Sari la conținut

Poliția Română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți IGP.
Inspectoratul General al Poliției Române
COA-Politia Romana
Prezentare generală
Fondată27 decembrie 1989
SediuStr. Mihai Vodă, nr. 6, sector 5, București, România
Agenția părinteMinisterul Afacerilor Interne
Șefii agenției
Inspectorul General al Poliției Române, Chestor Șef de Poliție Benone-Marian Matei
Adjunct al Inspectorului General al Poliției Române, Chestor Principal de Poliție Eduard Mirițescu
Adjunct al Inspectorul General al Poliției Române, Chestor de poliție Marius Dragnea
Adjunct al Inspectorului General al Poliției Române, Chestor de Poliție Vasile Costea
(etc.)
Prezență online
politiaromana.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Poliția Română (Inspectoratul General al Poliției Române — IGPR) este principala instituție pentru aplicare a legii din România - instituție specializată a statului care exercită atribuții privind prevenirea, descoperirea și cercetarea în condițiile legii a tuturor infracțiunilor. Ziua Poliției Române este sărbătorită pe data de 25 martie. Aceasta a fost desemnată prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002.

Polițistă în trafic

Poliția Română este condusă de un inspector general, având rang de secretar de stat.

Polițist în trafic

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul (crearea instituției agiei), continuă cu domnia lui Mihai Suțu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de POLIȚIE.

În 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuțiile poliției sunt extinse. În timpul Revoluției de la 1848 are loc reorganizarea poliției, prin apariția instituției șefului poliției Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica polițienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliții” și "obișnuitei poliții”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

Începând cu Legea de organizare a poliției a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) și de Legea pentru organizarea poliției generale a statului (8 iulie 1929), competențele organelor de poliție sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înființează Miliția, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînființează Poliția Română ale cărei competențe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 și prin Legea 218 din 23 aprilie 2002. Din 1990, Poliția Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranța persoanelor, a colectivităților, drepturilor legitime ale cetățenilor, precum și a altor drepturi prevăzute în acte internaționale la care România este parte. Prin Legea nr. 40 din 11 martie 2015, pentru modificarea art.8 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2012, inspectorul general al Poliției Române are rang de secretar de stat.

Demilitarizarea poliției

[modificare | modificare sursă]

Demilitarizarea poliției a fost cerută încă din 1998 de către unii politicieni[1]. Procesul a avut loc în anul 2002, fiind un lucru necesar pentru integrarea României în Uniunea Europeană[2][3]. În urma acestui proces, profesia de polițist a fost redefinită, ea intrând în nomenclatorul de meserii din România[2].

Poliția Română astăzi

[modificare | modificare sursă]

Programul și politicile de reformă ale Ministerului Afacerilor Interne au în vedere alinierea Poliției Române la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca instituție civilă în folosul persoanei și comunității locale.

Structură

[modificare | modificare sursă]

În conformitate cu Legea nr.360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului Arhivat în , la Wayback Machine. Poliția Română a fost structurată în două corpuri, a fost demilitarizată, iar gradele militare ale polițiștilor au fost echivalate cu grade profesionale.

  • Corpul ofițerilor de poliție (cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare):
Grad profesional Însemn
Chestor general de poliție
Chestor-șef de poliție
Chestor principal de poliție
Chestor de poliție
Comisar-șef de poliție
Comisar de poliție
Subcomisar de poliție
Inspector principal de poliție
Inspector de poliție
Subinspector de poliție
  • Corpul agenților de poliție (cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă):
Grad profesional Însemn
Agent-șef principal de poliție
Agent-șef de poliție
Agent-șef adjunct de poliție
Agent principal de poliție
Agent de poliție


În Art. 73 al acestei legi se specifică faptul că: La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, după cum urmează:

A. Ofițerii de poliție:

  • a) sublocotenent devine subinspector de poliție;
  • b) locotenent devine inspector de poliție;
  • c) căpitan devine inspector principal de poliție;
  • d) maior devine subcomisar de poliție;
  • e) locotenent-colonel devine comisar de poliție;
  • f) colonel devine comisar-șef de poliție;
  • g) general de brigadă devine chestor de poliție;
  • h) general-maior devine chestor principal de poliție;
  • i) general-locotenent devine chestor-șef adjunct de poliție;
  • j) general devine chestor-șef de poliție.

B. Agenții de poliție:

  • a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major devine agent de poliție;
  • b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție;
  • c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major devine agent șef adjunct de poliție;
  • d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant devine agent șef de poliție;
  • e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef devine agent-șef principal de poliție.

