Voluntariat

Voluntariatul este un act voluntar al unui individ sau al unui grup care acordă liber timp și muncă pentru serviciul în folosul comunității^[1][2]. Mulți voluntari sunt instruiți în mod special în domeniile în care lucrează, cum ar fi medicina, educația sau salvarea în situații de urgență. Voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în grup. Alții vin în sprijinul persoanelor fără ajutor să facă voluntariat ca urmare a unei dezastru natural. În zilele noastre, un tip comun de voluntari este turismul voluntar.

Voluntariatul este activitatea de interes public desfășurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială. Activitatea se desfășoară în domenii cum sunt: asistență și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, sistem medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, religios, sportiv, de protecție a mediului, activismul civic, situații de urgență, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială.

Conform prevederilor legale (H.G. nr.1579 din 8.12.2005 Statutul personalului voluntar cu modificările ulterioare) activitatea de voluntariat în situații de urgență se consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite. Parcursul profesional al voluntarului este confirmat de certificatul nominal de voluntar^[3].

• participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerată și bazată pe o decizie liber consimțită a voluntarului;
• implicarea activă a voluntarului în viața comunității;
• desfășurarea voluntariatului cu excluderea remunerației din partea beneficiarului activității;
• participarea persoanelor la activitățile de voluntariat, pe baza egalității de șanse și de tratament, fără discriminări;
• activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită;
• caracterul de interes public al activității de voluntariat^[4].

Cea mai întâlnită formă de voluntariat este organizația nonprofit. Cele mai multe organizații de acest tip sunt cele de și pentru tineret. Exemple:BEST - Board of European Students of Technology, AIESEC , Pentru Voi, AEGEE, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile LSFI, ATEFS. Totodată, există organizații neguvernamentale care își desfășoară activitățile (total sau parțial) cu sprijinul echipelor de voluntari: Fundația Tineri pentru Tineri, Asociația Română Anti-SIDA, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, Asociația Young Initiative, Asociația Salvați Copiii, Crucea Roșie Română, World Vision, SMURD, Asociația Generală a Inginerilor din România, AGLT - Asociația Grupurilor Locale de Tineret, TEAM - Together Everyone Achieves More.

Multe școli de la toate nivelurile de educație oferă programe de învățare prin serviciu, care le permit elevilor să servească comunitatea prin voluntariat, în timp ce câștigă credite educaționale^[5]. Potrivit lui Alexander Astin în prefața "Unde este învățarea în învățarea prin serviciu?" de Janet Eyler și Dwight E. Giles, Jr.,”... promovăm adoptarea pe scară largă a învățării prin serviciu în învățământul superior, deoarece o considerăm un mijloc puternic de pregătire a studenților pentru a deveni părinți și cetățeni mai grijulii și responsabili. și de a ajuta colegiile și universitățile să își respecte angajamentul de a „sluji societatea.” '"^[6].Când descrie învățarea prin serviciu, Educația medicală de la Harvard spune: „Învățarea prin serviciu unește studiul academic și serviciul comunitar de voluntariat în moduri care se consolidează reciproc. ...învățarea prin serviciu este caracterizată printr-o relație de parteneriat: studentul învață de la agenția de servicii și de la comunității și în schimb, oferă energie, inteligență, angajament, timp și abilități pentru a răspunde nevoilor umane și comunității.” ^[6]:1–2,8. Voluntariatul în învățarea prin serviciu pare să aibă rezultatul angajării atât a minții, cât și a inimii, oferind astfel o experiență de învățare mai puternică; conform lui Janet Eyler și Dwight E. Giles, reușește prin faptul că „...favorizează dezvoltarea studenților prin captarea interesului studenților...” ^[7]

Mediului înconjurător este tot mai poluat, contaminat cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăim). Voluntariat de mediu ajută la gestionarea sau conservarea mediului. Voluntarii desfășoară o serie de activități, inclusiv monitorizarea mediului, restaurarea ecologică, cum ar fi reîmpădurirea pădurii și îndepărtarea buruienilor, protejarea animalelor pe cale de dispariție și educarea populației despre mediul natural. Cu ajutorul voluntarilor ecologiști se poate colecta de pe malurile râurilor, deșeuri abandonate, (electrocasnice, doze de aluminiu, sticle, PET-uri de plastic, materiale de construcții, cherestea) și alte gunoaie pentru a nu se înfunda sistemele de canalizare, care duc la inundații și polua apa atât necesară peștilor, animalelor și mediului înconjurător.

