Sari la conținut

Hidroxizină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hidroxizină
Identificare
Număr CAS68-88-2[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem3658[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB00557  Modificați la Wikidata
ChemSpider3531[4]  Modificați la Wikidata
UNII30S50YM8OG[2]  Modificați la Wikidata
KEGGC07045[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL896[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCN05BB01[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₂₁H₂₇ClN₂O₂[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară374,176106 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata

Hidroxizina este un antihistaminic H1 derivat de piperazină, de generația 1, fiind utilizat în tratamentul senzației de vome cauzate de răul de mișcare, în unele tipuri de alergii și în anxietate (are și efect sedativ și anxiolitic).[9][10] Căile de administrare disponibile sunt orală și intramusculară.[9] Este transformată la metabolitul activ, cetirizina.[10]

Utilizări medicale

[modificare | modificare sursă]

Hidroxizina este utilizată:[9][10]

  • oral, în anxietate și prurit
  • intramuscular, în anxietate, condiții alergice și senzație de vomă.

Reacții adverse

[modificare | modificare sursă]

Fiind un antihistaminic de generație 1, poate produce sedare.[9] Mai poate produce cefalee, xerostomie și prelungirea intervalului QT.[11]

  1. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  2. ^ a b c d hydroxyzine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Hidroxizină”, hydroxyzine (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Hydroxyzine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b hydroxyzine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  6. ^ a b HYDROXYZINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Hydroxyzine (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b „Hidroxizină”, hydroxyzine (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ a b c d „Hydroxyzine”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în februarie 2020. 
  10. ^ a b c „Hydroxyzine”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în februarie 2020. 
  11. ^ British national formulary : BNF 74 (ed. 74). British Medical Association. . p. X. ISBN 978-0857112989.