Structura organizatorică a Poliției Române este prevăzută cu 59.585 de funcții, dintre care, la sfârșitul anului 2015, erau ocupate 54.378; deficitul de personal fiind de 8,7%. Vârsta medie a personalului este de 39 ani și 4 luni. În structura personalului sunt 14% femei și 1,25% minorități etnice.[4][5]

Departamente

[modificare | modificare sursă]

Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (D.C.C.O.) este o unitate specializată din structura Inspectoratului General al Poliției Române.[6] Direcția are în subordine 15 brigăzi (Brigada de Combatere a Criminalității Organizate — B.C.C.O.) și 27 servicii județene (Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate — S.C.C.O.) cu linii de muncă corespondente structurii centrale, corespunzătoare structurilor teritoriale ale DIICOT, DNA și DGA și investighează infracțiunile din competența acestor instituții.[7] În unele județe (cele în care există Curți de Apel) găsim brigăzi, în altele doar servicii. Ambele sunt în subordinea IGPR, însă colaborează cu DIICOT, DNA și DGA.

Direcția Operațiuni Speciale (D.O.S.) este o unitate de suport informativ, tactic-operational și tehnico-operativ specializat ce deservește structurile din componența Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române și a Ministerului Public care solicită sprijinul de specialitate în instrumentarea unor cauze complexe în situații operative care necesită o acțiune urgentă sau prezintă grad ridicat de risc.[8][9][10] A fost înființată în anul 2005[11] și este una dintre instituțiile care pot pune în executare un mandat de supraveghere.[12] La nivel teritorial, D.O.S. are în componență 14 brigăzi regionale, repartizate după principiul Curților de Apel și 26 de servicii teritoriale în restul județelor țării.[8] D.O.S. urmează să opereze un sistem de 300 de camere video care vor recunoaște și vor monitoriza toate numerele mașinilor care trec prin fața acestor camere.[13]

Serviciul Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIIAS) este unitatea centrală a Poliției Române care gestionează activitatea cunoscută sub conceptul de intervenții și acțiuni speciale, activitate complexă prin natura amenințărilor la care este expusă.

Detașamentul de Intervenții și Acțiuni Speciale (DIAS) este o structură a Inspectoratului de Poliție Județean Constanța care are datoria de a interveni în situații de criză.[14] Rolul acestei forțe speciale este de a veni în sprijinul polițiștilor când aceștia sunt depășiți de situație.[15] A fost înființată la începutul anilor 2000.[16] Structurile pirotehnice fac parte integrantă din forțele speciale de tipul DIAS-ului.[17]

Poliția Economică (Serviciul de Investigare a Fraudelor).

Critici

[modificare | modificare sursă]
Stația de Poliție Făgăraș

În octombrie 2015, APADOR-CH a dat în judecată IGPR și MAI pe motiv că nu vor să facă publice informațiile privind procedurile de legitimare, amprentare, fotografiere, percheziție corporală și de bagaje și conducere administrativă la secție.[18]

Conducerea

[modificare | modificare sursă]
  • Liviu Vasilescu: 29 Iulie 2019[36] -15 Decembrie 2021
  • Benone Marian Matei : 15 Decembrie 2021-...

Echipament

[modificare | modificare sursă]

Vehicule

[modificare | modificare sursă]
Autovehicul BMW Seria 3 în serviciul Poliției Române

În prezent, parcul auto al Poliției Române este alcătuit în mare parte din autospeciale BMW Seria 3, Dacia Logan, Dacia Duster și Volkswagen Polo, cu Mercedes Vito și Volkswagen Transporter T6 fiind utilizate de forțele speciale și Poliția de Frontieră. Poliția Rutieră are în serviciu și motociclete BMW și autovehicule Alfa Romeo Giulia.

În 2020, Ministerul Afacerilor Interne a semnat un contract pentru achiziționarea a 6744 de auospeciale Dacia pentru Poliția Română, care să primească o nou model de inscripționare, galben-albastru. Până la finalul anului, 3382 autospeciale Dacia Duster (model 2018), 3360 autospeciale Dacia Logan (model 2017, cel mai recent la data achiziției) și 2 Dacia Dokker au fost livrate, fiind fabricate în fabrica Dacia din Mioveni.[37] Această achiziție marchează prima intrare în dotare la nivel național a unui SUV crossover în structurile poliției.

