Wikipedia:Cafenea

Bun-venit la Wikipedia! Contact Ambasadă (Embassy) Cafenea Oracol Întrebări frecvente Reclamații Contact Începuturile Manual de stil Politicile noastre Totul despre Wikipedia Wikipediști Ce este Wikipedia? Ce nu este Wikipedia? PDVN Administratori Administratori Birocrați Afișierul administratorilor Candidați Conținut de calitate Articole de calitate Propuneri Imagini de calitate Propuneri Legături utile Ajutor Pagina de teste Pagini de șters Formate Imagini Portaluri Proiecte Sondaje La Cafenea se discută numai subiecte legate de Wikipedia în limba română; altfel de mesaje vor fi șterse. Întrebările și răspunsurile pe subiecte enciclopedice își au locul la Oracol. Indicațiile privind „cum se face” se găsesc în pagina Ajutor. Introduceți subiecte noi sau răspundeți într-o conversație existentă: Subiect nou: apăsați deasupra unde scrie „Adăugați un mesaj sau o întrebare” Conversație existentă: apăsați pe „modificare” în dreptul secțiunii la care vreți să participați La sfârșitul mesajului vă rugăm să vă semnați introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură și dată. Puteți vedea alte detalii despre formatarea mesajelor în această pagină de ajutor. Informații despre Wikipedia sau Fundația Wikimedia puteți cere la info-ro@wikimedia.org sau info-ro@wikipedia.org. Arhiva Cafenelei Arhive periodice Anul 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 2018 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2019 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2020 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2021 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2022 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2023 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2024 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.

La patrularea pe paginile noi am dat de acest articol în care se folosește titlul de Electresă, firește, e vorba de calitatea pe care o avea Maria Antonia Walpurgis de Bavaria prin căsătorie, adică aceea de soție a Principelui Elector al Saxoniei. Electoare, Principesă Electoare, parcă sună mai bine, dar nu sunt sigur. Voi ce părere aveți?--ZOLTAN (discuție) 29 ianuarie 2011 20:47 (EET)Răspunde

Desigur Electoare sună mai bine, dar posibil ca Electresă să fie alcătuit după modelul Contesă, Ducesă etc.

Electoare. De fapt titlul prinț elector îl avea soțul ei, prințul elector (Kurfürst) Friedrich Christian. Maria Antonia era prințesă din familia regală Wittelsbacher și, pe linie maternă, din dinastia imperială austriacă. Pe românește nu e corect să scriem titlurile acestea nobiliare (de ex. prinț elector și prințesă) mereu cu inițiale majuscule (ca în germană). -- Feri Goslar (discuție) 30 ianuarie 2011 00:13 (EET)Răspunde

Domnule Administrator,
Aveți perfectă dreptate legat de acest nume care nu există în limba română--„electresă”. Cred că acest titlu poate fi evitat, fie prin folosirea corespondentului feminin ale altor titluri ale soțului, fie prin folosirea titlului persoanei de dinainte de căsătorie, fie, în sfârșit, prin folosirea titlului Prințesă Electoare. Anul trecut m-am implicat foarte mult în istoria genealogică biografică europeană și am constatat și eu aceasta ciudățenie. O alta ar fi margravină (sună ca margarină). Atrag mai ales atenția asupra creării unei categorii speciale, „Electrese” de Saxonia... Alte greșeli ale aceleiași pagini: englezescul Frederick, în loc de românescul Frederic, sau, tot bine, germanul Friedrich. Nu se poate folosi la o enciclopedie românească un nume englezesc pentru o persoană germană...
Istoria genealogică europeană a făcut un imens salt cantitativ anul trecut, prin contribuția unui anumit contribuitor; am încercat cât am putut să echilibrez aspectul calitativ al aportului, care ca de obicei la ro:wiki constă din traducerea superficială a textului englezesc (un alt exemplu: Prințul Felipe al Asturiilor, Lord de Balaguer (sic!) Cum poate un aristocrat spaniol să aibă un titlu englez la o enciclopedie română, altfel decât din greșeală?! Am modificat de câteva ori, dar am fost de fiecare dată „corectată”), însă intenționez să îmi canalizez eforturile spre alte proiecte acest an.
Cu bine,
Nerissa-Marie (discuție) 31 ianuarie 2011 01:39 (EET)Răspunde

Se poate și lord spaniol. M.S. Regina Beatrix a Olandei este cetățean britanic. Denumirea de cetățean este de după reforma legii cetățeniei britanice, înainte de asta denumirea era de supus. Așa că teoretic cineva poate fi suveran într-o țară și supus (sau nobil) în altă țară. Tot Regina Beatrix are titlul de Prințesă de Orania, deși Orania se află în Franța, care e o republică. Tgeorgescu (discuție) 4 februarie 2011 02:07 (EET)Răspunde

Nu este cazul pentru A.S.R. Felipe de Asturias: Senior de Balaguer este un titlu nobiliar spaniol, fără nici o legătură cu Regatul Unit. (Legătura, greșită, a stabilit'o traducătorul român neavizat.)
Sunt interesată de afirmația dvs. legată de presupusa cetățenie britanică a M.S.R. Beatrix. Nu am găsit decât acest text.
Mulțumesc, Nerissa-Marie (discuție) 9 februarie 2011 22:40 (EET)Răspunde

• Se folosește din două motive, cel puțin: englezul Frederick românii îl pot citi ca pe românescul Frederic, pe care chiar și Nerisse Marie îl acceptă, pe când "germanul" Friedrich este citit de români Fridrih! Cam simplu, nu?! ...și... Limba engleză are căutare obiectivă, uneori și subiectivă și-n România ca peste tot în lume, ce putem face ...!?
• Desigur că re-canalizarea ați reflectat-o bine. Dar, poate e mai așa, căci genealogii ar putea fi scrise până la gradul n, uneori aceasta înseamnând infinit.84.158.187.192 (discuție) 31 ianuarie 2011 08:22 (EET)Răspunde

Rog un administrator să schimbe numele articolului „Zoe Ceaușescu” în „Zoia Ceaușescu” cf. ortografierii numelui în publicațiile științifice și în cartea Nu regret, nu mă jelesc, nu strig de Mihaela M. Ceaușescu (verișoară).--Mycomp (discuție) 30 ianuarie 2011 07:17 (EET)Răspunde

Rezolvat. —Andrei^discuție 30 ianuarie 2011 11:47 (EET)Răspunde

Mulțumesc.--Mycomp (discuție) 30 ianuarie 2011 12:52 (EET)Răspunde

Am nimerit intamplator pe Wikipedia.Deoarece deabea fac cunostinta cu compiuterul .,fac greseli ,cand merg la corectare stric toata informatia.Deoarece m-a preocupat istoria satului Lipoveni timp de peste 30 de ani am adunat materiale despre satul meu natal si-am hotarat s-o public pe Wikipedia.Si mare mi-a fost mirarea cand citesc istoria satului Ivanovca noua cu argumentele istoriei satului meu puse acolo.Verifica oare cineva datele? A fost foarte usor de observat eroarea: Istoria se atribuie la "Ivanovca-noua".Iar argumentele se aduc de la "Ivanovca",documentar.Si-culmea-Intr-un satuc mic ca Ivanovca-noua cu o scoala care are ceva mai mult de 100 elevi,traiesc 3200 locuitori! Care citeste v-a spune ca aici is numai erori.Adevarul este ca Satele Lipoveni si Ivanovca noua sant inrudite prin origine.Primul a dat nastere la al doilea Primul se numea Ivanovca-veche,al doilea a devenit "Ivanovca-noua".De aceia vreau a publica secvente din istoria satului meu pe Wikipedia/ Lipoveni,Cimislia,Moldova/ ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Bivol Ion (discuție • contribuții).

De aceea pe Wikipedia ar trebui să apară numai date scrise pe baza unor materiale deja publicate, tocmai pentru a putea fi verificate. Dacă datele de care dispuneți nu au fost publicate în prealabil în altă parte, puteți să vă așteptați să fie declarate cercetare originală, chiar dacă sunt corecte. --Turbojet 30 ianuarie 2011 16:13 (EET)Răspunde

Pardon de-ntrebare, cine, când și cum le verifică? Cine confruntă ce e scris în publicație cu ce se scrie în Wikipedia?--84.250.128.4 (discuție) 1 februarie 2011 23:53 (EET)Răspunde

Le verifică cine vrea, când poate și cum consideră de cuviință, Wikipedia fiind scrisă de voluntari. Nimeni nu are sarcina să le verifice, dar oricine ar putea să o facă. Important este să oferim posibilitatea să verifice textele, precizând lucrarea din care provin informațiile. Răzvan Socol ^mesaj 2 februarie 2011 12:53 (EET)Răspunde

Lucrarea de care s-au folosit d.Nacu si Stetco se numeste "Localitatile Moldovei/ din care s-au folosit date pentru a ilustra istoria satului "ivanovca-Noua" ,In argumentare datele vorbesc clar despre asezarea "Ivanovca" si nu "Ivanovca-Noua".Monografia mea are in continut localitatea "Ivanovca - Viche" sat ,care a ramas ca o regiune a satului Lipoveni.Deci este vorba despre restabilirea adevarului.Cu atat mai mult ca Cei din Ivanovca-noua stiu acest lucru.Si in Enciclopedia S>M> din 1971 e precizat ca Ivanovca -Noua a aparut la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20.Din cauza asta nici a socoti plagiat datele expuse la comuna Ivanovca-noua nu le poti socoti.De aceia intervin ,ca sa se corecteze articolul de fond la primaria data.Utilizator Ion Bivol,Cimislia Lipoveni.Moldova /bivolion48@gmail.com ##&&

Buna ziua tuturor ! Credeti ca mai sunt probleme cu PDVN în acest articol? Din septembrie 2010 nu mai sunt exprimate pareri contradictorii. Daca nu mai apar altele, în ce conditii putem înlatura eticheta? Pocor (discuție) 30 ianuarie 2011 16:44 (EET)Răspunde

Am tradus pagina Brainfuck si am publicat-o. Cand o sa apara la categoria cu limbaje de programare? Cine o s-o verifice? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ficatus (discuție • contribuții).

Categoriile nu sunt incluse automat în articole, ci manual de către autori sau alți utilizatori. Pentru mai multe detalii vedeți și Wikipedia:Categorisire.— Ionutzmovie discută 30 ianuarie 2011 17:58 (EET)Răspunde

Multumesc.

Mi-a scapat un tag neinchis

 adica asa <ref name=”blabla”> in loc de asa <ref name=”blabla”/>

si editorul in loc sa-mi zica ceva de genul

“Orice element <ref> trebuie sa inchis cu un tag </ref>”

, sau chiar sa indice locul exact al erorii, cum ar fi frumos, ii tot dadea cu

“Eroare la citare: pagina conține coduri <ref>, dar lipsește codul <references/>”

desi era acolo. Nici macar titlul sectiunii bibliografie nu aparea. Dupa mine, asta e un bug.Csiborg.mirco (discuție) 31 ianuarie 2011 08:53 (EET)Răspunde

Raportați-l.--Strainu (دسستي‎)  31 ianuarie 2011 11:05 (EET)Răspunde

Dacă tagurile nu sunt închise ca lumea, e greu de determinat care a fost intenția autorului. Imaginați-vă situația

<ref name=”blabla”><references/></ref>

Validarea XML nu produce erori (toate tagurile deschise sunt închise corect), însă evident că structura este invalidă. Nu știu ce vă vor răspunde în Bugzilla dacă deschideți un bug (poate ar merita încercat), însă e posibil ca o soluție satisfăcătoare să presupună mult mai mult efort decât pare la prima vedere. --Gutza _D^D+ 31 ianuarie 2011 14:58 (EET)Răspunde

Puteti sa-mi vindeti castraveti despre multe, dar nu despre validare XML, cand un tag nu-i inchis, documentul se zice ca nu-i well-formed (invalid e altceva) si, nu stiu cu ce se lucreaza aici, dar in mod normal orice parser stie unde, ce si cum si da erori in concordanta. La fel face si asta de aici, problema e la handling-ul lor, deja am investigat un pic mai bine mai bine, e un comportament destul de bizar, ma si mir c-am dat peste el, dar nu cred ca-i mare lucru pentru cine cunoaste codul sa-l corecteze(probabil sare dintr-o bucla undeva), ceva mai tarziu ma adun si fac un bug report cum scrie la carte, pentru mine-i destul ca ati zis bugzilla, mai departe e simplu. Nu stiam ca se lucreaza cu bugzilla, multumesc de pointer, oricum, profit de situatie sa zic ca am incercat sa propun si eu o functionalitate asemanatoare bugzillei pentru proiectele astealalte, poate puteti arunca un ochi AICI. Voi reveni si acolo cu ceva clarificari cum am mai mult timp, am senzatia ca-i nevoie. Csiborg.mirco (discuție) 31 ianuarie 2011 16:00 (EET)Răspunde

Mda, m-ați prins cu mâța-n sac, am încercat să vă vând brașoave și mi-am găsit nașul. În mod normal v-aș sugera să încercați să validați

foo<br>bar

cu validatorul dumneavoastră XML preferat și să vedeți dacă e well-formed (structura e validă ca wiki markup, dar e evident malformată pentru XML strict) -- însă evident că iarăși îmi voi găsi nașul. Mă duc să plâng puțin. --Gutza _D^D+ 31 ianuarie 2011 16:17 (EET)Răspunde

:)))

Ai zis XML, nu altceva... Sincer sa fiu, nu stiu nimic despre detaliile tehnologiei wiki, habar n-am cum/daca amesteca XML, HTML, ETC, dar in cazul asta am vazut ca markup-urile gresite din interiorul articolului erau tratate corect, eroarea apare doar atunci cand tagul e ultimul lucru inaintea bibliografiei. De asta m-am gandit ca poate-i o bucla undeva. Poate nu-i...