Denumit și voluntariat electronic sau voluntariat online, voluntariatul virtual este un voluntar care îndeplinește sarcini, în întregime sau parțial, în afara sediului organizației asistate. Ei folosesc internetul și un computer de acasă, școală, telecentru sau de serviciu sau alt dispozitiv conectat la internet, cum ar fi un PDA sau un smartphone. Voluntariatul virtual este cunoscut și sub denumirea de serviciu cibernetic, telementorat și teleinstruire, precum și alte nume. Editarea în Wikipedia este un exemplu de voluntariat virtual^[8].

Școlile sărace din întreaga lume se bazează pe sprijinul guvernului sau pe eforturile voluntarilor și donațiilor private, pentru a funcționa eficient. În unele țări, ori de câte ori economia scade, nevoia de voluntari și resurse crește foarte mult. Există multe oportunități disponibile în sistemele școlare pentru voluntari^[9]. Cu toate acestea, nu există multe cerințe pentru a fi voluntar într-un sistem școlar. Indiferent dacă este absolvent de liceu sau TEFL (predarea limbii străine ca limbă străină) sau student majoritatea școlilor necesită doar efort voluntar^[10].

Voluntariatul joacă adesea un rol esențial în efortul de recuperare după dezastrele naturale. Voluntariat se poate realiza la: inundații, secetă, incendii majore și cutremure și alte situații de urgență.De exemplu, marele cutremur Hanshin-Awaji din 1995 din Japonia a reprezentat un moment decisiv, aducând mulți voluntari primitori pentru răspunsul la cutremurul din Oceanul Indian din 2004 și tsunami - ul a atras un număr mare de voluntari din întreaga lume, desfășurată de către organizațiile non-guvernamentale, agenții guvernamentale, precum și Organizația Națiunilor Unite^[11][12]. Acest lucru se poate face pe de o parte fără o atribuire formală către o organizație sau prin angajare voluntară în organizațiile de ajutor; Exemple:

• voluntariat neorganizat și spontan în caz de dezastru: distribuirea de ajutoare umanitare sinistrați, la inundații: umplerea sacilor cu nisip și activități similare.
• organizarea de voluntariat în caz de dezastru: membrii din cadrul serviciul voluntar pentru situații de urgență primesc sarcini speciale pentru gestionarea situațiilor de urgență. În Germania există Agenția Federală de Ajutor în astfel de situații, activitate este realizată de voluntari și poartă denumirea de THW.

În timpul urgenței provocate de uraganul Sandy din 2012, voluntarii Occupy Sandy au format o echipă de răspuns rapid, care a oferit ajutor atât de necesar în timpul și după furtună, de la hrană la adăpost până la reconstrucție. Este un exemplu de mutualism la locul de muncă, punerea în comun a resurselor și asistență și valorificarea rețelelor sociale.

În Transilvania, în primii ani ai secolului al XIX-lea apare primele forme de voluntariat și acestea s-au dezvoltat la servicii de pompieri existente la primăriile din localitățile Jimbolia, Gherla și Lipova înființându-se formații civile de pompieri”^[13]. Și în zilele noastre poți fi voluntar în cadrul serviciului voluntar pentru situații de urgență în localitate în care locuiești sau la o subunitate din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situațíi de Urgență (I.S.U.) – program „Salvator din pasiune”.

