german
• 6 martie: Margareta Pogonat, actriță română de teatru și film (d. 2014)
• 6 martie: Dan Puican, actor și regizor român (d. 2021)
• 14 martie: Quincy Jones, muzician american (d.2024)
• 31 martie: Nichita Stănescu, poet, eseist român, laureat al Premiului Herder (d. 1983)

• 2 aprilie: György Konrád, eseist, filosof, romancier maghiar, laureat al Premiului Herder (d. 2019)
• 5 aprilie: Romulus Vulpescu, autor român (d. 2012)
• 8 aprilie: Florin Constantiniu, istoric român (d. 2012)
• 9 aprilie: Jean Paul Charles Belmondo, actor francez de film (d. 2021)
• 12 aprilie: Montserrat Caballé, soprană spaniolă (d. 2018)
• 26 aprilie: Arno Allan Penzias, fizician de etnie germană, laureat al Premiului Nobel (1978) (d.2024)

• 3 mai: James Brown, cântăreț și compozitor american (d. 2006)
• 3 mai: George Constantin, actor român film, radio, teatru și TV (d. 1994)
• 17 mai: Thérèse Steinmetz, actriță, cântăreață și pictoriță neerlandeză
• 25 mai: Eugen Simion, critic literar român (d.2022)

• 16 iunie: Gheorghe Volcovinschi, cercetător și inventator român (d.2019)

• 12 iulie: Alexandru Ivasiuc, prozator român (d. 1977)
• 16 iulie: Gheorghe Cozorici, actor român de film și teatru (d. 1993)
• 20 iulie: Ciprian Foiaș, matematician american de etnie română (d. 2020)

• 10 august: Constantin Pițigoi, violonist român de etnie romă (d. 2010)
• 14 august: Bryce Courtenay, scriitor australian (d. 2012)
• 18 august: Just Fontaine, fotbalist francez, cel mai bun marcator al Campionatului Mondial de Fotbal (1958) (d.2023)
• 18 august: Roman Polanski (Rajmund Roman Thierry Polański), regizor de film francez de etnie poloneză
• 21 august: Kadriye Nurmambet, cântăreață de muzică populară turcească și tătărească (d. 2023)
• 25 august: Rune Urban Gustafsson, chitarist suedez (d. 2012)

• 10 septembrie: Karl Lagerfeld, designer, fotograf și costumier german (d. 2019)
• 27 septembrie: Lina Medina (Lina Marcela Medina de Jurado), cea mai precoce mamă din lume, peruană

• 20 octombrie: Ion Dichiseanu, actor român de teatru și film (d. 2021)
• 21 octombrie: Francisco Gento, jucător și antrenor spaniol de fotbal (d. 2022)
• 24 octombrie: Andrei Andrieș, fizician din R. Moldova, membru de onoare al Academiei Române (d. 2012)
• 24 octombrie: Draga Olteanu Matei, actriță română de film, teatru și TV (d. 2020)
• 29 octombrie: John Andrews, arhitect australiano-canadian (d. 2022)

• 3 noiembrie: Amartya Sen, economist indian, laureat al Premiului Nobel (1998)
• 9 noiembrie: Lucian Pintilie, regizor român de film (d. 2018)
• 11 noiembrie: Ștefan Constantin Bănică, actor român de teatru și film (d. 1995)
• 19 noiembrie: Larry King (n. Lawrence Harvey Zeiger), moderator american (d. 2021)
• 21 noiembrie: Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator și traducător român (d. 2013)

• 3 decembrie: Paul J. Crutzen, chimist neerlandez, laureat al Premiului Nobel (1995), (d. 2021)
• 23 decembrie: Akihito, al 125-lea împărat al Japoniei (1989-2019)