Oricum, partea de well-formed nu-i facuta de un validator propriu-zis, e facuta de parser. Eu am zis "problema de validare" pentru ca de fapt problema nu-i la parser, e la validarea inputului din pagina editorului, care se intampla cand apas butonul de previzualizare, pentru care banuiesc ca textul se baga intr-un parser si se folosesc mesajele de eroare venite de la el, daca vin, se interpreteaza aceste mesaje si pe baza lor se fac mesajele pentru utilizatorul wikipedia. Daca, in schimb, nu se foloseste un parser specializat, ci o chestie facuta in house, te poti astepta cam la orice. Si acum ar trebui sa ma cam duc sa-mi vad de treaba... Csiborg.mirco (discuție) 31 ianuarie 2011 16:43 (EET)Răspunde

Dacă lucrurile sunt așa cum cred eu, problema nu e a parserului. Exact cum ai spus mai sus, există o sumedenie de parsere de XML care merg cum trebuie (iar PHP vine cu unul din fabrică). Problema e cauzată de faptul că trebuie să suporte XML malformat (a la HTML 4 transitional), fiindcă asta știe redactorul obișnuit. Și, după cum am spus în prima intervenție, dacă tagurile nu sunt închise cum trebuie, parserul/validatorul/interpretorul nu poate determina intenția autorului, așa că eroarea este prinsă de regulă în zona de interpretare, unde intervina logica aplicației (în cazul de față, cea care vrea să introducă cutia cu referințe). Odată ce atât parserul cât și validatorul au lăsat-o să treacă, este dificil pentru interpretor să refacă partea inițială de validare ca să înțeleagă de unde a venit problema in the first place, așa că scuipă eroarea pe care a văzut-o cu ochiul lui. Însă revin, astea sunt supozițiile mele (habar n-am cum arată codul), așa că poate ar merita deschis un bug. --Gutza _D^D+ 31 ianuarie 2011 17:02 (EET)Răspunde

Adevărul e probabil undeva la mijloc. Se pot face presupuneri mai restrictive asupra închiderii tag-ului ref (de exemplu să nu se accepte mai multe alineate sau titluri de secțiuni în interiorul lui) fără a afecta semnificativ posibilitățile oferite, dar numai dacă o permite și codul. Chiar sunt curios ce vor spune dezvoltatorii. Dacă submiteți un bug, nu uitați să ne spuneți și nouă numărul vă rog.--Strainu (دسستي‎)  31 ianuarie 2011 17:17 (EET)Răspunde

BUG 27075 Csiborg.mirco (discuție) 31 ianuarie 2011 21:36 (EET)Răspunde

Din cate-mi dau seama, bugul a fost acceptat si categorisit, cine e interesat poate vota importanta. Csiborg.mirco (discuție) 9 februarie 2011 07:47 (EET)Răspunde

Pentru a clarifica originea comunei Gohor precizez urmatoarele : 1528 ( 7036) martie 16 Vaslui Satul Itovaiesti " unde au fost Stan Certul " .... au fost date de catre Petru Voievod lui Glavan pisariul.....satele au fost cumparate de la Necoara si sora sa Teodosia feciorii lui Zaharia Brahasul, paharnicul domniei in timpul lui Stefan Voievodul. Zaharia Brahasul a acumparat acele doua sate (Itovaiesti si Malaiesti), sate ce sunt pe apa Berheciului cu "dres" de la Alexandru Voievod 1491(6999) octombrie 15 Suceava Se consemneaza existenta pe Berheci a satului Cernica care avea hotar de la " Hotarul Romanestilor la Hotarul Itovaiestilor"

• acest inscris s-a gasit la Biblioteca Nationala Paris .

G.Ghibanescu a copiat un testament al lui Simion Veisa in vara anului 1919 si a intocmit o schema din care reiese ca la 1500 - 1550 Gohorul era detinut de un anume Totole. Brahas a avut patru inaintasi: Nestrea ,Turbatul, Talpau, Starpul. Starpul cuprindea Gohorul, Vicolenii si Bichestii ( Brahasestii vechi) ce tin din dealul dinspre rasarit pana in apa Zeletinului. In dictionarul geografic al Judetului Tecuci se consemneaza urmatoarele: Gohor - comuna rurala, plasa Zeletin compusa din cinci catune: Gohor, Ireasca, Nartestii de jos, Nartestii de sus si Posta. Situata pe dealul care se termina la Nartesii de jos , la o distanta de 26 km de capitala judetului si 20 km de podul Turcului. "Intreaga comuna este situata pe un deal care merge pana la Nartesii de jos". Este strabatuta de raul Barlad in partea de est iar in partea vest de raul Berheci care se uneste cu Zeletin in fata satului Gohor.Satul la inceput purta numele Otovaiesti ( Itovaiesti dupa documente). O parte din sat s-a ridicat pe dealul rasaritean avand in capul lor pe un anume Gohol iar o parte pe dealul opus in partea vestica avand conducator pe Brahas de unde satul Brahasesti.

Aceste date au postate de Chiper Ovidiu- director al Caminului Cultural Gohor, fost primar al Comunei Gohor in perioada 1992-1996 - licentiat in stiintele comunicarii.

Poate ar fi bine ca propunerile pentru rubrica „Știați că? să fie făcute pe o pagină nouă „Propuneri de știri/Știați că?” De asemenea propun ca rubrica „Știați că?” să fie doar semiprotejată (așa este de ex. la Wikipedia în daneză).--Mycomp (discuție) 31 ianuarie 2011 14:46 (EET)Răspunde

Hai mai bine să redenumim "Propuneri pentru actualități" în "Propuneri pentru pagina principală", altfel ne împărțim în prea multe locuri.--Strainu (دسستي‎)  31 ianuarie 2011 17:21 (EET)Răspunde

Comentariu șters. Scrie sus de ce.

Comentariu șters. Scrie sus de ce.

Comentariu șters. Scrie sus de ce.

In exprimarea nomenclaturala asupra denumirii substantelor neorganice paralel se foloseste numirea monobazic si monohidrogenic.De exemplu acid monobazic sau monohidrogenic.Dupa sens glotonimul monobazic s-ar referi la baze si numai la baze caci ilustreaza numarul de grupe hidroxile/inlocuit uneori cu glotonimul MONOHIDROXILIC/De ce atunci asidul sulfuric e numit bibazic?Poate ca numai din cauza structurala/contine 2 grupe OH ?Daca-i asa structura bibazica trebuie sa ilustreze proprietati bazice.Dar tocmai e invers.DE aceia imi pun intrebarea cum e mai corect--acid bibazic sau acid dihidrogenic ?Caci cu acelasi succes pot spune dihidrogenofosfat de sodiu,in timp ce ar fi cursiv de spus si altfel reesind din faptul ca acidul fosforic e tribazic.In timp ce acidu-l numim Bivazic-sarea ori e neutra ori e hidrogenat,nicidecum bazosulfat,ca sa-l confundam cu sarurile bazice Asadar eu is pentru denumirea de acizi mono,dihidrogenati...,.si nicidecum monobazici,,bibazici,pentru a pastra logismul in nomenclatura.##&&

Parcă mai frecvent e folosit adjectivul (poli)bazic referindu-se la echivalentul din reactia de neutralizare, iar pentru baze adjectivul (poli)acide .--79.119.209.230 (discuție) 1 februarie 2011 23:20 (EET)Răspunde

Da de acord dar vorbiti numai de plural.,adica in loc de polibazici ar fi mai real de spus polihidrogenici fie oxigenati fie neoxigenati ##&&

În terminologia folosită în România nu se întâlnesc expresiile „polihidrogenici” (monohidrogenic, dihidrogenic), ci doar „polibazici” (monobazic, bibazic, tribazic), referindu-se la echivalentul din reacția de neutralizare, exact cum a spus 79.119.209.230. --Turbojet 2 februarie 2011 23:46 (EET)Răspunde

Acum ceva timp Arthurbot a adăugat formate Commons la categorii, mai exact formatul Commonscat. Însă mai este folosit și formatul Commons, rezultând în dublarea formatului în unele categorii: Categorie:Infografie, Categorie:Procesarea imaginilor, Categorie:Fotografie digitală. --ANDROBETA 1 februarie 2011 23:44 (EET)Răspunde

Apelați la un alt robot, mai inteligent. --GEO (discuție) 2 februarie 2011 05:20 (EET)Răspunde

O să mă ocup eu de treaba asta (astăzi, sper). Am identificat că sunt 358 de pagini care conțin atât formatul {{commonscat}} cât și formatul {{commons}}. Totuși, multe dintre ele sunt ok, deoarece se referă la pagini diferite de la commons (vezi, de exemplu, Adam Ries). Va trebui să identific paginile care conțin ceva de genul: {{commonscat|x}} și {{commons|Category:x}} și voi scoate din ele formatul {{commons}} (deoarece acesta ar trebui să se refere la pagini de la Commons, nu la categorii; pentru categorii ar trebui folosit formatul {{commonscat}}). Răzvan Socol ^mesaj 2 februarie 2011 11:40 (EET)Răspunde

Mai există și formatul {{Commons category}} care era un fel de {{commonscat}}, însă afișa primul parametru (numele de la Commons) în loc să afișeze numele paginii noastre, dacă nu i se preciza al doilea parametru. L-am redirecționat către {{commonscat}}, ca să fie uniform. Răzvan Socol ^mesaj 2 februarie 2011 13:28 (EET)Răspunde

Am terminat. Răzvan Socol ^mesaj 4 februarie 2011 14:08 (EET)Răspunde

Mulțumesc ^_^ --ANDROBETA 4 februarie 2011 21:39 (EET)Răspunde

cine a spus:cu cat cunosc mai mult oamenii,imi iubesc mai mult cainele?Chardone 3 februarie 2011 11:32 (EET)

Frederic al II-lea al Prusiei. De la el a preluat citatul respectiv și Hitler, iar mai recent Putin... --Sîmbotin (discuție) 3 februarie 2011 12:07 (EET)Răspunde

La discuția despre revocarea administratorilor s-a pus în discuție oportunitatea "consensului tacit". Pe scurt, consensul tacit înseamnă că dacă nimeni nu se opune unei propuneri, se poate considera că s-a ajuns la consens. Acest lucru e explicat pe scurt de Gutza în eseul Wikipedia:Despre consens. Pentru mine, deși e nedrept, căci necesită urmărirea tuturor subiectelor "interesante", consensul tacit e o condiție obligatorie pentru ajungerea la Consens. Dacă am presupune că cei care nu spun nimic se opun, n-am reuși niciodată să luăm decizii.

Cei care se opun acestui tip de consens sunt rugați să prezinte argumentele lor și cu ce propun să-l în locuiască.--Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 13:07 (EET)Răspunde

Nu e vorba de oportunitatea consensului tacit, ci de cum interpretezi o discuție pentru a constata dacă s-a ajuns la consens. Concret, în cazul WP:IAR, lucrurile s-au petrecut cam așa:

• Vreo 6 oameni s-au arătat de acord cu politica, implicit și cu titlul clasic.
• Vreo 2 s-au legat de formularea titlului. Li s-au dat explicații.
• Tu ai venit cu o propunere nouă de titlu.
• Un om a fost de acord cu ea.
• Au trecut două săptămîni.
• Tu ai tras concluzia că propunerea ta a fost bună și ai operat modificarea.

Liniștea de la sfîrșit era în mod evident suspectă. După ce interveniseră în discuție vreo 10 persoane, la propunerea nouă --- total diferită de ce se vorbise pînă atunci --- a răspuns un om și apoi s-a făcut liniște. E greu de presupus că asta reprezintă un consens, că cele 10 persoane au fost brusc de acord cu propunerea nouă, într-o așa măsură încît n-au mai intervenit deloc, ca și cînd era ceva de domeniul evidenței.

Eu aș fi pus măcar o întrebare, să verific dacă lumea chiar e de acord, sau cumva tăcerea are alt motiv: fraților, în două zile schimb titlul, sînteți de acord? Mai ales că era propria ta propunere.

Cît despre locul discuției, putem începe pe o pagină foarte vizibilă, ca Sfatul sau Cafeneaua. Dar cum discuția privește o singură pagină din tot proiectul ea trebuie purtată la pagina în cauză. Altfel peste un an ne doare capul căutînd unde s-a discutat. E valabil și pentru discuția de față, care trebuie pînă la urmă mutată la Discuție Wikipedia:Consens. — AdiJapan 3 februarie 2011 18:14 (EET)Răspunde

A, deci la ora 13 era o problemă cu consensul tacit, acum nu mai e. Interesant...

Ce e aia "tăcere suspectă" și cum se deosebește ea de "tăcerea nesuspectă" în exprimarea scrisă în limba română? Eu am interpretat așa: 6 oameni au fost de acord cu politica, 2 s-au opus titlului. Am făcut o propunere de compromis care nu schimba în mod fundamental propunerea inițială, nimeni nu s-a opus timp de mai bine de o săptămână (deci au fost de acord cu soluția de compromis) și am operat schimbarea. Nu sunt nici primul nici ultimul care procedează așa.

Iar dacă tu nu erai de acord cu concluzia, ce te împiedica să redeschizi discuția? Nimic, dovadă că ai și făcut-o, dar într-un mod obscur, fără să mai oferi măcar o legătură din discuția veche, acolo unde ar fi fost vizibilă și pentru utilizatorii care nu stau toată ziua pe ro.WP. Eu n-am procedat așa, ci am concluzionat în locul în care a avut loc discuția. Iar în trecut, când am avut obiecții la discuții deja încheiate le-am exprimat tot în cadrul unde s-a desfășurat discuția inițială.

Părerea mea e că încerci să găsești chichițe procedurale pentru a împiedica modificări care nu-ți convin, când ai putea să urmezi regulile Wikipediei și să modifici consensul. Chiar crezi că eu m-aș opune redenumirii în "Ignoră toate regulile"? Dar nu e suficient să vrem noi, cei 6 care am vrut-o și mai devreme, ci trebuie găsită o soluție care să îi satisfacă și pe cei 2 care se opuneau.--Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 18:45 (EET)Răspunde

P.S. Sunt absolut de acord cu purtarea discuției în paginile de discuție aferente subiectului, dar cu mutarea întregului text și cu lăsarea unei legături care să explice unde s-a mutat ("a dispărut") discuția.--Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 18:45 (EET)Răspunde

Într-adevăr, dat fiind că Strainu a făcut o propunere nouă și nimeni nu s-a opus în mod explicit, concluzia consensului tacit în acea chestiune este legitimă. Sigur, ar fi putut să se asigure că într-adevăr nu există obiecții, însă nu avea niciun motiv concret să facă asta. Problema mea nu este legată de cât de suspectă sau de puțin suspectă era liniștea aia, ci este legată de absurditatea întrebării "ce te împiedica să redeschizi discuția" din partea unicei persoane care s-a oferit să semneze în mod formal propunerea de destituire a lui AdiJapan pe motiv că prea discută mult. Adică-i dai omului peste gură când vorbește și pe urmă-l întrebi de ce tace -- ori ai memorie scurtă, ori faci bășcălie, eu altă variantă nu văd. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 19:41 (EET)Răspunde

Da' văd că nu mai aveți nicio reținere să-mi puneți cuvinte în gură, stimabililor... Când ai făcut propunerea de demitere, ai prezentat o listă de nu mai puțin de 13 motive. De unde știi tu din cauza căruia am ales eu să cer demiterea? Dacă eu zic că am votat pentru că pur și simplu voiam să văd dacă mai poate obține susținerea comunității, ce-o să faci, o să mă acuzi că mint? Nu m-ar mira, sincer.