Voluntarii pompieri in cadrul serviciului voluntar pentru situații de urgență desfășoară o serie de activități. Exemple:

• activități de informare și instruire în domeniul apărare împotriva incendiilor;
• verificarea modului cum se respectă prevederile legale privind apărarea împotriva incendiilor, în zona de competență;
• participarea la stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, a animalelor și a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situații de urgență^[14].

Voluntarii la I.S.U. după parcurgerea programului „Salvator din pasiune” acesta poate participa în funcție de competențele obținute la:

• intervenții, după caz, în cadrul echipajelor de prim ajutor calificat.
• intervenții în acțiunile pe care acestea le implică, în funcție de nevoile operative și pregătirea acestora, etc.
• intervenția în situații de urgență (căutare-salvare, stingere incendii etc.)^[15].

Voluntari UE Aid(Voluntari UE) reunește voluntari și organizații din diferite țări, oferind sprijin practic proiectelor de ajutor umanitar și contribuind la consolidarea capacității locale și a rezistenței comunităților afectate de dezastre. Participanții la inițiativa EU Aid Volunteers trebuie să aibă peste 18 ani și să fie cetățeni ai unui stat membru al UE sau rezidenți pe termen lung în UE. Voluntarii primesc cheltuieli de cazare și de călătorie, asigurări, învățare și dezvoltare continuă, o indemnizație lunară și o indemnizație de relocare pentru a ajuta cu cheltuielile de întoarcere acasă.

Parlamentul European a votat în favoarea acestei inițiative în februarie 2014. Voluntarii de ajutor ale UE sprijină organizațiile de ajutor umanitar. Proiectele EU Aid Volunteers, conduse de parteneri ai organizațiilor din UE și din afara UE, consolidează capacitatea organizațiilor din afara UE de a se pregăti și de a răspunde la crizele umanitare și de a-și îmbunătăți gestionarea voluntarilor. De asemenea, oferă finanțare pentru asistență tehnică organizațiilor din UE pentru a-și consolida capacitatea tehnică și pentru a îndeplini standardele și procedurile necesare pentru desfășurarea voluntarilor UE pentru ajutor umanitar. Investiția în consolidarea capacităților organizațiilor umanitare, comunităților locale și primilor respondenți din țările afectate de dezastre este esențială pentru crearea unui răspuns umanitar mai eficient și mai bazat pe principii, motiv pentru care este sprijinită și în cadrul inițiativei EU Aid Volunteers. Începând cu ianuarie 2021, programul EU Aid Volunteers intră în responsabilitatea Direcției Generale Educație, Audiovizual și Cultură a Comisiei Europene(DG EAC) și este gestionat de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a Comisiei Europene^[16].

Benefacto, o companie de brokeraj de voluntariat, descrie voluntariatul corporativ ca fiind „Companiile care oferă angajaților lor o indemnizație de timp liber plătit anual, pe care o folosesc pentru a face voluntariat la o organizație caritabilă la alegerea lor”^[17].

Majoritatea companiilor din Fortune 500 permit angajaților lor să facă voluntariat în timpul orelor de lucru. Aceste programe oficializate de voluntariat a angajaților (EVP), denumite și Voluntariat sprijinit de angajatori (ESV), sunt considerate ca parte a eforturilor de sustenabilitate ale companiilor și a activităților lor de responsabilitate socială^[18]

Aproximativ 40% dintre companiile Fortune 500 oferă donații bănești, cunoscute și sub denumirea de granturi de voluntari, organizațiilor nonprofit ca o modalitate de a recunoaște angajații care dedică o cantitate semnificativă de timp voluntariatului în comunitate^[19].

Voluntariatul comunitar în SUA numită și „Muncă în folosul comunității”, se referă la nivel global la cei care lucrează pentru a-și îmbunătăți comunitatea locală. Această activitate are loc în mod obișnuit prin intermediul organizațiilor fără scop lucrativ, organizațiilor locale și bisericilor; dar cuprinde și grupuri ad-hoc sau informale, cum ar fi echipele sportive recreative.