• 8 ianuarie: Prințul Alfons al Bavariei (n. Alfons Maria Franz von Assisi Klemens Max Emanuel), 70 ani (n. 1862)
• 31 ianuarie: John Galsworthy, 65 ani, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel (1932), (n. 1867)
• 5 februarie: Anibal Theohari, 59 ani, medic internist și balneolog român (n. 1873)
• 26 februarie: Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei, 66 ani (n. 1866)
• 26 februarie: Prințesa Thyra a Danemarcei, 79 ani, Prințesă Moștenitoare de Hanovra (n. 1853)

•  
  John Galsworthy, scriitor englez, laureat al Premiului Nobel
•  
  Mina Minovici, medic român
•  
  Ștefan Dimitrescu, pictor român
•  
  Mihail C. Șuțu, istoric și numismat român
•  
  Alexandru Philippide, lingvist și filolog român

• 14 martie: Balto, câine de tracțiune rasa Husky Siberian (n. 1919)
• 18 martie: Luigi Amedeo, Duce de Abruzzi, 60 ani, prinț, alpinist italian, explorator artic și amiral în marina italiană (n. 1873)
• 27 martie: Prințesa Matilda a Saxoniei, 70 ani, fiica regelui George de Saxonia (n. 1863)
• 7 aprilie: Arhiducele Karl Stephen de Austria (n. Karl Stephan Eugen Viktor Felix Maria), 72 ani (n. 1860)
• 17 aprilie: Harriet Brooks, 58 ani, fiziciană canadiană (n. 1876)
• 22 aprilie: Henry Royce (n. Frederick Henry Royce), 70 ani, inginer si designer de automobile (Rolls-Royce Limited), (n. 1863)
• 25 aprilie: Mina Minovici, 75 ani, medic legist și farmacist român (n. 1858)
• 30 aprilie: Anna de-Noailles (n. Bibesco Bassaraba de Brancovan), 56 ani, scriitoare română de limba franceză (n. 1876)
• 6 mai: Li Ching-Yuen, erborizator chinez (n.1677)
• 10 mai: Maria Theresia, Prințesă de Toscana, 70 ani (n. 1862)
• 12 mai: Jean Bart (n. Eugeniu P. Botez), 56 ani, autor român (n. 1874)
• 22 mai: Ștefan Dimitrescu, 47 ani, pictor român (n. 1886)
• 9 iulie: Mihail C. Șuțu, 92 ani, istoric și numismat român, membru titular al Academiei Române (n. 1841)
• 20 iulie: Prințesa Elisabeth de Anhalt, 75 ani, Mare Ducesă de Mecklenburg-Strelitz (n. 1857)
• 28 iulie: Zoltán Adorjáni, 52 ani, scriitor, poet maghiar din Transilvania (n. 1880)
• 12 august: Alexandru Philippide, 74 ani, lingvist și filolog român (n. 1859)
• 21 septembrie: Kenji Miyazawa, 37 ani, poet japonez și autor de literatură pentru copii (n. 1896)
• 25 septembrie: Paul Ehrenfest, 53 ani, fizician și matematician austriac (n. 1880)
• 4 decembrie: Stefan George (Stefan Anton George), 65 ani, poet german (n. 1868)
• 21 decembrie: Knud Rasmussen (Knud Johan Victor Rasmussen), 54 ani, explorator danez (n. 1879)
• 24 decembrie: Aribert de Anhalt (Aribert Joseph Alexander von Anhalt), 67 ani, regent de Anhalt (n. 1866)
• 29 decembrie: Ion Gheorghe Duca, 54 ani, politician român, prim-ministru al României (1933), (n. 1879)

• Fizică: Erwin Schrödinger (Austria), Paul Adrien Maurice Dirac (Regatul Unit)
• Chimie: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Medicină: Thomas Hunt Morgan (SUA)
• Literatură: Ivan Bunin (URSS)
• Pace: Sir Norman Angell (Regatul Unit)

• Listă de conducători de stat din 1933

  Materiale media legate de 1933 la Wikimedia Commons