Ș-apoi, de când îl afectează pe AdiJapan ce spun eu în așa măsură încât nu mai îndrăznește nici măcar să mai participe la discuții? Parcă nu îl supăra niciun reproș....--Strainu (دسستي‎)  3 februarie 2011 22:29 (EET)Răspunde

Bun, și-acum am de ales între a răspunde la ce-ai scris tu deasupra (forumist, adrenalină, dictator, securist, încurcă-lume care deturnează discuția de la subiect) sau a tăcea, "confirmând" că m-ai dat în vileag. Învață-mă tu, învățătorule, cum ar fi bine să reacționez, ca să nu fie rău și să fie bine? --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 22:39 (EET)Răspunde

Strainu, mă afectează tot ce mi se spune, fie că vine de la o persoană pe care o stimez, fie că vine de la ultimul vandal, pentru că în spatele cuvintelor e un om (mulți care umblă pe internet au tendința de a uita că mediul de comunicare o fi virtual, dar oamenii sînt cît se poate de reali). Dacă omul ăla a avut ceva să-mi reproșeze, pe mine mă afectează, inclusiv atunci cînd cred că nu are dreptate. Poate ți-am dat impresia că sînt de piatră, dar nu sînt. Faptul că mi s-a spus de nenumărate ori că sînt încăpățînat și că întrețin inutil discuțiile mă face să intervin mult mai rar decît cred că e nevoie pentru binele proiectului. Este efectul reproșurilor pe care le-am primit de-a lungul timpului de la Radufan, Pixi și alții, iar recent de la Turbojet.

Așa se face că tăcerea poate însemna și altceva decît acordul. În cazul meu mai poate înseamna și că mă autocenzurez ca să evit conflicte, tensiuni și reproșuri. De-asta spuneam ieri că avem o problemă de sistem. S-a creat o presiune nesănătoasă, care împiedică exprimarea liberă a opiniilor. Nu-mi dau seama pe cîtă lume afectează presiunea asta, dar pe mine (și încă vreo două persoane care mi-au scris prin e-mail) sigur da. În condițiile astea consensul tacit e o noțiune riscantă, pentru că tăcerea la ro.wp a fost coruptă, impusă artificial. Într-o lume ideală, da, consensul tacit poate fi funcțional. — AdiJapan 4 februarie 2011 14:22 (EET)Răspunde

AdiJapan, vă acord permisiunea să vă exprimați părerea oriunde doriți și de ori câte ori doriți, cât timp nu mă contraziceți pe mine :| Sau pe alții care au dezvoltat ro:wp mult mai mult ca dv., care și așa vă tot plângeți că n-aveți timp pentru Wikipedia. Strainu a scris și el foarte puține articole, așa că vă dau voie să-l contraziceți :| --Turbojet 4 februarie 2011 20:25 (EET)Răspunde

HA! Am observat, mai nou, această tendință, a utilizatorilor harnici, de a pune capăt discuțiilor în acest mod sau a pretinde anumite privilegii, datorită numărului mare de contribuții a domniilor lor. Greșiți domnilor! Faptul că aveți mai mult timp liber, pe care îl alocați Wikipediei, respect, dar nu vă dă privilegii, extra. Credeam că faceți acest lucru din filantropie, nu pentru a-l arunca altora în ochii sau pentru a vă lăuda vecinilor. :)). Dacă faci gesturi caritabile, nu bați toată ziua toba despre dărnicia ta, că tinzi să cazi în ipocrizie. --Silenzio76 (discuție) 4 februarie 2011 21:23 (EET)Răspunde

Eu nu fac gesturi caritabile pe Wikipedia, ci am interese precise. După cum am spus de la început când am venit pe Wikipedia, se pune problema utilizării ei ca material de completare în învățământ, unde sunt prea puține ore pentru „povești” (orele le folosim pentru formule), iar studenții din România sunt săracii lumii, nu sunt dispuși să dea nici 10 RON pe o carte. Wikipedia este un suport bun pentru materiale complementare în învățământ. Normal că am nevoie de privilegii. Materialele puse la punct pentru învățământ nu pot fi „completate/corectate” decât de persoane cu un anumit nivel de pregătire în domeniul respectiv. Iar punerea bețelor în roate la această abordare este pur și simplu lipsă de patriotism. Dar, știu, ro:wp nu este pentru românii din România, ci pentru cei care vor să le spună românilor pe românește poziția străineziei. Deci, dacă nu sunt lăsat să mă desfășor (spre binele ro:wp, sper, mai învățați și voi ceva, că din biografii de fotbaliști și cântărețe nu prea văd ce puteți învăța, doar ce DVD-uri au mai apărut pe piață), n-am altă opțiune decât să-mi fac propria mea Wikipedie, ca Radufan. Zilele trecute mi-am luat un server, așa că dacă nu sunteți de înțeles, v-am salutat. --Turbojet 5 februarie 2011 00:25 (EET)Răspunde

Server sau gazduire? Ai nevoie de un mediawiki instalat si ai pornit la drum. Daca nu te descurci lasa mesaj aici si te ajut. Daca esti profesor poti face multe pentru ideea de proiect cu materiale educative, folosite ca suport de curs. Pune-i la treaba pe studenti, ceva de genul: studenti pentru studenti. Cred ca sunt vreo 4-5 Politehnici in Romania, daca reusesti sa aduni 2-3 studenti din respectivele facultati, in fiecare an, chiar poti construi ceva util in cativa ani. Aici, pe ro.wikipedia, nu cred ca vei reusi nici in 10 ani. Renumele ro.wikipedia este ... Curaj! Un proiect independent are dezavantaje, dar are si o multime de avantaje. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.26.192.26 (discuție • contribuții).

Un server. Mulțumesc de încurajare, o să mă ocup. Într-adevăr, n-am mai instalat un mediawiki, dar sper să mă descurc. --Turbojet 5 februarie 2011 21:52 (EET)Răspunde

Am rămas fără cuvinte. Deci, dumneavoastră omul interesului, îi acuzați pe alții de interese? (mă refer la discuția din cererea de destituire al lui AdiJapan) :)). Acum înțeleg multe din reacțiile dumneavoastră, din discuții. Sincer, cu toate că ați învățat regulamentele pe aici, nu cred că ați înțeles ideea acestui proiect.

Iar, noi aștia din străinezia, vă reprezentăm și pe dumneavoastră, domn profesor, și unii, și instituția unde munciți. Atacul ironic din ultimile propoziții ale comentariului dumneavoastră, nu-și avea sensul. --Silenzio76 (discuție) 5 februarie 2011 01:40 (EET)Răspunde

Apropos, studenții nu sunt săraci, dar se ghidează după zicala: Decât să citești, mai bine, bei, că se vede, mai repede, pe tine. Sunt convins că bani de bere au :).--Silenzio76 (discuție) 5 februarie 2011 01:45 (EET)Răspunde

Turbo, wikipedia prin felul cum este ea facuta nu se adreseaza celor cu interese precise. Acestia se manifesta in afara acestui cadru enciclopedic. Pana la urma ce se face aici? O enciclopedie nu un tratat universitar sau politehnic pentru diverse discipline. Despre studenti, las-o mai moale ca nu sunt ingeri. Prea putini merita statutul de studenti, asta o stii si tu destul de bine. Invatamantul a decazut atat de mult ca s-a ales praful de el... ca si de profesorimea de la orice nivel. Prea putini profesori sunt ceea ce ar trebui sa fie. O stii prea bine. --Asybaris ^aport 5 februarie 2011 10:34 (EET)Răspunde

De ce nu s-ar adresa Wikipedia unor interese precise, doar există destule domenii intr-o enciclopedie? Pe de altă parte există enciclopedii dedicate unor domenii academice și politehnice (exemple enciclopedii de matematică sau inginerie si tehnologii ca Lexiconul Tehnic Român, Ulmann”s sau Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology) care pot fi integrate intr-o enciclopedie de enciclopedii ca Wikipedia.--86.125.163.122 (discuție) 5 februarie 2011 14:18 (EET)Răspunde

Cum adică „Wikipedia nu se adresează...”? Și cu interesele precise ale CIA (prin Jimbo) cum rămâne?

Iar cei plecați reprezintă doar interesele lor, în niciun caz ale celor care au rămas pe poziții. --Turbojet 5 februarie 2011 21:52 (EET)Răspunde

Ok, hai sa vedem care-a pozitiile noastre si care ale lor. Sa vedem ce ne impiedica sa ne urmarim interesele noastre. Concret. O fi Gutza si AdiJapan vanduti intereselor straine? Sau se incearca un puci basescian pentru niste interese obscure asa zise nationale. Sau pur si simplu e vorba de divergente de abordare a editarilor pe wiki? Mai fa tu Turbo o minisinteza a nemultumirilor tale, poate inteleg si eu supararea ta.--Asybaris ^aport 6 februarie 2011 18:41 (EET)Răspunde

E bine de detaliate aspecte de la [1] privind acuratețea enciclopediilor sub un titlu separat mai jos.--79.116.72.18 (discuție) 5 februarie 2011 20:39 (EET)Răspunde

S-a vehiculat destul de mult ideea că ar trebui să nu mai permitem anonimilor să modifice enciclopedia. Am primit acum câteva minute un telefon de la cineva de la Antena 1, întrebându-mă despre "articolul despre primarul Constanței, în care figurează că ar fi decedat". I-am spus că nu știu despre ce vorbește -- s-a mirat și mi-a spus că revine în câteva minute cu detalii. Nu cred că va mai reveni, pentru că în articol nu mai apare aberația. M-am uitat în istoricul articolului și, surpriză: informația cum că ar fi decedat a fost introdusă pe 19 ianuarie de către un utilizator înregistrat; articolul a fost restaurat două săptămâni mai târziu de către un utilizator neautentificat. Timp ar fi fost berechet ca problema să fie observată, dar e de înțeles că n-a observat-o nimeni – însă morala rămâne: cine vrea să facă rău are timp să-și creeze cont; cine vrea să repare, nu neapărat. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 15:10 (EET)Răspunde

Nu numai că a revenit cu telefonul, dar a venit și să-mi ia un interviu. Apare diseară la Observator. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 16:22 (EET)Răspunde

Mda, numai așa se poate atrage atenția.[2] În orice caz, Wikipedia nu garantează veridicitatea articolului. Dacă este nevoie putem semiproteja articolul. Schimbările recente ar fi mai ușor de monitorizat, dar nu cred că ar trebui să interzicem anonimilor să modifice, și așa suntem puțini contribuitori. A fost un sondaj pe această temă.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 16:33 (EET)Răspunde

Totuși, dacă s-ar implementa un filtru care să oblige anonimii să adauge surse informațiilor adăugate?.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 16:36 (EET)Răspunde

Care ar fi sursa pentru modificarea operată în acest caz de utilizatorul anonim? --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 16:44 (EET)Răspunde

Dacă nu are o sursă și nu știe cum se introduce una într-un articol nu mai poate schimba datele. Și așa avem prea multe articole etichetate cu {{Referințe}} și ar fi mai ușor și pentru WP:PŞ.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 16:49 (EET)Răspunde

Nu cred că există vreo sursă curentă care să afirme răspicat că Radu Mazăre este în viață -- crezi că reușești să găsești una? --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 16:52 (EET)Răspunde

Interviu cu Radu Mazăre pe 20 ianuarie 2011. Se pare acel individ nu a modificat doar articolul de pe wiki.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 16:59 (EET)Răspunde

Două probleme:

1. (tehnicalitate morbidă) Faptul că a dat un interviu pe 20 ianuarie nu exclude posibilitatea să fi decedat în seara aceleiași zile;
2. (de principiu) Faptul că s-a întâmplat să apară știrea de pe 20 (ca și faptul că mi-au luat interviul de astăzi) e doar o întâmplare; s-ar fi putut la fel de bine să nu fie niciun fel de știre -- ce s-ar fi făcut atunci anonimul bine intenționat?

Practic îi ceri mai mult efort anonimului care vrea să repare decât utilizatorului autentificat care a stricat. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 17:05 (EET)Răspunde

În articol era 2010 nu 2011. Sigur a mai dat niște interviuri după acea dată.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 17:09 (EET)Răspunde

Ai dreptate, nu sesizasem anul. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 17:12 (EET)Răspunde

În astfel de cazuri tot la Flagged Revs mi-a rămas gândul, măcar pentru paginile cu potențial mare de a fi vandalizate, precum cele ale persoanelor în viață.  Daniel  Mesaj  3 februarie 2011 17:35 (EET)Răspunde

Nu se astâmpără: 188.27.76.9. -- Victor Blacus (discuție) 3 februarie 2011 17:42 (EET)Răspunde

Păzea, că vine avalanșa!— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 19:43 (EET)Răspunde

Dacă mai apar avalanșe, trecute sau viitoare, trebuie un checkuser, măcar de curiozitate, să știm cine sunt jucăușii. -- Victor Blacus (discuție) 3 februarie 2011 19:52 (EET)Răspunde

Dacă este cineva interesat de interviul de pe antena 1.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 21:57 (EET)Răspunde

Că a împlinit 10 ani Wikipedia nu i-a interesat, dar că un deștept a trecut o dată de deces aiurea da.  Daniel  Mesaj  3 februarie 2011 22:23 (EET)Răspunde

Mass-media caută scandal pentru rating, nu mă mai miră nimic.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 22:24 (EET)Răspunde

Exact asta le-am spus și eu (dacă n-ați prins faza, mă sunaseră și atunci să facă un interviu, dar au contramandat). Comentariul cameramanului: da dom'le, cum sare o babă de pe bloc trebuie să mergem repede acolo... --Gutza _D^D+ 3 februarie 2011 22:27 (EET)Răspunde

Se pare că după Mazăre Elena Udrea e la rând pentru vandalizare.--188.26.22.131 (discuție) 4 februarie 2011 19:20 (EET)Răspunde

Stați liniștit, au fost mai multe cazuri.— Ionutzmovie discută 4 februarie 2011 19:39 (EET)Răspunde

Mulțumim pentru notificare, n-am idee de ce a decis Ionutz să răspundă așa cum a făcut-o. --Gutza _D^D+ 4 februarie 2011 19:45 (EET)Răspunde

Pare-se că în ultimele zile, asistăm la o acțiune concertată a unor IP-uri ce au un singur scop: să decredibilizeze wp., prin inserarea unor informații false în articolele biografice ale unor personalități politice (Mazăre, Marko, Udrea). Ne putem aștepta la continuarea „distracției” din partea „grupului de presiune”! Cred că întrebarea, pusă de Gutza, este mai actuală, acum, ca niciodată. Personal, aș fi de acord cu limitarea posibilității ca utilizatorii neautentificați să poată modifica în timp real articolele wp. (subliniez: aceasta, este o părere strict personală a s.s.)--ZOLTAN (discuție) 4 februarie 2011 20:02 (EET)Răspunde

Măcar de ar fi implementat Flagged revision pe paginile cu trafic mare.— Ionutzmovie discută 4 februarie 2011 20:14 (EET)Răspunde

No, în ultima vreme eu înțeleg din ce în ce mai puțin ce zice Gutza, dar sunt destul de sigur că el a zis că "gluma" inițială a aparținut unui utilizator înregistrat și un anonim a reparat pagina... deci fix invers decât zici tu (vezi și istoricul paginii Radu Mazăre).

