Sari la conținut

Philipp Melanchthon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Philipp Melanchthon
Date personale
Născut[3][4] Modificați la Wikidata
Bretten, Trizone⁠(d), Palatinatul Elector[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[3][4] Modificați la Wikidata
Lutherstadt Wittenberg, Principatul Saxoniei[5][7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSchlosskirche Wittenberg[*][[Schlosskirche Wittenberg (Lutheran church in Lutherstadt Wittenberg, Germany)|​]][8] Modificați la Wikidata
PărințiGeorg Schwarzerdt[*][[Georg Schwarzerdt (bladesmith (1459-1508))|​]][9]
Barbara Reuter[*][[Barbara Reuter (1476 Bretten, Kurpfalz - 29 Jul 1529 Bretten, Kurpfalz)|​]][9] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuKatharina Melanchthon[*][[Katharina Melanchthon (wife of Philipp Melanchthon)|​]] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiAnna Melanchthon[*][[Anna Melanchthon ((1522-1547))|​]]
Philipp Melanchthon[*][[Philipp Melanchthon ((1525-1605))|​]]
Magdalena Melanchthon[*][[Magdalena Melanchthon (1531 - 1575)|​]][9] Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațieastronom
teolog[*]
cadru didactic universitar[*]
astrolog[*]
filozof
filolog clasic[*]
Protestant reformer[*][[Protestant reformer (occupation)|​]]
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[3]
limba germană[10] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din Heidelberg (licență[*], )
Universitatea din Tübingen (magister[*], )
PregătireJohann Reuchlin
Johannes Stöffler
Pallas Spangel[*][[Pallas Spangel (German theologian)|​]]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruZacharias Ursinus[*][[Zacharias Ursinus (German theologian)|​]], Martin Helwig[*][[Martin Helwig (German cartographer of Silesia)|​]], Jacob Heerbrand[*][[Jacob Heerbrand (German theologian (1521-1600))|​]], Michael Neander[*][[Michael Neander (German educationist and philologist (1525-1585))|​]], Charles de L'Écluse[*][[Charles de L'Écluse (Flemish doctor and botanist (1526–1609))|​]], Lambert Ludolph Helm[*][[Lambert Ludolph Helm (Dutch humanist and poet (1535-1596))|​]], Johann Wenth[*][[Johann Wenth |​]], Michael Beuther[*][[Michael Beuther (istoric german)|​]][1], Johannes Caselius[*][[Johannes Caselius (German jurist and politician (1533-1613))|​]][1], Nicolaus Selneccerus[*][[Nicolaus Selneccerus (German musician and theologian, 1530-1592)|​]][2]  Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea din Heidelberg
Leucorea[*][[Leucorea (German institution)|​]]
Universitatea din Halle-Wittenberg  Modificați la Wikidata
Semnătură

Philipp Melanchthon (numele grecizat al lui Philipp Schwarzerd – în germană „pământ negru”; n. , Bretten, Trizone⁠(d), Palatinatul Elector – d. , Lutherstadt Wittenberg, Principatul Saxoniei) a fost un filolog, filosof, umanist, teolog, autor de manuale și poet neolatin. A fost cunoscut ca Praeceptor Germaniae. Prieten foarte apropiat cu Martin Luther, reformator el însuși, s-a distanțat, în cele din urmă de acesta, când a început să politizeze Reforma.

Tatăl său, Georg Schwartzerdt era originar din Heidelberg și lui îi era încredințată dotarea militară a principelui. Mama sa, Barbara, fiica lui Johann (Hans) Reuter din Bretten, un negustor de vinuri și de stofe, era înrudită cu Elisabeth, unica soră a lui Johannes Reuchlin.

S-a născut în casa bunicilor de la Bretten, unde a și crescut împreună cu cei trei frați și cu sora lor. Bunicul din Brettheim (cum se numea pe atunci localitatea Bretten) s-a preocupat de educația lui de bază, îndeosebi de studiul limbii latine, grație lecțiilor lui Johannes Unger.