Pentru organizarea UEFA Euro 2020 a avut nevoie de 1000 de voluntari. Prin asta s-a pus într-o lumină unică continentul European prin cele 12 orașe care au găzduit partidele turneului final. În spatele bucuriei împărtășite de toți iubitorii fotbalului la nivel mondial s-au ascuns voluntarii care au fost în locurile unde au fost evenimente organizate în fiecare oraș gazdă. La București, cu doar șapte zile înainte de finalul perioadei de înscriere, peste 2000 de voluntari au completat formularul de înscriere. Între aceștia voluntari sunt incluși și români din diaspora, care se s-au întors acasă pentru a contribui la organizarea celui mai mare eveniment sportiv^[20].

• Voluntariatul in lume
• Listă de organizații neguvernamentale din România
• Societate civilă
• Fundația Societatea Civilă
• Ziua Internațională a Voluntariatului
• Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie

• Georgeou, Nichole, Neoliberalism, dezvoltare și voluntariat în ajutor, New York: Routledge, 2012. ISBN 9780415809153
• Ghid practic pentru înființarea și funcționarea organizațiilor neguvernamentale, APALADOR CH – Comitetul Helsinki, București, 2010;
• Legea 195/2001 Legea Voluntariatului, modificata de Ordonanta Guvernului nr. 58/2002, Legea nr. 339/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 276 din 25 aprilie 2007;
• H.G. nr. 1579/2006 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare actualizat 2016, Monitorul Oficial nr. 19 din 10 ianuarie 2006;
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, consolidata in 2009 cu modificările următoare: Rectificare publicata in Monitorul Oficial nr. 145/2002; Legea nr. 371/2006; Legea nr. 380/2006; Legea nr. 188/2007, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr 663 din 23 octombrie 2001;
• Repere cultural educative pompieri, Pompierii Români, ISBN: 978-973-745-089-0, Ed. Ministerul de Interna, 2010;
• Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea si funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgenta Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.544 din 1 septembrie 2001;
• Ordonanța de urgenta Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind inființarea, organizarea si funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgenta;
• Legea nr. 481/2004 privind protecția civila;
• Ordonanța de urgenta Guvernului nr. 191/2005 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind înființarea, organizarea si funcționarea serviciilor pentru situații de urgenta;
• Ordinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 1516 din 2018 privind organizarea și desfășurarea activității de voluntariat care modifică și completează Ordinul I.G. nr. 211 din 2016 referitor la Instrucțiuni privind organizarea si desfășurarea activității de voluntariat în cadrul Inspectoratelor Județene pentru pentru Situații de Urgență/București - Ilfov;
• Ordinul nr. 439/2002 pentru aprobarea organizării acțiunii de voluntariat in domeniul protecției mediului;
• Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administrația publica;
• Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general actualizat cu Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 84/2008;
• H.G. nr. 618/2005 privind constituirea Colegiului pentru Consultarea Societății Civile;
• H.G. nr. 1317/2005 privind sprijinirea activităților de voluntariat in domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice;
• Hotărârea Guvernului nr. 1354/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 618/2005 privind constituirea colegiului pentru consultarea societății civile;
• Legea nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea romanilor de pretutindeni si a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum si a modului de repartizare si de utilizare a sumei prevăzute in bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru aceasta activitate;
• Ordinul nr. 498/2009 privind aprobarea organizării acțiunii de voluntariat in domeniul protecției consumatorilor;
• Legea nr. 51/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 384/2006 privind Statutul soldaților si gradaților voluntari;
• Ordinul nr. 420/2011 privind condițiile in care persoanele condamnate pot presta munca pe baza de voluntariat.