Având în vedere acoperirea mediatică pe care a avut-o subiectul era de așteptat o asemenea reacție. Cred c-ar trebui să lăsăm să treacă o săptămână și vor dispărea și glumeții.--Strainu (دسستي‎)  4 februarie 2011 20:15 (EET)Răspunde

Am făcut câteva ajustări la interfață, mai precis am revenit în traducerile importante la termenii folosiți în trecut în urma discuțiilor. Mari modificări nu sunt (în mare am schimbat câteva verbe la forma de politețe sau impersonală), dar mai notabile sunt aceste schimbări: Modifică -> Modificare, Citește -> Lectură (aici chiar nu avea ce căuta verbul citește), Vezi sursă -> Cod sursă, Redenumește -> Redenumire, Adaugă subiect -> Mesaj nou.

Ideea de bază e că atunci când ne adresăm utilizatorului folosim forma de politețe (Trimiteți un e-mail), atunci când ne adresăm exclusiv serverului folosim pers. a II-a (cred că un exemplu e "Închide sesiunea"), iar în cazurile de ambiguitate forma substantivizată (modificare, redenumire ș.a.)

Am schimbat și Renunță cu Revocare, pentru că nu e clar dacă comanda se adresează serverului sau utilizatorului, dar aici (pentru că știu că există o discuție întreagă și foarte plictisitoare pe tema cuvântului Revocare), putem schimba oricând cu Anulare/Renunțare sau poate chiar cu Renunțați?!

Modificările nu se vor vedea imediat, din câte înțeleg eu în decurs de câteva zile vor fi aplicate.--Danutz (discuție) 3 februarie 2011 18:27 (EET)Răspunde

Au apărut deja.  Daniel  Mesaj  4 februarie 2011 12:06 (EET)Răspunde

Nu sunt de acord cu câteva modificări, în special cu cele care se referă la butoane (cum ar fi „Redenumire” [fost „Redenumește”], „Salvare pagină” [fost „Salvează pagina”], „anulare” [fost „anulează”], „Modificare” [fost „Modifică”], „afișare/ascundere” [fost „arată/ascunde” – la cuprins] etc.). Sunt comenzi pe care mașina le primește din parte utilizatorului: nu eu afișez sau ascund cuprinsul, ci mașina de calcul face asta. Am vizualizat toate modificările de la translatewiki.net și nu sunt de acord cu toate. Țin să precizez că drept ghid (de care s-ar putea ca multă lume să fi auzit) l-am urmat pe cel de aici; la fel de bine de urmărit este și lista de discuții „Diacritice”.—Sebimesaj 4 februarie 2011 19:18 (EET)Răspunde

Eu sunt de acord cu modificările în ceea ce privește filele din partea de sus (Lectură, Modificare etc.) Acestea nu sunt în niciun caz acțiuni pe care le face mașina, ci pe care le face utilizatorul. În ceea ce privește butoanele din formularul de editare nu știu ce să zic. Înclin să-i dau dreptate lui Sebi, pentru că toate 3 fac parte dintr-un ansamblu, deci ar trebui să aibă aceeași formă, iar "Arată diferențele" e clar o comandă dată mașinii. Salvarea și previzualizarea ar putea fi interpretate în ambele feluri.--Strainu (دسستي‎)  4 februarie 2011 20:09 (EET)Răspunde

Sebi, încep prin a menționa că acela este doar un ghid. La fel pot să-ți ofer un ghid care sugerează ca absolut toate traducerile să se facă în forma impersonală. Totuși, chiar și ghidul de la i18n spune că titlul ferestrelor (și prin asta cred că s-au referit și la file) trebuie să fie substantivizat. Ca să citez mai exact: "pentru titlurile ferestrelor se folosește forma impersonală" (filele "Modificare", "Lectură", "Redenumire", sunt exact niște file - sau "taburi" dacă vrei să le zici așa - iar pătratul acela în care stă scris acum "Lectură" este doar titlul filei). Nu sunt comenzi. Referitor la butoanele din josul casetei de editare și eu mi-am dorit să fie cât mai uniforme dar este greu de obținut un asemenea rezultat. M-am gândit inclusiv să le fac toate impersonale, dar am încercat să păstrez consensul de care vă spuneam mai sus. Până la urmă nu e cea mai mare problemă dacă nu sunt chiar uniforme, pentru că adevărul e că nici nu au un sens uniform (salvare și previzualizare sunt ambigue, iar "Arată diferențele" mie imi sună a comandă dată serverului, exact ca "Monitorizează această pagină" - care apropo văd că nu s-a schimbat, a rămas "Urmărește această pagină"). Cât despre grupul arată/ascunde, l-am modificat acum la loc. Faza e că ieri nu am fost prea sigur ce să folosesc, dar într-un final m-am decis pentru arată/ascunde și am uitat să modific la loc în unele părți.--Danutz (discuție) 5 februarie 2011 01:29 (EET)Răspunde

P.S. Despre butonul "renunță", acesta clar nu putea rămâne în această formă: fie Revocare/Renunțare/Anulare fie "Renunțați". Apropo, ar trebui modificat și butonul din secțiunile articolelor în forma "modificare", doar că eu nu am acces la el. Dacă un administrator poate, îl rog să schimbe mesajul în cauză aflat la Mediawiki:Editsection (sau să-l șteargă de-a dreptul pentru a fi preluat direct de la Translatewiki).--Danutz (discuție) 5 februarie 2011 01:44 (EET)Răspunde

L-am șters eu. Danutz, tu modificările le-ai făcut la Translatewiki, nu?  Daniel  Mesaj  5 februarie 2011 22:30 (EET)Răspunde

Da, am modificat la Translatewiki. Acum apare corect.--Danutz (discuție) 6 februarie 2011 12:16 (EET)Răspunde

Am descoperit ca o ruda de-a mea are articol pe wikipedia ro. As putea sa adaug o poza dar nu inteleg care sunt conditiile. As vrea sa acord dreptul de folosire al pozei pt wikipedia si atat. Cum fac sa adaug poza? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.27.197.135 (discuție • contribuții). — Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 20:18 (EET)Răspunde

Citiți Wikipedia:Imagini.— Ionutzmovie discută 3 februarie 2011 20:18 (EET)Răspunde

Mulțumim, dar nu acceptăm imagini destinate doar Wikipediei. Tot conținutul de la Wikipedia trebuie să poată fi modificat și republicat și de alții în orice scopuri; acesta este obiectivul nostru: o enciclopedie liberă. —Andrei^discuție 3 februarie 2011 20:21 (EET)Răspunde

Nu este cazul de a se arhiva continutul lunii ianuarie?--79.116.77.4 (discuție) 4 februarie 2011 00:19 (EET)Răspunde

Se pot arhiva discuțiile în care n-a mai intervenit nimeni un număr rezonabil de zile (7-10), deoarece nu toți care ar avea ceva de spus intră zilnic. Suntem abia în 4 februarie, deci cam greu de arhivat discuțiile dintre 25-31 ianuarie. Însă nimic nu oprește să fie arhivate o parte, arhiva lunii putând fi completată ulterior. --Turbojet 4 februarie 2011 00:29 (EET)Răspunde

Cum pun un articol nou creat la o categorie?

Metoda "băbească": Căutați un articol cu subiect similar, deja existent, vedeți ce categorii i s-au pus. Treceți pe "editare" spre a putea copia categoriile, cu formatul lor, și le introduceți la coada articolului dumneavoastră. --Miehs (discuție) 4 februarie 2011 08:44 (EET)Răspunde

Buna ziua, vreau sa intreb cum se poate pune o informatie pe Wikipedia (biografia unui om...) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Tomazamfirescu (discuție • contribuții).

Citiți Ajutor:Cum scriu un articol și Wikipedia:Articole biografice dar luâd în calcul Wikipedia:Notabilitate, Wikipedia:Fără cercetare originală și Wikipedia:Citarea surselor.  rad urs  mesaj  4 februarie 2011 16:56 (EET)Răspunde

Dupa cat timp de la postare apare pagina publica? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Tomazamfirescu (discuție • contribuții).

Apare imediat. Vă rugăm să nu adăugați secțiuni noi pentru fiecare mesaj. Puteți apăsa pe legătura "[modifică]" din dreapta paginii pentru a edita o anumită secțiune.--Strainu (دسستي‎)  4 februarie 2011 18:50 (EET)Răspunde

Pot sa-mi pun la pagina mea de utilizator un anumit fundal?Daca da, cum ?

Bună ziua, mă numesc Gligor Lidia și am editat un prim articol, înca lucrez la el. Nedumerirea mea pleacă de la notificarile apărute deasupra articolului. Am editat o bibliografie și totuși deasupra apare un mesaj care spune că bibliografia este inexistentă. Aruncați vă rog o privire și lămurițimă, spuneți−mi vă rog ce trebuie sa fac pentru a fi în ordine.

Este vorba de Utilizator:Lidia4ever18 (discuție) și de articolul nou Variabilă aleatoare. Ce nu înțeleg eu este: de ce nu mai există acest utilizator? Nu se întâmplă prima dată că un utilizator nou are o "viață" f. scurtă. SALVE! --NeaNita (discuție) 5 februarie 2011 21:43 (EET)Răspunde

Cum adică nu mai există? Cu un clic pe (discuție) deasupra ajungeți la Discuție Utilizator:Lidia4ever18. -- Victor Blacus (discuție) 5 februarie 2011 21:59 (EET)Răspunde

Da, discuția există, dar e în ordine că Utilizator:Lidia4ever18 apare la mine în roșu, la fel de ex. ca și Utilizator:inexistentu? --NeaNita (discuție) 5 februarie 2011 23:09 (EET)Răspunde

Păi dacă nu și-a creat pagina de utilizator (ea nu este creată automat), normal că rămâne ca legătură roșie.— Ionutzmovie discută 5 februarie 2011 23:15 (EET)Răspunde

Da, este în regulă. Nimeni nu este obligat să-și editeze pagina de utilizator.--Silenzio76 (discuție) 5 februarie 2011 23:19 (EET)Răspunde

Întrebarea pusă de Utilizator:Lidia4ever18 se referea la altceva - la etichetele aplicate articolului Variabilă aleatoare (sau „notificarile apărute deasupra articolului” cum le spune ea). Aceste etichete nu dispar automat, chiar dacă se fac completările necesare (de ex. bibliografie, wikizare articol etc.). Cineva (chiar și inițiatorul articolului respectiv) le poate șterge, dar numai după ce s-au adus îmbunătățirile sugerate de etichetele respective. --Sîmbotin (discuție) 6 februarie 2011 10:23 (EET)Răspunde

Pentru toți: așa e și mulțumesc. SALVE! --NeaNita (discuție) 6 februarie 2011 18:21 (EET)Răspunde

Elemente de discuție de mai sus de la consensul tacit si http://ro.wikipedia.org/wiki/Discuție:Nicolae_Vasilescu-Karpen79.116.72.18 (discuție) 5 februarie 2011 20:43 (EET)Răspunde

Turbo, wikipedia prin felul cum este ea facuta nu se adreseaza celor cu interese precise. Acestia se manifesta in afara acestui cadru enciclopedic. Pana la urma ce se face aici? O enciclopedie nu un tratat universitar sau politehnic pentru diverse discipline. Despre studenti, las-o mai moale ca nu sunt ingeri. Prea putini merita statutul de studenti, asta o stii si tu destul de bine. Invatamantul a decazut atat de mult ca s-a ales praful de el... ca si de profesorimea de la orice nivel. Prea putini profesori sunt ceea ce ar trebui sa fie. O stii prea bine. --Asybaris ^aport 5 februarie 2011 10:34 (EET)Răspunde

De ce nu s-ar adresa Wikipedia unor interese precise, doar există destule domenii intr-o enciclopedie? Pe de altă parte există enciclopedii dedicate unor domenii academice și politehnice (exemple enciclopedii de matematică sau inginerie si tehnologii ca Lexiconul Tehnic Român, Ulmann”s sau Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology) care pot fi integrate intr-o enciclopedie de enciclopedii ca Wikipedia.--86.125.163.122 (discuție) 5 februarie 2011 14:18 (EET)Răspunde

E bine de detaliate aspecte de la [3] și in general aspecte privind acuratețea/fiabilitatea enciclopediilor sub un titlu separat mai jos.--79.116.72.18 (discuție) 5 februarie 2011 20:39 (EET)--79.116.72.18 (discuție) 5 februarie 2011 20:50 (EET)Răspunde

Acuratețea informațiilor dintr-o enciclopedie depinde, exact ca în orice altă lucrare, de acuratețea cunoștințelor celor ce scriu lucrarea (autori) și a celor ce-i verifică (referenți). Informațiile conținute în lucrări scrise de persoane recunoscute drept competente în viața de toate zilele, persoane care sunt de fapt depozitarele cunoștințelor respective, au un grad de încredere foarte ridicat. Declarația că nicio enciclopedie nu este o sursă de încredere este o generalizare fără temei. Sigur că există multe enciclopedii care, dintr-un motiv sau altul conțin informații cu grad de încredere redus. Să examinăm câteva cazuri, despre care s-a vorbit recent.