În iulie 2022, în urma unei licitații controversate, Inspectoratul General al Poliției Române a finalizat achiziția a 600 de autospeciale BMW Seria 3 320i xDrive Sedan, model 2023.[38][39][40] Acestea au un motor ce produce 184 cp (135 kW) și cuplu de 300 Nm, cutie automată cu 8+1 trepte, tracțiune integrală, accelerează de la 0 la 100km/h în 7,7 secunde și ating viteza maximă de 230km/h.[41][42][43] Mașinile sunt de culoare albă și sunt modelul Seria 3 G20 LCI. Dotările specifice sunt inscripționarea cu autocolant reflectorizant în noua schemă de culori galben-albastru, rampa luminoasă, acumulatorul suplimentar, o priză suplimentară în portbagaj, un set de cauciucuri de iarnă și garanție extinsă.[42] Prețul fiecărei astfel de autospeciale a fost 33.200€[40][42], achiziția fiind cofinanțată de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare - POIM.[44] Astfel, dintre cele 600 de autovehicule, 300 au fost finanțate de fonduri ale Uniunii Europene, iar 300 au fost finanțate din bugetul de stat.[44]

În martie 2023 a fost livrat primul lot de autospeciale dintre cele achiziționate în 2022, inaugurate cu ocazia evenimentului Zilei Poliției.[45]

În trecut, Poliția Română a primit în folosință, pe bază de contract de comodat, un Seat Leon Cupra de 240 CP pentru patrularea pe Autostrada Soarelui,[46] cel mai puternic model din cadrul Poliției Rutiere. Modelul oferit de Porsche România accelera de la 0 la 100 km/h în doar 6,4 secunde și atingea o viteză maximă de 247 km/h.[46] Autospeciala avea sistem de avertizare optică acustică Federal Signal.[46]

Armament

[modificare | modificare sursă]

În 2020 au fost achiziționate aproximativ 20.000 de pistoale Beretta PX4 Storm, ce au intrat treptat în dotarea polițistilor din diverse structuri naționale. Serviciile speciale (S.I.A.S. și S.A.S.) folosesc pistoale Glock și pistoale-mitralieră HK-MP5[47] (care au înlocuit vechile pistoale-mitralieră de tip AKM).

Software

[modificare | modificare sursă]

Poliția Română utilizează Cellbrite UFED pentru expertizele informatice ale dispozitivelor mobile ridicate de la suspecți. [52] Noile amenințări infracționale au determinat IGPR să achiziționeze și o aplicație care să ajute la analiza tranzacțiilor cu monede virtuale.[53] O altă suită de software utilizată de Poliția Română este din gama recunoașterii faciale.[54]

Însemne heraldice și drapel

[modificare | modificare sursă]
Însemne heraldice și drapel Inspectoratul General al Poliției Române

Conform Ordinului 23 17/02/2020, însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliției Române va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, încărcat în partea superioară cu o balanță de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucișate în săritoare. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE.

