posesiune
Variante
Etimologie
Din franceză possesion < latină possessio, possessionis.
Pronunție
- AFI: /po.se.si'u.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului posesiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | posesiune | posesiuni |
| Articulat | posesiunea | posesiunile |
| Genitiv-Dativ | posesiunii | posesiunilor |
| Vocativ | posesiune | posesiunilor |
- faptul de a poseda; stăpânire a unui lucru; dreptul de a se folosi, de a dispune de ceva.
- (înv.) proprietate (de pământ); moșie.
- țară slab dezvoltată, lipsită de independență, stăpânită de un stat mai puternic; colonie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online