• DER este o lucrare tendențioasă politic. Unele discipline, ca științele sociale, istoria, se pretează mai mult la manipulări politice, deci informațiile respective au un grad de încredere redus. Alte discipline, ca geografia, pot fi manipulate mai puțin (dar geografia economică mai mult), așa că în acest caz informațiile au un grad de încredere mai ridicat. Științele exacte pot fi manipulate foarte puțin (este imposibil să afirmi că o funcție matematică se comportă diferit în funcție de sistemul politic în care trăiește cel ce o aplică), așa că aceste informații au un grad de încredere foarte ridicat.
• LTR este o lucrare scrisă de niște oameni care mai toți au fost recunoscuți, care au devenit academicieni. Însă ea conține cunoștințele de acum o jumătate de secol în urmă. Ce era pus la punct atunci (de exemplu domeniul rezistența materialelor) este valabil și acum, cu un mare grad de încredere. Ce se cunoștea atunci vag de autori (de exemplu calculatoarele sau tehnica rachetelor), nu are un mare grad de încredere. Cu cât o enciclopedie este mai veche, cu atât suferă mai tare de acest defect, de exemplu exemplarul meu din Grand Larousse, din 1938. Însă și acolo există informații de încredere absolută, de exemplu capitolul de algebră (atât cât este).
• Enciclopediile școlare și pentru copii conțin informații reduse. Scopul lor este să dea copiilor un model simplu al lumii și să le insufle încredere. De multe ori formația autorilor care au scris aceste enciclopedii este una pedagogică, nu una științifică, iar informațiile de acolo sunt prea simpliste.
• Cel mai înalt nivel al cunoștințelor este considerat cel universitar. Și aici există două direcții. Una este cea destinată studenților. Lucrările care au acest scop (cursurile) prezintă informații de înaltă încredere, dar limitate la elementele mai comune (oarecum simplificat), limitare impusă de durata programei universitare. Cealaltă direcție este cea a tratatelor, în care se expune detaliat cam tot ce știu autorul sau autorii despre domeniul respectiv. Gradul de încredere depinde strict de competența recunoscută a autorilor. O lucrare enciclopedică specializată scrisă de autori competenți nu are niciun motiv să fie declarată că n-ar fi o sursă de încredere.
• Problema încrederii în informațiile wiki-urilor este aceeași: competența autorilor și a referenților. Dacă, de exemplu, s-ar scrie o wikipedie specializată pe care articolele ar fi atent supravegheate de un comitet de specialiști recunoscuți, care să nu admită decât propuneri de modificări (cum a fost și aici cazul la actualități), contribuția propusă fiind pusă în articol doar după aprobarea ei, de ce aceasta n-ar fi de încredere pentru domeniul ei?

Și acum ajungem la wikipediile scrise de autori fără formație în domeniu, fără comitet de persoane competente în domeniu care să le verifice, ba chiar fără verificare prealabilă și cu posibilitatea ca o informație să rămână în articole fără a fi verificată vreodată. Evident, aceste informații n-au cum se bucura de încredere. La fel, enciclopediile despre istorie-geografie scrise de ziariști n-au cum să fie de încredere, deoarece autorii n-au formație în domeniu. Enciclopediile de orice fel scrise de persoane pentru care scrisul și domeniul despre care scriu este un hobby n-au cum să fie de încredere. Cu totul alta este situația articolelor scrise de persoane cu formație în domeniul respectiv. Informațiile respective sunt mult mai valoroase și ar trebui semnalat cumva acest lucru celor ce intenționează să le folosească. Metodele tehnice sunt cele care se folosesc la articolele de calitate: orice modificare este mult mai atent monitorizată, articolul este protejat dacă se vine constant cu aiureli etc. Bine, veți zice, dar avem articole de calitate. Criteriile pentru un AC sunt de formă, nu de conținut, ori aici de conținut este vorba.

Nu cred că o tehnică de marcare a gradului de încredere al unui articol ar dăuna Wikipediei, ba din contra. Asta s-ar putea face prin validarea modificărilor, în stilul de:wp , unde apare un anunț dacă ultimele modificări au fost controlate de cineva sau nu, eventual care este ultima versiune controlată de cineva, sau în stilul hu:wp, unde utilizatorii înregistrați își pot spune părerea (poll) despre calitatea informațiilor din articol. Cei ce se opun aduc argumentul mecanic „Wikipedia nu este de încredere”, ori formularea completă este „Wikipedia nu este o sursă de încredere pentru ea însăși”, adică nu poți scrie o aiureală într-un articol, care articol să-l dai apoi drept sursă în altul. Evident că dacă n-ai putea scrie o aiureală într-un articol, ci numai informații de încredere, Wikipedia ar fi o sursă de încredere pentru ea însăși. Însă cineva are interesul să se poată adăuga orice fel de informații, ceea ce strică totul. Înțeleg că Wikipedia funcționează ca o cutie poștală în care oricine poate furniza orice informație, urmând ca cei ce o conduc (mă gândesc la cei din spatele lui Jimbo) să decidă dacă acea informație (ștearsă sau nu pentru public, n-are importanță) le este utilă sau nu. Ceea ce mă deranjează pe mine este faptul că se admite ca orice fel de informații să fie puse în orice articole. Ce rost are să se poată pune o informație gen „cutare e corupt”, „cutare pregătește un atentat”, „cutare a fost nazist/legionar/comunist” într-un articol bine pus la punct despre ecuația de gradul doi nu pot pricepe. De aceea eu militez pentru definirea calității informațiilor din articole și mă simt îngrădit de cei care aplică „politicile” mecanic și uniform, politici al căror sens zic că-l înțeleg pentru anumite articole și zic că nu-l înțeleg (nu sunt de acord ca ele să se aplice) altor articole. Gutza declară că ce vreau eu este „o utopie”, AdiJapan oftează ușurat că „s-a propus dar nu s-a făcut nimic, așa că rămânem cum suntem”. De ce nu s-a făcut? Pentru că cei fără formație nu s-au exprimat deoarece nu erau „eligibili” (dar nici nu s-au opus), iar stilul de duel verbal al „managerilor”, brillant, politicos, dar opoziționist îndepărtează pe cei cu formație, care sunt personalități, nu pot fi tratați așa. De ce se opun ei? Ori nu văd, ori se complac, ori au interes. --Turbojet 6 februarie 2011 22:13 (EET)Răspunde

Inserarea unor informații nerelavante (de exemplu despre bin Laden intr-un articol despre matematică) poate fi denumită în limbaj de specialitate asociații bizare.--86.125.161.52 (discuție) 8 februarie 2011 21:11 (EET)Răspunde

Vă înțeleg punctul de vedere, dar în același timp, înțeleg și punctul de vedere al lui Gutza. Compromisul, care îl văd, e ceva de genul: dacă specialistul Turbojet a scris un material, acel material trebuie protejat. Dar aici se vor isca discuții de genul, cum știm dacă cineva e specialist, având în vedere, că acționăm sub umbrela anonimatului? Cine și cum poate verifica experiența fiecăruia? Cine poate da verdicte? --Silenzio76 (discuție) 6 februarie 2011 22:39 (EET)Răspunde

Deocamdată nu chiar „protejate”. Este suficient să poată fi ținută o evidență de cât de bune sunt considerate informațiile din articole. În privința persoanelor există două posibilități. Una este să-și declare identitatea reală (sunt destui care o fac, de exemplu pentru a-și proteja drepturile de autor), iar alta este demonstrarea competenței exact ca în viața reală. Cum se decantează valorile în societatea reală așa se poate și aici. Dacă contribuțiile lui primesc aprecieri favorabile, iar aprecierile exprimate de el sunt corecte începe să fie recunoscut în domeniu, iar ponderea aprecierilor date de el în domeniul său crește. Un sistem de coeficienți care lucrează statistic. Suportul tehnic necesită posibilitatea exprimării aprecierilor față de un articol (v. hu:wp). --Turbojet 6 februarie 2011 23:32 (EET)Răspunde

P.S. Eu știu ceva despre calitatea apei (am nevoie de aceste noțiuni la apa de alimentare a termocentralelor). Pot aprecia dacă informațiile din articol sunt bune sau nu și în acest fel dv. vă crește recunoașterea în domeniul respectiv. Dacă spun că echivalarea arzător = focar este o gafă (se poate verifica ușor), mie-mi crește recunoașterea în domeniu, iar celui care a făcut gafa îi scade. --Turbojet 6 februarie 2011 23:58 (EET)Răspunde

Da, am înțeles ideea. Dar nu știu cum va funcționa aici, deoarece în acest mod, cu un comitet de referenți (să-i spunem), ideea de gașcă se va accentua. Iar, orice utilizator nou venit, va fi supus unor presiuni mai mari din partea specialiștilor, riscând să transformăm Wikipedia într-un club exclusivist. Nu știu cum se pupă cu ceea ce se dorește a fi Wikipedia? --Silenzio76 (discuție) 7 februarie 2011 00:19 (EET)Răspunde

E de dorit un efort mai mare în direcția evaluării articolelor și mai puțin pentru evaluarea utilizatorilor. --GEO (discuție) 7 februarie 2011 15:30 (EET)Răspunde

(Aliniat la început) Desigur că evaluarea articolelor are prioritate, dar să vedem ce se dorește și cum se face acum. Ceea ce i se reproșează Wikipediei este că informațiile din articolele sale au un grad scăzut de încredere. Iar unii dintre „manageri” se chiar mândresc cu asta, clamând „Wikipedia nu este o sursă de încredere”. Nu este pentru că ei nu văd sau nu le convine cum ar putea să devină de încredere.

Cum se face evaluarea acum:
Conținut

• „captivant, oferind o lectură plăcută” – fără nicio legătură cu acuratețea.
• „să nu neglijeze niciun aspect relevant al acestuia” – doar un specialist poate aprecia dacă s-a neglijat vreun aspect relevant.
• „bine documentat” – doar un specialist știe care sunt sursele de încredere și dacă au fost folosite corect.
• „neutru” – o teorie marginală nu poate avea în articol aceeași pondere ca teoria acceptată doar ca să pară necunoscătorilor că se respectă PDVN, și doar un specialist știe ponderea teoriilor și dacă ele sunt reprezentate proporțional.
• „stabil” – orice cârâială în care se ignoră WP:BC poate fi invocată pentru blocarea evaluării, situație care poate fi arbitrată doar de un specialist.

Prezentare – poate fi evaluată de orice utilizator care cunoaște politicile.
Legalitate – poate fi evaluată doar de un specialist (jurist).

Deci, două din trei cerințe nu pot fi evaluate decât de specialiști. Actual, aceștia nefiind recunoscuți pe Wikipedia, evaluarea se face exclusiv după prezentare, ceea ce n-are cum să asigure încrederea în informațiile conținute. Vrând-nevrând ajungem la necesitatea evaluării competenței utilizatorilor în domeniul validării conținutului informativ al articolului (nu a cât de bun wikipedist este, lucru la care se referă Wikipedia:Evaluarea utilizatorilor).

În afară de asta, pot să existe o mulțime de articole care să nu îndeplinească criteriile pentru AC (de exemplu deocamdată nu este complet), însă informațiile conținute în ele, atâtea câte sunt, să fie foarte bune și de încredere. Acest lucru ar trebui semnalat cumva, undeva, ca gradul de încredere în Wikipedia să crească. Sigur că nu toate articolele se pretează la așa ceva, dar de ce în loc să spui „este adevărat că acel articol are informații din surse amestecate, dar informațiile din acest articol se bazează pe surse sigure și sunt verificate” să preferi să spui „prin natura (?) Wikipediei toate articolele sunt proaste”?

Nicio politică nu specifică egalitarismul utilizatorilor, în stilul în care în comunism muncitorul era „egal” cu inginerul. (Doctorii nici n-au luat vreodată în considerare ideea de a fi „egalii” felcerilor, necum al surorilor.) Fiecare utilizator poate contribui acolo unde se pricepe (se vede din editări la ce se pricepe), iar dacă vrea să-l pârască pe Bin Laden că s-a mutat din Tora Bora în Sudan o poate face la cafenea sau în orice articol legat de Bin Laden, nu trebuie s-o facă neapărat într-un articol pus la punct de biologie, chimie etc.

Și acum ajungem la „voturile de gașcă” invocate. Acestea trebuie să conteze foarte puțin. Ceea ce contează cu adevărat pentru stabilirea competenței într-un domeniu (bineînțeles că un utilizator nu poate fi competent în toate domeniile) este confirmarea contribuțiilor sale în articole de alți utilizatori care contribuie și ei în același tip de articole pe bază de surse, sau infirmarea lor, tot pe bază de surse. Dacă cineva spune „chestiunea asta matematică e așa” și vine altul care spune „chestiunea asta matematică nu e cum a spus primul, ci altfel, deoarece așa (altfel) se spune în tratatul lui Caius Iacob” este evident că se poate verifica cine a fost Caius Iacob, ce grad de încredere are tratatul său, și că că al doilea utilizator este competent, a citit acel tratat și a sesizat eroarea și că primul utilizator nu stăpânește domeniul. Astfel încet-încet se pot forma colective de utilizatori care își pot asuma sarcina de a evalua informațiile din articolele din domeniul lor, inclusiv la candidatele la AC. Administratorii nu sunt excluși, dacă pot face dovada competenței, dar ghidarea lor doar după „bunul simț” nu este suficientă. Poate de aia opoziția este așa de înverșunată. --Turbojet 7 februarie 2011 21:20 (EET)Răspunde

Un aspect ar fi dacă sunt destui contribuitori pe anumite domenii pe ro.wp care să aprecieze acuratețea articolelor. Aici ar putea obiecta Gutza că ar fi mai putin realizabilă propunerea lui Turbojet. In lipsa mai multor contribuitori care să analizeze sursele acestea vor fi analizate de persoane care vor deține aproape un monopol asupra analizei surselor considerate de calitate. Este posibil ca unele surse să fie considerate de mai putină acuratețe deorece ar contine aspecte (oarecum controversate) cu care analizorii putini ai surselor să nu fie de acord. Acest aspect apare mai ales referitor la sursele cu autori mai puțin cunoscuți (sau nenotabili) față de cele cu autori mai cunoscuți (disputarea acurateții surselor). Oricum este de dorit introducerea unui sistem de etichetare a nivelului de acuratețe al articolelor considerat de utilizatori chiar dacă aproximativ. Poate că elementul de controversă (disputarea acurateții unor surse) va atrage noi persoane competente (care sunt insă si forumisti mînați de adrenalină) dornice de dispută avănd ca efect colateral si creșterea calitătii articolelor.--79.119.213.118 (discuție) 7 februarie 2011 23:11 (EET)Răspunde