Drapelul distinctiv al Inspectoratului General al Poliției Române va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri și lățimea de 90 de centimetri și ornamentație identică pe ambele fețe. Compoziția heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers și pe revers, simetric față de marginile superioară și inferioară, la o distanță de câte 18 centimetri, respectiv stânga și dreapta ale drapelului, la o distanță de câte 40,5 centimetri. Flamura are atașați, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colțurile libere are prinse, cu șnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri. Hampa drapelului este confecționată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri și cu lungimea de 240 de centimetri. La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, iar la partea superioară de un manșon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lățimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri și distanța dintre ele de 0,75 centimetri. Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălțimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită și plasat peste ultimul inel al cilindrului. La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecție, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri și înălțimea, de asemenea, de 4 centimetri. Semnificația elementelor însumate: a) balanța - echilibru, justiție, echitate - evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; b) securile consulare romane - evocă atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice.[55]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Politicienii cer demilitarizarea Politiei, 20/03/1998, ziaruldeiasi.ro, accesat la 13 mai 2011
  2. ^ a b Demilitarizarea politiei se desfășoară fără probleme[nefuncțională], 21-01-2003, evenimentul.ro, accesat la 13 mai 2011
  3. ^ Demilitarizarea politiei reprezintă cel mai important eveniment al instituției din ultimii 55 de ani, 26 august 2002, gds.ro, accesat la 13 mai 2011
  4. ^ http://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2016/02/Presentation111.pdf
  5. ^ EVALUAREA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE DE POLIȚIA ROMÂNĂ ÎN ANUL 2015, www.politiaromana.ro 
  6. ^ Poliția Română - Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, politiaromana.ro 
  7. ^ Poliția Română - Structura organizatorică, politiaromana.ro 
  8. ^ a b https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-operatiuni-speciale
  9. ^ Direcția Operațiuni Speciale a început să primească dosare în care SRI făcea interceptări, primele cazuri, de la Parchetul CAB, 10 martie 2016, Jurnalul Național, accesat la 26 octombrie 2016
  10. ^ Stroe nu mai desființează Direcția de Operațiuni Speciale Arhivat în , la Wayback Machine., 29 iunie 2013, RL Online, România liberă, accesat la 26 octombrie 2016
  11. ^ Poliția mai are o structură misterioasă, 16 noiembrie 2010, Satmareanul.net, accesat la 26 octombrie 2016
  12. ^ Decizia Curții Constituționale cu privire la interceptări – scoaterea SRI și DIPI în afara legii, 9 martie 2016, Radu-Bogdan Călin, Juridice.ro, accesat la 26 octombrie 2016
  13. ^ „SRI învins de Silva Sistems SRL în cursa pentru sistemul care va monitoriza România. Cum va afla Poliția unde ne aflăm în fiecare moment - Lumea Politică”. . Accesat în . 
  14. ^ Luptatorii DIAS constanteni se “antreneaza” la... culesul cartofilor si porumbului Arhivat în , la Wayback Machine., 29 septembrie 2004, Curierul Național, accesat la 26 octombrie 2016
  15. ^ Luptătorii DIAS se fac de ras - În loc de căști si veste antiglonț, IGPR a tocat banii pe Mercedes de lux - Presa regionala 2007 - Replica de Constanța, 3 octombrie 2005, Liviu Cezar Didilescu, HotNews.ro, accesat la 26 octombrie 2016
  16. ^ SWAT de Romania: salariu ca la secție si echipament de împrumut Arhivat în , la Wayback Machine., 1 iunie 2009, Darius Martinescu, România liberă, accesat la 26 octombrie 2016
  17. ^ Luptătorii DIAS sunt și pirotehniști, 20 februarie 2006, Nicoleta Mocanu, Ziua de Constanța, accesat la 26 octombrie 2016
  18. ^ Gratis! Poliția Română, obligată de instanță să publice procedurile de lucru în cazul legitimării, amprentării și conducerii la secție a cetățenilor, 15 septembrie 2016, Apador-Ch, Adevărul, accesat la 16 septembrie 2016
  19. ^ Voicu a devenit doctor cu girul universitarilor apropiați ai PSD, 25 martie 2010, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2014
  20. ^ Generalul Berechet, eliberat din funcție, 23 iulie 2008, Ziare.com, accesat la 11 august 2012
  21. ^ Noul șef al Inspectoratului General al Poliției Române este Dumitru Sorescu, 27 noiembrie 2003, Amos News
  22. ^ a b A fost decapitata politia lui Nastase, 21 ianuarie 2005, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  23. ^ CV-urile noilor șefi ai Poliției române, Gelu Drăjneanu și Dumitru Sorescu, 27 noiembrie 2003, Amos News
  24. ^ Fatuloiu pleacă de la IGPR, 9 august 2007, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  25. ^ Șeful Politiei Romane, pe "Pământul făgăduinței", 10 august 2007, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  26. ^ Gheorghe Popa a devenit, oficial, inspector general al IGPR