• „Voluntariat” la DEX online
• Voluntarii Națiunilor Unite
• Voluntariat și legislație: un ghid
• „Voluntariatul este o oportunitate de dezvoltare personală"^{[nefuncțională]}, 12 septembrie 2011, Andrei Munteanu, România liberă
• Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) Arhivat în 27 august 2021, la Wayback Machine.
• Gala Societătii Civile
• Voluntariat Servicii voluntare și private pompieri
• Voluntar la I.S.U. Program – ,,Salvator din pasiune”
• Cum poți deveni pompier?
• Voluntariatul în România, 27 mai 2014, Alina Gorghiu, Adevărul

v • d • m Societatea civilă din România Politică Alianța Civică (AC) · Alianța Civică Democrată a Romilor (ACDR) · Asociația EPAS · Asociația Pentru Suceava · Asociația Pro Democrația (APD) · Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale (CENTRAS) · Centrul Rațiu pentru Democrație · Centrul de Resurse Juridice (CRJ) · Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) · Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP) · Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL) · Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) · Funky Citizens · Grupul pentru Dialog Social (GDS) · Institutul pentru Politici Publice (IPP) · Miliția Spirituală · Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile (REPER21) · Societatea Academică Română (SAR) · Societatea Timișoara · Transparency International România Cultură Asociația ERUDIO · Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN) · Asociația Salvați Bucureștiul · Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) · Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință · Asociația TRANSCENA · Centrul de Excelență Academică · Fundația Academia Civică · Grupul h.arta Presă ActiveWatch Drepturi cetățenești ACCEPT · Alianța Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (T.A.T.A.) · Asociatia Consumatorilor de Media · Asociația FRONT · Asociația Mame pentru Mame · Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome (E-Romnja) · Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) · Asociația Română pentru Custodia Comună (ARPCC) · Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale (CENTRAS) · Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) · Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii (Romani CRISS) · Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) · Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) · MozaiQ · Roma Education Fund Romania · Societatea de Analize Feministe AnA Drepturile omului ACCEPT · Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) · Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.) · Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO) · Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI) · Centru Feminist Sofia Nădejde · Centrul FILIA · Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA) · Freedom House România · Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO) · Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din M.A.I. (A.N.C.M.R.R. din M.A.I.) · Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) Economie Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (CRIES) Caritate Asociația Ajută Oamenii Prahova · Asociația D3 Generații · Organizația Umanitară CONCORDIA · Fundația Copii în Dificultate · Fundația Mereu Aproape · Fundația pentru o societate deschisă · HOSPICE Casa Speranței · Salvați Copiii · SOS Satele Copiilor · WorldVision Romania · Asociația Vocea Copiilor Abandonați Profesionale Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP) · Asociația Patronală a Editorilor Locali (APEL) · Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA) · Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) · Aspen România · Centrul de Cercetări Avansate în Management și Etică Aplicată (CARMAE) · Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) · Centrul Român de Politici Europene (CRPE) · Clubul Român de Presă (CRP) · Convenția Organizațiilor de Media · Expert Forum (EFOR) · Europuls – Centrul de Expertiză Europeană · Institutul Român de Training (IRT) · Societatea pentru Justiție (SoJust) Mediu Asociația de Tineret ECOTIM · Asociația EcoAssist · Asociația Salvați Bucureștiul · Greenpeace Romania · Grupul pentru Educație și Ecologie Argeș (GEEA) · Mai Mult Verde · Salvați Delta Educație AEGEE · AIESEC · Asociația Edusfera · Asociația Expediție în Cultură (EIC) · Asociația Noi și Ceilalți · Centrul Educația 2000+ · Centrul pentru Educație și Dezvoltare Socială (CEDS) · Comunitatea ONedu România (COR) Sănătate Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) · Fundația Alături de Voi România (ADV) · Population Services International Romania · Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS) · Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) Civic/Social Agenția Împreună · Asociația Pas Alternativ · Asociația pentru Educație Politică · Asociația pentru Promovarea Interculturalității și Asistență Socială · Centrul de Acțiune și Responsabilitate în Educație (CARE) · Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis · Fundația PACT · Fundația Tineri pentru Tineri · Start Focus Umanitar Asociația ANAIS · Asociația MAME · Crucea Roșie Română · Romano ButiQ Investigații Grupul de Investigații Politice (GIP) · RISE Project