Stefan George

poet, editor și traducător german, promotor al simbolismului
Stefan George
Date personale
Născut[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Büdesheim⁠(d), Renania-Palatinat, Germania[8] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[3][4][5][7][6] Modificați la Wikidata
Minusio⁠(d), Cantonul Ticino, Elveția[9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFriedhof Minusio[*][[Friedhof Minusio (Cemetery in Minusio, Ticino, Switzerland)|​]][10] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
scriitor
lingvist
traducător Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBerlin[11]
München[11]
Heidelberg[11] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană
limba franceză
limba germană[12][13] Modificați la Wikidata
StudiiLudwig-Georgs-Gymnasium[*][[Ludwig-Georgs-Gymnasium (school in Darmstadt, Germany)|​]]
Universitatea Humboldt din Berlin
Limbilimba germană  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarsimbolism[1]  Modificați la Wikidata
Specie literarăpoezie  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Goethe[*][2]
Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft[*][[Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft (Nazi German award)|​]]  Modificați la Wikidata

Stefan Anton George (n. 12 iulie 1868, Bingen am Rhein - d. 4 decembrie 1933, Locarno) a fost poet, editor și traducător german, promotor al simbolismului.

Stefan George frecventează cercul lui Mallarmé, al prerafaeliților englezi, participă la "Pleiada simboliștilor" și este influențat de Nietzsche. Versurile sale sunt marcate de un ezoteric neoromantic. Evocând miturile și istoria într-un limbaj poetic rafinat, are ca temă principală conflictul dintre păgânism și creștinism, dintre spiritul elenistic și cel catolic medieval.

  • 1890: Imnuri ("Hymnen");
  • 1891: Pelerinaje ("Pilgerfahrten");
  • 1892: Elagabalus ("Algabal");
  • 1895: "Die Bücher der Hirten- und Preisgedichte, der Sagen und Sänge und der Hängenden Gärten"
  • 1897: Anul sufletului ("Das Jahr der Seele");
  • 1900: Covorul vieții și cântece de vis și moarte ("Der Teppich des Lebens und die Lieder von Traum und Tod");
  • 1901: Abecedarul ("Die Fibel");
  • 1903: Zile și fapte ("Tage und Taten");
  • 1907: "Maximin. Ein Gedenkbuch"
  • 1907: Al șaptelea inel ("Der siebente Ring");
  • 1914: Steaua legământului ("Der Stern des Bundes");
  • 1917: Războiul ("Der Krieg");
  • 1921: Trei cântece ("Drei Gesaenge: An die Toten, Der Dichter in Zeiten der Wirren, Einem jungen Führer im ersten Weltkrieg");
  • 1928: Imperiul cel nou ("Das neue Reich");
  • 1927 - 1934: Opere complete ("Gesamtausgabe der Werke").

Publicistică

modificare
  • 1894: Despre poezie ("Über Dichtung");
  • 1905: Poeți contemporani ("Zeitgenössische Dichter. Umdichtungen. 2 Bände");
  • 1909: Dante, locuri din Divina Comedie ("Dante. Stellen aus der Göttlichen Komödie").

Traduceri

modificare
  1. ^ RKDartists 
  2. ^ https://www.dhm.de/lemo/biografie/stefan-george, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Stefan George, Babelio, accesat în  
  5. ^ a b Stefan George, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  6. ^ a b Stefan George, RKDartists, accesat în  
  7. ^ a b Stefan George, Opća i nacionalna enciklopedija 
  8. ^ „Stefan George”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ „Stefan George”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Find a Grave 
  11. ^ a b c „Stefan George”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  12. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  13. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

modificare
  • Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Stefan George