  27. ^ Tariceanu l-a demis pe Gheorghe Popa din fruntea IGPR, 17 octombrie 2008, 9AM.ro, accesat la 11 august 2012
  28. ^ Petre Tobă, secretar general adjunct al MAI, 9 martie 2011, Georgeta Ghidovăț, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  29. ^ Igaș: Am cerut eliberarea din funcție a lui Fătuloiu și Tobă, în urma verificărilor de la Neamț. Liviu Popa și Ioan Dascălu, înlocuitorii celor doi, 23 noiembrie 2010, Mediafax, accesat la 11 august 2012
  30. ^ Cine este șeful Poliției Române? Chestorul Liviu Popa a ultragiat o procuroare și a pălmuit un polițist Arhivat în , la Wayback Machine., 2 mai 2012, Adriana Oprea-Popescu, Jurnalul Național, accesat la 11 august 2012
  31. ^ Șeful POLIȚIEI ROMÂNE a fost demis de ministrul de Interne Ioan Rus. Cine îi ia locul lui Liviu Popa, 15 mai 2012, Andrei Luca Popescu, Gândul, accesat la 11 august 2012
  32. ^ Petre Tobă revine la șefia Poliției Române[nefuncțională], 15 mai 2012, Jurnalul Național, accesat la 11 august 2012
  33. ^ Primul șef al Poliției care nu a fost milițian!, 23 mai 2012, Simona Ionescu, Evenimentul zilei, accesat la 11 august 2012
  34. ^ SCHMIBĂRI la vârful MAI. Ilie Botoș a fost ELIBERAT DIN FUNCȚIE. Noul șef al Poliției Române este chestorul Bogdan Despescu, 10 decembrie 2015, Petrisor Cana, Evenimentul zilei, accesat la 29 octombrie 2016
  35. ^ Bogdan Despescu, demis de la conducerea Poliției Române în urma scandalului polițistului pedofil, numit secretar de stat în MAI
  36. ^ Antena 3, Cine este Liviu Vasilescu, noul șef al Poliției Române (în Romanian), www.antena3.ro 
  37. ^ „Poliția Română cumpără peste 6.700 de mașini Dacia”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  38. ^ „Cum explică Poliția Română achiziția de mașini BMW, după ce un sindicat a acuzat o licitație cu dedicație”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  39. ^ Burlă, Virgil (), „Poliția cumpără 600 de mașini BMW, cutie automată, opt viteze. Sindicatul Europol acuză o licitație cu dedicație”, Europa Liberă România, accesat în  
  40. ^ a b „Poliția cumpără 600 de BMW-uri de la firma lui Michael Schmidt cu 98 de mil. lei / Sindicaliștii din poliție acuză o licitație cu dedicație / Iohannis a beneficiat gratuit de mașini BMW când era primar, iar în timpul campaniei din 2014 a locuit într-un apartament al omului de afaceri”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  41. ^ „BMW Seria 3 Sedan: Motorizări și date tehnice”. www.bmw.ro. Accesat în . 
  42. ^ a b c „Poliția Rutieră schimbă Loganul cu BMW”. EUROPOL - Sindicatul Polițiștilor Europeni. Accesat în . 
  43. ^ „Ce au cerut și ce vor primi polițiștii de la Rutieră. Europol explică de ce noile autospeciale BMW nu își vor dovedi utilitatea pe teren”. Ziare.com. Accesat în . 
  44. ^ a b „SEAP”. www.e-licitatie.ro. Accesat în . 
  45. ^ „GALERIE FOTO Cum arată noile mașini BMW cumpărate de IGPR și vizate de o anchetă a Parchetului European / Autoturismele, expuse la evenimentul organizat de ziua Poliției Române”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  46. ^ a b c „Poliția Română are un Seat Leon Cupra”, Promotor.ro, , accesat în  
  47. ^ a b „Bucharest, Romania - July 29, 2020: Details with an officer from the Special Actions and Intervention Service (SIAS), from the Romanian Police, holding a Heckler & Koch MP5” (în engleză). www.alamy.com. Accesat în . 
  48. ^ „Polițiștii, dotați cu pistoale Carpați din anii 70”. Digi24. . Accesat în . 
  49. ^ Serescu, Otilia (). „Noile pistoale Beretta pentru polițiști. Întâi se face instrucție în poligon, apoi se primesc armele”. Mediafax. Accesat în . 
  50. ^ „25.000 de pistoale noi pentru polițiștii de la Brigada Rutieră și de la Ordinea Publică”. ProTV. . Accesat în . 
  51. ^ a b „ACHIZIȚII NOI ÎN POLIȚIA ROMÂNĂ”. Poliția Română. Accesat în . 
  52. ^ „EXCLUSIV! Ce aplicații nu pot să fie decodate de poliție la perchezițiile informatice. TELEGRAM nu mai este SIGUR! - Lumea Politică”. . Accesat în . 
  53. ^ „Poliția Română se dotează cu aplicație pentru analiza tranzacțiilor cu criptomonede”. Profit.ro. Accesat în . 
  54. ^ Gabor, Adrian (). „Poliția Română cumpărăa software de recunoaștere facială în public, iată cE va face cu el”. iDevice.ro - Știri de ultimă oră, Tehnologie, România, Știință. Accesat în . 
  55. ^ „ORDIN 23 17/02/2020 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Istoria Poliției Române de la origini până în 1949, Lazăr Cârjan, Editura Vestala, 2000
  • Din istoria Poliției Române, Florin Șinca, Tipografia RCR Print, București, 2006
  • Hapa Larisa; Stanciu Georgian; Cosma Camelia-Valentina. Fundamentele pregătirii inițiale a polițiștilor. Vol. 6: Noțiuni de criminalistică și tactica intervenției polițienești : URI 6 (C4)/URI 7. Târgu Lăpuș, Editura Galaxia Gutenberg, 350 p., 2023, ISBN 978-630-6524-67-9

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Poliția Română


v • d • m
Constrângerea legală în România
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poliția_Română&oldid=16403865