Copilăria i-a fost adânc marcată când tatăl său s-a întors bolnav dintr-o expediție militară (se zicea că ar fi băut apă dintr-o fântână otrăvită; dar se pare că era vorba de o boală profesională cauzată de plumb și de alte substanțe chimice care se foloseau în armata de pe atunci). Numai credința profundă a lui Georg Schwartzerdt l-a ajutat să depășească acel moment de criză.

Avea numai 11 ani când, la 17 octombrie 1507, i-a murit bunicul și la zece zile după și tatăl. În urma acestei pierderi, Filip a fost trimis la rudele de la Speyer.

Împreună cu fratele său Georg, au frecventat școala de latină din Pforzheim, pe când locuiau la Elisabeth (Els), sora lui Johannes Reuchlin.

În mod foarte discret, Luther susținea poligamia, bazându-se pe Biblie; în schimb prietenul său Melanchthon o susținea în mod fățis.[11][12][13][14][15] În cele din urmă, poziția lor a devenit notorie când s-a aflat de bigamia landgrafului de Hessa, care fusese sfătuit de ei, ceea ce a stârnit un enorm scandal în Germania.[16]

  1. ^ a b Genealogia matematicienilor 
  2. ^ https://hymnary.org/person/Selnecker_N, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b Pedagogi i psihologi mira 
  5. ^ a b Меланхтон Филипп, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  6. ^ „Philipp Melanchthon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Philipp Melanchthon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Find a Grave 
  9. ^ a b c Genealogics 
  10. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ Francisco, Adam (). Martin Luther and Islam: A Study in Sixteenth-Century Polemics and Apologetics. The History of Christian-Muslim Relations. Brill. p. 137. ISBN 978-90-04-16043-9. Accesat în . 
  12. ^ Grisar, Hartmann; Dessoulavy, Charles Louis; Lamond, E.M. () [1913]. „Chapter XXI. 1. Luther and Henry VIII of England. Bigamy instead of Divorce”. The Life of Luther (Vol. 1-6). DigiCat. p. unpaginated. Accesat în . His plain hint at bigamy as a way out of the difficulty was intened as a counsel ("suasimus"). Hence we can understand why he was anxious that his opinion should not be made too public. [...] Melanchton, too, had intervened in the affair, and had gone considerably further than Luther in recommending recourse to bigamy and in answering possible objections to polygamy. 
  13. ^ Verres, J. (). Luther: An Historical Portrait. Burns & Oates. p. 313-314. Accesat în . 
  14. ^ The First [- Second] Part of a Treatise Concerning Policy, and Religion. Wherein the Infirmitie of Humane Wit is Amply Declared, with the Necessitie of Gods Grace, and True Religion for the Perfection of Policy; and by the Way Some Political Matters are Treated ... with a Confutation of the Arguments of Atheists, Against the Prouidence of God ... Written by Thomas Fitzherbert ...: Wherein the necesity, fruite, and dignity of christian religion, in commonwelth, is euidently showed, with the absurdity of false religions, and the danger, and dammage, that ensueth therefor to all states .. by Iohn Heigham. . p. 442-443. Accesat în . 
  15. ^ Luebke, David M.; Lindemann, Mary (). Mixed Matches: Transgressive Unions in Germany from the Reformation to the Enlightenment. Spektrum: Publications of the German Studies Association. Berghahn Books. p. 25-26. ISBN 978-1-78238-410-6. Accesat în . 
  16. ^ Maas, Korey D. (). „The Authority of Scripture in Reformation Anglicanism: Then and Now”. În Bagley, Ellie Gebarowski; Gebarowski-Shafer, Ellie; Null, Ashley; Ryrie, Alec. Contesting Orthodoxies in the History of Christianity: Essays in Honour of Diarmaid MacCulloch. Studies in modern British religious history. Boydell Press. p. 70. ISBN 978-1-78327-627-1. Accesat în .