cerere
Etimologie
Din a cere.
Pronunție
- AFI: /'ʧe.re.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cerere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cerere | cereri |
| Articulat | cererea | cererile |
| Genitiv-Dativ | cererii | cererilor |
| Vocativ | cerere | cererilor |
- acțiunea de a (se) cere și rezultatul ei.
- solicitare; rugăminte.
- pretenție, exigență; revendicare.
- căutare, cerință; cantitate de bunuri și de servicii necesare pentru a acoperi consumul.
- sesizare adresată unui organ de jurisdicție sau unui alt organ de stat pentru valorificarea, recunoașterea sau apărarea unui drept.
- (concr.) petiție.
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online