Turbo, tot ce scrie mai sus despre competenta, verificabilitate si surse de incredere, mie mi se pare de bun simt. Trecand peste cele scrise trebuie sa ajungem la pasul doi, adica acel colectiv de incredere format din specialisti care sa supervizeze toata tarasenia. De unde ii iei Turbo? Ca daca te uiti binisor pe lista de contribuitori, nu prea gasesti acei specialisti, ii numeri pe degete .... asta daca cumva ai degete. Pentru formarea unui astfel de colectiv este necesara o implicare a profesorilor din licee si universitati. Asa cum esti tu specialist pe un domeniu, sa se mai adune inca vreo zece in acelasi domeniu, s.a.m.d. inmultit cu numarul de domenii. De ce? Pentru ca profesorii, in special , sunt sau ar trebui sa fie maestri pe tarlaua lor. Ei ar putea spune daca o informatie e de incredere sau completa. Spun asta in modul cu totul ideal in cazul in care profesorul este unul pasionat de ceea ce preda si nu unul vopsit oportunist, bagat pe pile si spaga sau unul dezinteresat, lenes si/sau dobitoc(scuze). La tot ce am spus mai trebuie adaugat ca acel specialist trebuie sa aibe uzanta folosirii computerului, internetului, etc. in domeniul IT. Asa incat ca rezumat a opiniei mele: ce spui tu este adevarat, dar conditiile de aplicare lipsesc, astfel incat totul este o utopie. Atata timp cat la rangul de admini avem tineri, unii nedepasind 20 de ani, nu cred ca putem avea speranta la o wikipedie de incredere. Spun nepeiorativ acest lucru, tinerii sunt motorul, sau ar trebui sa fie motorul. Motorului ii trebuie benzina, cunostinte. Ei sunt fffff buni la cele tehnice IT, dar sa ii pui sa discearna intre sursele de incredere este doar un vis. Colectivul de specialisti neadmini, pe de alta parte, nu se poate forma din simpla lipsa a unui numar suficient de mare de contribuitori care sa creeze premisele statistice de aparitie a lor. Adica ce discutam este un perpetuum mobile. --Asybaris ^aport 8 februarie 2011 11:24 (EET)Răspunde

Dle Turbojet: Tot ce scrie într-un articol ar trebui, conform regulilor, să aibă referințe. Dacă o sursă nu este de încredere, trebuie să se poată demonstra că nu e de încredere. Ambele se pot face la fel de bine de către utilizatorul cu cele mai multe contribuții de calitate aici sau de un anonim la prima modificare - nu trebuie nici un fel de confirmare a competenței. Singurul motiv pentru care ar avea sens să se confirme competența anumitor utilizatori este ca aceștia, mai apoi, să poată face cum vor ei fără să fie nevoiți să-și argumenteze modificările, ceea ce eu nu aș aproba niciodată.

Dacă s-ar aplica în întregime regulamentul Wikipedia cred că v-ar mulțumi calitativ enciclopedia într-o mare măsură. În schimb, cantitativ, am pierde probabil mai mult de 90% din ce există acum, adică tot conținutul fără surse - poate ar fi bine, cine știe. --Urzică (discuție) 8 februarie 2011 15:30 (EET)Răspunde

Eu cred ca e o problema de standarde si cooperare, mai degraba decat de persoane, fie ele specialisti, sau nu. Si sunt de acord cu Utilizator:Urzică: nu introducerea de ierarhii pentru contribuitori e o solutie. Dealtfel e si foarte ne-wikipedia, wikipedia pentru a fi libera trebuie sa ramana plata.

Pentru a intari standardele si a promova cooperarea cred ca e nevoie de o strategie en:Tit for Tat. Adica, pe scurt si informal:

• a venit - l-ai primit
• a gresit – l-ai pleznit
• s-a-ndreptat - l-ai iertat
• ne mai intalnim noi

Detaliez un pic doar partea cu pleznitul, aici ma gandesc la folosirea de formate tip {{fapt}}, sau {{curățenie}} samd si o folosire extensiva si cu foarte multa directete a paginilor de discutii de la articole, in plus, la ajutor pentru nou veniti cu sfaturi privind politica wikipedia si standardele editoriale – adica dispute si, implicit, cooperare pe idei, in niciun caz plezneli personale. Efectele folosirii formatelor ar trebui sa fie de doua feluri: pentru contribuitori arata unde e de lucru si care sunt standardele, pentru utilizatori arata deschidere, onestitate si preocupare pentru calitate.

Si mai cred ca n-am inventat noi nici standardele, nici cooperarea, noi doar trebuie sa le invatam. Csiborg.mirco (discuție) 9 februarie 2011 07:30 (EET)Răspunde

Consider eronată și eronantă încercarea de a prezenta o enciclopedie, în general, și Wp., în special, drept o biblie definitivă, infailibilă, indisputabilă, incorectabilă, in...etc. Am găsit defecte în mai toate enciclopediile și dicționarele pe care le-am rasfoit. Wp., cea mai vastă enciclopedie care s-a creat pana acuma și, deși conține articole de calitate inegală, datorită faptului că este dinamică, că se auto-corectează permanent, este cea mai accesată și cea mai apreciată enciclopedie la ora actuală.

Fapt necontrolabil, dar evident (cel puțin pentru mine) este nivelul ridicat al colaboratorilor la Wp. Consider că marea lor majoritate - cu excepția unor copilandri și a unor pensionari închistați - sunt intelectuali cu diferite nivele de specialitate, dispuși să facă apostolat pentru prezenți și pentru viitori, în deplin anonimat și care au făcut și fac o treabă de calitate, considerand că cele 156187 articole ale roWp. nu s-au scris singure. Tentativa de a-i supune unor teste de capacitate / de specialitate / de bună credință este jignitoare, subversivă, caci poate dăuna grav proiectului și total irealizabilă. Prof. dr. Basarab Nicolescu este fizician, specialist în anumite particule, dar nu pentru asta și-a dobandit renumele și titlul de Membru al Academiei Române deci, în ce patrațel de specialitate l-am putea ��nghesui?

Dintre articolele pe care le-am scris, sau la care am colaborat, doar cam 5% sunt legate de specialitatea mea, și încă 10-15%, de specialități afiliate. Postul pe care-l ocup mă obligă să secret o cantitate de maculatură profesională pe unitate de timp, lucrări pe care nu intenționez să la însailez în Wp. pentru că sunt legate de subiecte specifice, înguste, și mai este și riscul de CO dar, mai ales, pentru că pentru mine, scrisul la Wp. este o relaxare, o divagație de la activitatea zilnică. Resping deci, tentativa utilizatorului T. de mai sus de a-mi limita activitatea pe roWp., de a mă baga cu forța în celula profesionalismului pur. --Alex F. (discuție) 9 februarie 2011 14:50 (EET)Răspunde

Reamintesc celor care discută firul discuției: Wikipediei i se reproșează lipsa de acuratețe/credibilitate a informațiilor din articole, nu altceva. Scopul discuției este să se vadă ce se poate face pentru a șterge aceasă pată.

În ce spune Urzică, orice utilizator poate compara informațiile dintr-un articol cu cele dintr-o sursă, adică să le verifice. Însă nespecialiștii se pot înșela la calitatea surselor. Orice utilizator își poate închipui că un tratat cu ISBN este mai de încredere decât un articol de ziar, însă o groază de profesori, având nevoie de lucrări publicate cu ISBN și-au reeditat după anul 2000 cursurile din anii 1970 fără să schimbe o iotă (le-au dat pur și simplu la redactilografiat), în timp ce s-au publicat articole mult mai actuale în reviste de popularizare. Alt aspect: ca nespecialist cineva n-are cum verifica cele omise, nici ca informație, nici ca surse, deoarece nu cunoaște nici informațiile nici sursele. Cum am spus bazarea doar pe bunul simț este insuficientă.

Chestiunii ridicate de 79.119.213.118 și Asybaris că Wikipedia nu are specialiști în toate domeniile i se poate răspunde că orice lucru începe cu ceva. Nu trebuie să existe de la început totul. Pe ro:wp există câțiva specialiști (nu dau nume, se știe cine sunt): în limba română, în literatura română, în istorie, geografie, fizică, chimie, biologie, medicină (dar nu mai activează), informatică, inginerie mecanică, muzică, film. Aceștia și acum se ocupă de acuratețea informațiilor. Nimic nu împiedică să se înceapă cu cei ce sunt, urmând ca treaba să se dezvolte organizat.

Pentru Csiborg.mirco: sigur că formatele și paginile de discuții trebuie folosite intensiv, iar contribuțiile greșite ale utilizatorilor și acum sunt anulate de cei care-și urmăresc domeniul. Eu zic doar că încrederea în informații ar crește dacă un utilizator care citește un articol ar fi informat în genul „acest articol a fost citit de o persoană care cunoaște domeniul, iar acea persoană este de acord cu conținutul articolului până la data când l-a citit”. Deci, nu este vorba de plezneala utilizatorilor, ci de informarea cititorilor că a existat o verificare a conținutului din partea cuiva din domeniu, nu doar a formei din partea administratorilor (că ei sunt cei care cam pun etichetele, conform politicilor, dacă nu pot rezolva). Un alt exemplu este când cineva pune într-un articol formatul {{expert}}. Bun, să zicem că suntem în cazul fericit că vine un expert care pune la punct articolul. Strică ca cititorul să fie informat că „acest articol a fost pus la punct de un expert, iar alții care cunosc domeniul sunt de acord cu conținutul lui în acel moment”? (Nu este exclusă îmbunătățirea ulterioară, ci este confirmată situația din acel moment). Eu cred că dimpotrivă.

Pentru Alex F. După cum am spus mai sus nu este vorba de impunerea unei forme fixe, „perfecte” articolelor sau vreo blocare a dezvoltării lor. Prof. dr. Basarab Nicolescu scrie pe ro:wp? M-aș bucura să aflu asta și în acest caz l-aș invita imediat să-și dea concursul la verificarea articolelor de fizică din specialitatea lui. Și pe dv. vă invit să confirmați informațiile din articolele din specialitatea dv. Nimeni nu vă împiedică să scrieți în articole din alte domenii și cred că vă va face plăcere ca informațiile puse de dv. acolo să fie confirmate de un specialist în domeniul respectiv. N-am propus ca utilizatorii să fie „supuși, jignitor și subversiv, la teste”, ci solicit celor care fac singuri dovada competenței lor să binevoiască să confirme informațiile din articolele din domeniul lor și să existe o formă tehnică de confirmare în articole, de exemplu ca la de:wp. Mă bucur că respingeți chestiuni pe care niciodată nu le-am avut în vedere. --Turbojet 9 februarie 2011 21:17 (EET)Răspunde

Eu vad mai multe probleme cu chestia asta:

• in primul rand specialistii trebuie sa existe si sa nu aiba altceva de facut – slaba speranta
• pentru ca specialistii aia sa aiba vreo valoare in certificarea articolelor ar trebui sa fie cunoscuti cu nume, prenume, CV si asta pe baza de voluntariat – speranta si mai slaba, si newikipedic pe deasupra, ar semana mai degraba cu Encyclopedia of Earth
• certificarea catorva articole in timp ce toate celelalte sunt necertificate ar putea duce la scaderea credibilitatii wikipediei ca intreg - pune sub semnul intrebarii acuratetea celorlalte articole, si pe nedrept, pentru ca de fapt ar putea fi excelente, doar ca, fiind voluntariat, nu s-a apucat nimeni sa le certifice

Cred ca e bine ca informatia din articole sa se sustina prin felul cum se bazeaza pe surse, nu pe numele vreunui specialist, cu atat mai putin pe spusa unui specialist anonim. Eu raman la parerea ca, decat sa cautam astfel de inovatii, e mai bine sa ne concentram pe implementarea spiritului wikipediei, poate chiar in mod un pic extrem pentru o vreme, pentru a corecta cat de cat laxitatea actuala a standardelor. Csiborg.mirco (discuție) 10 februarie 2011 09:31 (EET)Răspunde

Să înfierăm cu mânie proletară specialiștii, acești sabotori care uneltesc să ne confiște jucăria noastră, a cestorlalți, din timpul liber.

Argumentul că specialiștii de pe Wikipedia n-au timp o să-l iau în considerare când voi constata că au dispărut de pe Wikipedia spunând că nu mai au timp pentru ea.

N-am propus stilul din Encyclopedia of Earth.

Să nu recunoaștem valorile articolelor deoarece, prin contrast, chipurile celelate vor scădea în ochii lumii este o afirmație paradoxală. Ele sunt deja scăzute în ochii lumii, mai ales prin afirmația aia trunchiată că Wikipedia n-ar fi o sursă de încredere. Această afirmație kafkiană este de neînțeles pentru cineva din afara Wikipediei. Vine cumva că intenționat ne batem joc de informațiile pe care le punem la dispoziția publicului. Și alte wikipedii au sesizat că situația nu este în regulă și au inițiative. Eu nu propun altceva decât s-a experimentat deja pe alte wikipedii. Cuvântul „inovație”, dacă este folosit așa cum era înțeles înainte de '89, drept „introducere și la noi a unei soluții care se aplică deja prin alte părți”, atunci da, se potrivește. Tare-mi pare că aici lumea nu are în vedere cum văd cititorii articolele, ci grija ca personal să nu se facă de râs la confruntarea cu un specialist. Wikipedia primează, nu orgoliul personal al celor care nu sunt în temă. --Turbojet 11 februarie 2011 00:07 (EET)Răspunde

(alineat) Dacă e vorba doar de marcarea articolelor ca fiind verificate de un specialist, nu cred că e o idee rea în principiu. Văd doar două mari probleme: - cum hotărâm cine e competent într-un anumit domeniu? Se trimit CV-uri, avem discuții ca pentru numirea de administratori? Vor suporta acești specialiști bine intenționați să-și vadă competența pusă la îndoială de niște oameni care nu sunt în temă? - dacă nu menționăm cine e specialistul, s-ar putea ca "eticheta" să nu convingă. Dacă punem nume, poate apărea suspiciunea că facem publicitate respectivului.

Domnule Turbojet, spuneați că la de.wp există un asemenea sistem. Îmi puteți explica cum funcționează? --Urzică (discuție) 11 februarie 2011 00:36 (EET)Răspunde

Se vede destul de ușor cine este în domeniu, deoarece sesizează problemele. Da, noi hotărâm, prin discuții. Cineva spune (candidează la domeniu): stăpânesc domeniul cutare, iar ceilalți pot constata din articolele în care activează (ce a discutat, cum s-a justificat în dispute etc.) cât îl stăpânește, bibliografia folosită etc.

Tehnic, cam în stilul lui WikiVerifier al lui Gutza. În articol nu apare cine a verificat ultima versiune, ci doar că există cineva de acord cu ea. Dacă cei din domeniu nu sunt convinși, pot ajusta articolul, ca orice user, sau pot să se limiteze la a nu confirma modificarea (versiunea articolului), caz în care cititorul vede un mesaj gen „Versiunea curentă nu a fost încă verificată, ultima versiune verificată fiind cea din data de...”, și poate crede ce vrea. Evident, pentru verificatori între ei există flaguri dacă cineva a văzut modificarea, dar n-a confirmat, dacă își declină competența (domeniile sunt mari, nu e nicio rușine să spui „chiar asta nu știu”), sau că n-a fost tocmai de acord (alertă, de examinat mai atent). La WikiVerifier asta a fost valabil pentru orice articol și cititorului nu-i apărea niciun mesaj, acum se propune pe domenii, acceptarea având ca efect dispariția mesajului. Alocarea domeniilor s-ar putea face cu ajutorul categoriilor, iar la categoriile nealocate pur și simplu nu se ia nicio măsură (cititorilor le apar ca verificate). --Turbojet 11 februarie 2011 01:21 (EET)Răspunde

E cumva vorba de Flagged Revisions? Întreb pentru că nu înțeleg germana suficient cât să mă lămuresc singur.--Strainu (دسستي‎)  11 februarie 2011 10:50 (EET)Răspunde

Tehnic, da. Modul cum e aplicat este însă în discuție. Propunerea este ca declararea „stable” să nu se refere doar la formă sau vandalisme, ci și la o mică supervizare a conținutului. Propunerea mea nu intenționează împiedicarea modificărilor („taie și spânzură, face ce vrea el”), ci ca cititorul să știe că cineva este de acord cu modificările și ca conținut. Cum am spus, dacă cei din domeniu n-au văzut sau nu sunt de acord, nu declară versiunea „stable”, iar cititorul vede că nu este declarată. În continuare, discuțiile între utilizatori (fie ei din domeniu sau nu) pe marginea modificărilor decurg în mod obișnuit. Evident că propunerea se aplică doar articolelor pentru care pe ro:wp există persoane din domeniu. Exemplul clasic este domeniul IT, unde destui se pricep. --Turbojet 12 februarie 2011 20:10 (EET)Răspunde

Despre acuratetea wikipediei se vorbeste de mult timp prin diverse locuri. Uite ce zice Michael Kay (l-am cautat pentru ca fiind el insusi un fel de guru in domeniul lui nu poate fi banuit de manie proletara impotriva specialistilor) intr-o discutie din 2007:

“I do trust Wikipedia, at least on matters that are only of casual interest - if there's anything totally bogus there's a very good chance that someone will challenge it.

What you do get is a balancing of viewpoints. If you look at the article on Down's syndrome, for example, you will get a distillation of the scientific knowledge of the medical establishment, the views of professional educationalists, and the personal experience of parents working with the affected children day by day. You don't get that combination in any other forum, and it has immense value. You will also get conflicts, where educationalists and parents don't agree, and the conflict is useful too.

In our own field you can see similar effects: the article on "relational database" has gradually converged to a point where it covers both the theoretical and practitioner viewpoints. By contrast, if you buy a book with that title, the chances are it will cover only one of those viewpoints.”

Deci acolo unde lucrurile sa fac cum trebuie marele avantaj este efortul colaborativ si interdisciplinar. Dupa mine, toate astea se pierd in momentul in care intervine cate unul al carui cuvant e mai greu deoarece au fost declarat specialist. Mi se pare o naivitate sa crezi ca dupa etichetare discutiile pe marginea articolului vor continua in mod obisnuit. Nu prea se discuta nici acum...

In plus, nu am incredere intr-un proces de a genera specialisti descris asa: “noi hotărâm, prin discuții” si “se pricep destui”. Cine e “noi” si ce autoritate are? Mi se pare o directie total gresita. Si nu vad de ce trebuie sa se discute de persoane cand se poate discuta direct despre articole, iar astfel de discutii transparente sunt mai utile pentru utilizatorul final decat o eticheta aplicata in urma unui proces pe care eu nu-l percep ca transparent de niste “specialisti” anonimi. Si constituie un indicator de calitate mai bun.

Si pentru ca, desi sunt amator, imi fac temele, am gasit si ce zice Michael Kay despre procesul wikipediei. Daca-i bun pentru Michael Kay, e bun si pentru mine. Csiborg.mirco (discuție) 13 februarie 2011 11:50 (EET)Răspunde

Titlul acestei secțiuni este „acuratețea enciclopediilor” nu „cenzurarea opiniilor”. Să zicem că în exemplul cu sindromul Down vine cineva și „corectează/precizează” simptomatologia fără să adauge vreo sursă, sau declarând una la mișto. Cei ce vor citi vor lua de bune cele ce sunt scrise acolo, chiar dacă cele adăugate se potrivesc pentru sindromul Turner, nu pentru sindromul Down, iar neconcordanța va putea fi observată doar când articolul va fi citit de cineva care se pricepe. Despre asta este vorba, nu de cenzurarea opiniilor părinților sau a mai știu eu cui, câtă vreme au fost publicate. Problema este acută pentru materiile școlare, deoarece mulți școlari vin pe Wikipedia pentru a se inspira cum să facă un „referat” fără să fie acuzați că „au copiat” textul din carte.

Opiniile lui Michael Kay au fost exprimate în 2007. În exemplul dat el protestează împotriva surselor, cerând exprimarea liberă a opiniilor, ceea ce era și este (v. starea articolului „Down syndrome” în 29 ian 2007, respectiv acum) în totală contradicție cu politicile, care se bazează pe citarea opiniilor publicate în surse de încredere. Guru-guru, dar Wikipedia n-a luat-o în direcția propusă de el deoarece nu este un forum. Nu este cinstit să le fie servite aiureli utilizatorilor în numele unor libertăți greșit înțelese, libertăți de care se bucură din plin pe forumuri și bloguri.

Măcar să se știe că textul de pe Wikipedia a fost citit sau nu de cineva în afara celui care l-a scris. Deci, Gutza, Strainu, Andrei Stroe și alții nu se pricep la IT, AdiJapan nu se pricepe la ortografie, Mayuma nu se pricepe la literatură, Feri Goslar și Plinul cel tanar nu se pricep la istorie, Compactforever nu se pricepe la geografie, Ioan Calatorul, Victor Blacus și ZOLTAN nu se pricep la fizică, BlueMonday nu se pricepe la medicină, Alex.F nu se pricepe la epidemiologie, Jean nu se pricepe la entomologie, Sergiu2008 nu se pricepe la scufundări, Impy4ever nu se pricepe la muzică, Afil nu se pricepe la hidrologie, eu nu mă pricep la mașini termice etc. Scuze celor pe care i-am omis. Aceste lucruri se văd din contribuțiile lor pentru cineva care nu este lipsit de bunăcredință. --Turbojet 14 februarie 2011 19:35 (EET)Răspunde

Salut!

Am căutat pe RoWikipedia un infobox pentru Stație Radio, și nu am găsit; Dacă cumva există, îmi poate da cineva link-ul articolului, sau dacă nu există, există undeva documentație pentru cum se poate crea o asemenea casetă de informații? (de genul celei de la en:BBC Radio 1 ), sau cine se pricepe la așa ceva, să creeze una.

--IanFrank 6 februarie 2011 15:15 (EET)

{{Infocaseta Radio}}, dacă îi mai lipsesc parametri poți să o completezi folosindu-te de indicațiile de la Proiect:Infocasete. --Luciandrei (discuție) 6 februarie 2011 18:58 (EET)Răspunde

Vă rog să vă exprimați în continuare părerea în legătură cu propunerea de numire a lui Răzvan Socol ca checkuser deoarece cei de la meta nu au acceptat cererea de numire pentru motivul „grozav” că nu sunt 25 de voturi pro. Drept urmare mai trebuie încă 11 voturi până se va îndeplini acest criteriu.  Daniel  Mesaj  6 februarie 2011 22:34 (EET)Răspunde

Există aceast confuză exprimare, în unele titluri de articole care induc, fatal, în eroare: în loc de Sfânt Împărat Roman este scris Împărat Roman, de parcă mai jos ar fi vorba de Traian, Aurelian, Domițian și ceilalți împărați ai Imperiului Roman antic. Celelalte Wikipedii au evitat cu grijă confundarea celor două titluri, scriind (în diverse variante acceptabile):

• Sfânt Împărat Roman (eng. Holy Roman Emperor)
• Împărat al Sfântului Imperiu Roman
• Împărat Romano-Germanic
• Împărat Romano-Catolic
• Împărat de Habsburg (pentru cei din dinastia de Habsburg) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de BAICAN XXX (discuție • contribuții).

Poate da naștere la confuzii, dar imperiul german se chema imperiu roman, mai precis: Sfântul Imperiu Roman: Sacrum Imperium Romanorum (care a cuprins timp de secole și Italia), iar cezarii lui au avut titulatura de împărat roman: imperator romanorum. (De ex. Otto III, care pe linie maternă era și os împărătesc Porfirogenet constantinopolitan, a emis în 998 o bulă de plumb cu titlul și scopul Renovatio Imperii Romanorum. Romanorum, deși s-ar fi putut chema francorum ori teotonicorum. Precizarea "de națiune germană": germanicae nationis a fost adăugată abia la finele sec. 15. (Vedeți articolele din de.wp: Heiliges Römisches Reich, Römisch-deutscher Kaiser, Otto I, Otto II, Otto III.)

"Împărat german" sau "al Germaniei" înlătură confuzia; însă o enciclopedie trebuie să reflecte și realitatea istorică: terminologia oficială era "imperiu roman" și "împărat roman". Pe de altă parte, calificativul "sfînt" e folosit numai în legătură cu Germania, niciodată cu Imperiul Roman antic (unde suirea în slăvi a împăratului în porecle și titluri nu recurgea la vreunul dintre termenii sacrus & sanctus, ci la... divus).

A se folosi denumiri consacrate, nu inventate ad-hoc. Și nu "germanic", ci "german"! (Germanici erau și sînt și regii Olandei, Danemarcei, Suediei, Norvegiei, Angliei. Dar nu erau sau nu sînt totodată monarhi germani (chiar dacă unii, de ex. regii Angliei, de viță Battenberg, sînt de origine germană).) Și împărații austrieci erau împărați "romani" în cadrul Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană. Abia după 1804 împărați de Austria (nu "de Habsburg": această denumire nu există). -- Feri Goslar (discuție) 7 februarie 2011 14:10 (EET)Răspunde

Tocmai, Sfântul Imperiu avea atribuit drept de reprezentare și pentru alte teritorii decât cele germane: Burgundia, Nord-Italia, Spania (Carol al V-lea), Elveția etc., deci nu era pur german, ci doar germanic. De aceea adausul de Națiune Germană a fost văzut ca posibil și necesar abia după sec. XV, când teritoriile negermane deveniseră practic cu o infimă legătură față de Sfântul Imperiu, respectiv Sfântul Împărat Roman. În spaniolă și catalană se spune chiar așa: Emperador del Sacro Imperio Romano Germanico (span.), respectiv Emperador del Sacre Imperi Romanogermanic. BAICAN XXX (discuție) 7 februarie 2011 15:54 (EET)Răspunde

Nu merge «germanic»: e vorba de ceva precis din lumea germanică: de partea... germană (deutsch) zisă «deutsches Reich» (din care pînă în 1648 făcuse parte și lumea dialectelor neerlandeze). Nu e vorba de compararea popoarelor și limbilor germanice. În spaniolă și catalană poate se potrivește adjectivul cu sufixul suplimentar -ic cînd e vorba de ceva nemțesc, dar pe românește nu (nici pe engleză, nici pe germană: germanisch & deutsch). Tot ceea ce e german e totodată germanic, dar nu tot ce e germanic e și totodată german (de ex. englezii, olandezii, norvegienii, danezii nu sînt și nemți).

A nu se confunda sensul modern al națiunii cu cele anterioare. Iar limba și literatura germană s-au dezvoltat și diferențiat față de celelalte limbi germanice indiferent de cum au fost granițele, mereu schimbătoare, ale «Sf. Imperiu Roman», care «sfânt» imperiu nu era nimic altceva decît partea estică a Imperiului Franc fost «merovingian» și «carolingian». Dar partea în care limba francilor s-a impus și a rămas pînă astăzi: «lingua teodisca» = «deutsch» = «germana», «nemțeasca». -- Feri Goslar (discuție) 7 februarie 2011 16:40 (EET)Răspunde

"Deutsches Reich" din Sfântul Imperiu de care vorbiți era partea germană a imperiului și a fost Regatul German din componența Sf.Imp.Roman, celelalte părți fiind negermane și de aici necesitatea de a spune Imperiu germanic și nu german. "Regatul german" amintit, ere de altfel singura parte din Sfântul Imperiu Roman]] administrată și controlată efectiv de Sfântul Împărat Roman ,care frecvent purta și titlul de rege german (sau avea un înlocuitor de încredere). Dar problema ridicată de articol nu privește limba germană, german, germanic ci numele corect ce trebuie și noi, la fel ca celelalte Wikipedii să-l folosim (nu să-l dăm, căci el există, nefolosit) pentru Împăratul Sfântului Imperiu Roman! Argumentul, că sfânt sau germanic nu sună frumos, nu cred că este sau poate fi justificat, e vorba de istorie corectă, nu de o lucrare de artă. Iar cele doua cuvinte sunt de folosire curentă, nu niște invenții. Dacă englezii spun Holy Roman Emperor, de ce am vrea noi (cercetare originală!) să înlăturăm adjectivul sfânt (holy) din motive neclare? Ține cineva neapărat să devină original în Europa, printr-un nume de împărat?BAICAN XXX (discuție) 7 februarie 2011 18:56 (EET)Răspunde

Două probleme, ca să nu deviem de la subiect: 1. Domnule Baican, dumneavoastră trebuie să înțelegeți că nu puteți să vă apucați să schimbați titlurile articolelor, doar pe baza judecății dumneavoastră. În toată această discuție, singurul argument pe care îl aduceți sunt pagini din alte limbi ale Wikipediei. Wikipedia nu este sursă de încredere.

2. Sfântul Imperiu Roman s-a dorit să fie continuarea Imperiului Roman, iar împărații acestui imperiu și-au atribui titlul de Împărat Roman, fără sfânt. Și cu aceasta, punct, că irosesc cuvinte degeaba.

Combateți acest lucru cu surse, nu cu raționamente. Și pe viitor, vă rog, fără o documentare solidă, nu vă mai apucați de asemenea campanii. Acum trebuie, cineva să schimbe, din nou, ceea ce ați modificat.--Silenzio76 (discuție) 7 februarie 2011 19:18 (EET)Răspunde

Domnule Silenzio, aduceți dv. aci (citați exact) o sursă credibilă, europeană, care să confirme negru pe alb, ceea ce susțineți împreună cu Zoltan adică:

• Sub titlul de Împărat Roman pot fi menționați corect atât împărații romani antici cât și cei medievali ai Sfântului Imperiu Roman.
• Că nu e credibil ceea ce alte 5 (cinci) Wikipedii afirmă ca diferență: Împărat Roman nu e echivalent cu Sfânt Împărat Roman (engleză, spaniolă, franceză, poloneză, italiană).BAICAN XXX (discuție) 7 februarie 2011 20:54 (EET)Răspunde

Creați o discuție circulară.

Nu eu sau d-nul Zoltan, trebuie să aducem surse, deoarece nu noi ne-am apucat să modificăm articole sau titluri ale articolelor. Dumneavoastră trebuie să vă justificați acțiunea. --Silenzio76 (discuție) 7 februarie 2011 21:37 (EET)Răspunde

1. Denumirile uzuale în limba română sînt Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, Imperiul German și Imperiul Franc. Timp de multe decenii așa au fost utilizate și în manualele de istorie universală, girate de ministerele învățămîntului din București. V. și DER, vol. 4 (Q-Z), apărut în 1966, p. 380: «Sfîntul imperiu roman de națiune germană, denumirea oficială, începînd din sec. al XII-lea, a imperiului feudal întemeiat în anul 962 de Otto I sub numele de Imperiul roman. Cuprindea teritoriul Germaniei, precum și regate, ducate și teritorii din afara acesteia (o parte a Italiei, Cehia, Burgundia, Țările de Jos ș.a.), care, în diferite perioade, nu erau subordonate împăratului decît nominal. (...) Imperiul a existat formal pînă în 1806, cînd a fost desființat de Napoleon I.» Ați scris mai sus: Sf.Imp.Roman, celelalte părți fiind negermane și de aici necesitatea de a spune Imperiu germanic și nu german. Nu corespunde realității: nu există nicio necesitate de a introduce cuvîntul germanic din raționamentul expus de dvs.; acest gînd e exclusiv al dvs. Franceza, spaniola, catalana (și italiana: nazione germanica) folosesc cuvîntul germanic, dar îl folosesc greșit: în limbile sale oficiale - latina și germana - imperiul nu s-a autodenumit niciodată germanic, ci cel mult german. Corect ar fi și pe cele patru limbi romanice să fie utilizați termenii pentru german: allemand, aleman și tedesco. Terminologia românească nu face greșeala asta; cel puțin din sec. 20 încoace, pe românește nu se mai fac confuzii între termenii german și germanic. (NB: Ordinul cavalerilor teutoni, care pe nemțește se cheamă simplu (în traducere fidelă) Ordinul german, are în denumirile franceză, spaniolă, catalană, italiană variantele corespunzătoare ale etnonimului teuton: teutonique, teutónica, teutònic, teutonico. Pe firul logicii denumirii în aceste limbi pentru Sf. Imperiu Roman, ar fi trebuit să-i zică ordinului germanique, germanico! Iată ce inconsecvență în aceste limbi. Măcar teutonic e un sinonim clar pentru nemțesc: prin teutonic nu subînțelege nimeni din greșeală "olandez, danez, suedez" sau... "burgund" ori "langobard". În schimb prin germanic sînt subînțelese popoarele germanice în general, ceea ce e aberant cînd e vorba de statalitatea unuia dintre ele, poporul german, în secole în care limba și literatura germană erau clar și bine de limitate de celelalte limbi și popoare germanice. Mai scrieți: Argumentul, că sfânt sau germanic nu sună frumos, nu cred că este sau poate fi justificat, e vorba de istorie corectă, nu de o lucrare de artă. Dvs. nu realizați că terminologia utilizată este cea folosită de profesioniști, în primul rînd cei din România (așa vi s-a predat și dvs. în școala cu limba de predare română). Cel care încearcă să adapteze terminologia după cum ar "suna mai bine" sînteți dvs.
2. Bineînțeles că folosirea termenului împărat roman va fi mereu în așa fel, încît să reiasă clar din context cînd anume e vorba de împărați nemți și cînd anume de împărați ai Imperiului Roman. Nu susține nimeni că împărații germani sînt de menționat de-a valma cu împărații din Roma și Constantinopol. (NB: și împărații bizantini erau tot împărați romani («romei», în adaptarea grecească a termenului), pînă la ultimul, în 1453. Termenul bizantin e o invenție franceză foarte recentă: sec. 18. Oficial, Imperiul "bizantin" se chema Romania și Basileia Romaion.) -- Feri Goslar (discuție) 7 februarie 2011 23:57 (EET)Răspunde
3. Pentru Silenzio

• Aduceți dv și Zoltan argumente, că ar fi greșită categoria Imperiu romano-german la care este inclus Sfântul Imperiu Roman și deci treceți-l la categoria Imperiu Roman, pentru a corespunde cu Împărat Roman, termenul greșit ce-l susțineți pentru Sfânt Împărat Roman.
• Aduceți dv și Zoltan argumente, că ar fi greșită categoria Împărați romano-germani la care sunt incluși toți Sfinții Împărați Romani și corectați-o conform cu titlurile greșite ce le susțineți, în categoria Împărați romani. Adică ar trebui, după dv, pentru consecvență, ca Otto I, Frederic-Barbarossa, Josif al II-lea etc. să fie scoși de la Împărați romano-germani și trecuți la categoria Împărați romani.BAICAN XXX (discuție) 10 februarie 2011 01:10 (EET)Răspunde

Cred că nu ați înțeles pe deplin obiectul intervenției lui Silenzio76 și al subsemnatului. Noi, nu am afirmat că termenul Împărat Roman ar fi cel mai potrivit pentru cei care au purtat „corana de fier” între anii 962 și 1806, ci am susținut că titulatura de Sfânt Împărat Roman nu este corectă, este în opoziție cu uzanțele limbii române, și până la urmă, cu logica implacabilă a gramaticii. Dacă puneți adjectivul „sfântul” (sau sfânt) în fața substantivului „împărat”, covârșitoarea majoritate a cititorilor neavizați vor avea convingerea că purtătorul coroanei de fier, ca persoană, a fost un „Sfânt” al Bisericii, în sensul în care Ludovic cel Sfânt a fost un rege al Franței, care în acelaș timp a devenit un „Sfânt” al Ecclesia Catholica Romana. Eu înțeleg perfect motivul demersului dumneavoastră: necesitatea departajării kaiserilor de cezari. Ideea e bună, dar trebuie găsită o modalitate care să nu „atenteze” la adevărul istoric, să nu genereze ambiguități, dar nici să violeze gramatica. Cred că titulatura corectă ar fi : XYZ, împărat al Sfântului Imperiu Roman, respectiv XYZ, împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, iar pentru Habsburgii de după 1806: simplu: XYZ, împărat al Austriei. Motivele științifice au fost expuse de către colegul nostru Feri Goslar, eu nu pot decât să „aduc” la o „formă populară” argumentația domniei sale.--ZOLTAN (discuție) 10 februarie 2011 14:46 (EET)Răspunde

Buna. Am citit acest articol http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfa_%C8%99i_Omega si am observat ca Dumnezeu e scris cu litera mica. Doar ca o mica observatie. Mersi wikipedia pentru tot. O zi buna ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.96.112.159 (discuție • contribuții).

Așa este, orice nume trebuie scris cu inițială majusculă. Puteți corecta singur. Apăsați sus pe Modificare și veți avea acces la editarea paginii. La fel puteți corecta greșeli și în alte pagini. Cu foarte puține excepții, paginile de la Wikipedia sînt deschise contribuțiilor oricui; de altfel exact așa au și fost realizate.

Găsiți mai multe explicații despre cum funcționează Wikipedia la pagina Ajutor:Bun venit. — AdiJapan 7 februarie 2011 14:19 (EET)Răspunde

Salutare!

Sunt nou pe wikipedia, și nu cred că înțeleg fiecare aspect al utilizării acestei platforme, de aceeam am nevoie de puțin ajutor.

Am adăugat acum câteva zile 2 fișiere pe wikipedia: și Radio Vocea Speranţei, și din câte am înțeles din articolul despre utilizarea cinstită a imaginii, a fost nevoie să introduc o explicație despre "cărui scop folosește imaginea", etc. După cum vedeți la cele 2 fișiere am adăugat explicația că aceste 2 logo-uri ilustrează stația de radio, respectiv stația TV, care sunt subiecte principale ale articolelor.

Un administrator mi-a solicitat să adaug o explicație a utilizării cinstite a repectivelor logo-uri, deoarece conform înștințării, citez nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel

Deci: ce trebuie să menționez, pentru ca o imagine încărcată să fie considerată o utilizare cinstită?

Mulțumesc anticipat celor care mă vor lămurii/ajuta în această problemă.

--IanFrank 7 februarie 2011 22:44 (EET)

Trebuie să adăugați formatul {{Material sub drepturi de autor}} și să-l completați cu informații cât mai clare despre cum va putea fi utilizat fișierul și de ce nu poate fi folosit un fișier liber în loc. Un exemplu de folosire găsiți chiar în pagina formatului. Informații suplimentare sunt la Wikipedia:Materiale_protejate--Strainu (دسستي‎)  8 februarie 2011 12:43 (EET)Răspunde

Bună seara,

Mă numesc Ion Vaciu și am văzut că pe paginile enciclopediei d.voastră au apărut date despre persoana și activitatea mea postate, cel mai probabil, de unii dintre studenții mei de la Facultatea de Relații Publice a Universității din București. Aș vrea să știu cum pot să aduc unele modificări ale acestei biografii electronice și cum pot să vă trimit argumente științifice pentru completarea "Notabilității" acestei pagini, în sensul precizării unor surse bibliografice incontestabile, cărți, reviste, website-uri etc.

V-aș rămâne recunoscător dacă aș putea purta o scurtă corespondență electronică cu unul dintre colegii d.voastră. Am încercat să descopăr metodologia de a contribui la acest proiect generos și util, însă recunosc că m-am pierdut în foarte multele referințe tehnice care privesc procedeele de modificare ale Wikipedia.

Vă mulțumesc pentru atenție, Ion Vaciu (ion.vaciu@comunic.ro)

Pentru a demonstra notabilitatea unui subiect (de orice fel) trebuie introduse în articol referințe bibliografice din care să rezulte că subiectul a fost remarcat de specialiștii domeniului și descris în suficiente detalii. Criterii orientative de notabilitate pentru persoane găsiți la pagina Wikipedia:Articole biografice. Puteți participa cu argumente și explicații suplimentare la discuția Wikipedia:Pagini de șters/Ion Vaciu, deși fiind vorba de dumneavoastră înșivă ceea ce spuneți va fi judecat inevitabil prin prisma unui posibil conflict de interese (conflict între grija pentru calitatea Wikipediei și grija pentru propria imagine).

Puteți de asemenea edita articolul Ion Vaciu pentru a corecta eventualele informații greșite și a-l completa cu informații esențiale care au fost omise. Vă rog totuși să țineți cont că la Wikipedia le recomandăm personalităților să se abțină de la a scrie despre ele însele, întrucît astfel de contribuții suferă aproape sistematic de probleme de neutralitate și verificabilitate. Vedeți detalii la Wikipedia:Autobiografii.

Discuțiile despre notabilitate sînt publice, nu recurgem la comunicare prin e-mail sau alte mijloace confidențiale. Se poate discuta și privat, dacă doriți, dar informațiile comunicate astfel nu pot fi folosite în stabilirea notabilității, pentru că notabilitatea la Wikipedia se stabilește exclusiv pe bază de publicații, iar decizia de păstrare sau ștergere a articolului nu se poate lua decît în urma argumentelor aduse la Wikipedia, la pagina Wikipedia:Pagini de șters/Ion Vaciu. — AdiJapan 9 februarie 2011 04:37 (EET)Răspunde

Vă invit să vă dați cu părerea aici Discuție:Artur Silvestri. E a doua oară când e ștearsă o etichetă {{șr}} adăugată de stimabilul pe motivul că soția acelui scriitor vrea ca pagina să fie ștearsă.  Daniel  Mesaj  8 februarie 2011 20:45 (EET)Răspunde

Am identificat (pe baza unor backup-uri din 15-16 ianuarie) mai multe articole cu legături interwiki incorecte. Unul dintre cazurile care apar acolo este "Presă → en:Press → Press". Nu mi-e clar care dintre legăturile interwiki este greșită:

a) ro:Presă → en:Press e greșită

b) en:Press → ro:Press e greșită

c) ambele sunt greșite (nu prea cred)

d) niciuna nu e greșită (nu prea aș lua în considerare această variantă, deoarece ar contrazice unul din principiile pe baza cărora funcționează roboții interwiki)

Aceeași situație apare și la "Punct → en:Point → Point", "Bilion → en:Billion → Billion", etc. Voi ce părere aveți? Răzvan Socol ^mesaj 9 februarie 2011 20:19 (EET)Răspunde

Eu aș zice că sunt corecte legăturile tip Point-Point. Paginile de dezambiguizare se ocupă de forma cuvântului, nu de (un) sens (anume), deci pagina de dezambiguizare en:Point nu are nimic de-a face cu dez. ro:Punct. --Urzică (discuție) 9 februarie 2011 20:30 (EET)Răspunde

Ne-am mai confruntat cu asta. Concluzia mea de atunci a fost că astfel de probleme sînt pur și simplu imposibil de rezolvat peste tot. Legăturile interwiki fac corespondențe între articole (categorii, formate etc.) pe același subiect, indiferent de numele subiectului în diferitele limbi. Iar paginile de dezambiguizare trimit la articole cu același nume (în limba dată), dar cu subiecte distincte.

Logic ar fi ca paginile de dezambiguizare să nu aibă legături interwiki deloc, pentru că aceste pagini nu au un subiect propriu-zis, deci strict vorbind legăturile interwiki nu au sens (nu în toate limbile se pot confunda aceleași subiecte).

Dar problema conflictului dintre subiecte și nume apare la o minoritate de pagini de dezambiguizare, deci cel puțin pînă acum în general am închis ochii și am aplicat una din reguli: la unele punem interwiki după „subiect”, la altele după nume. Cînd apare conflictul sîntem în pom, pentru că în funcție de regula aplicată rezultatul e altul. — AdiJapan 10 februarie 2011 18:40 (EET)Răspunde

Salut !! abia acum miam facut un cont la wiki...dar as avrea sa intreb de ce despre Lepsa Vrancea nu scrie mai nimic in detaliu acum nu ca ar fi mare treabă pe aici dar este tousi o mica Statiune din Vrancea-SINGURA de fapt,un sat de vacanță,iar despe locurile din Lepsa nu scrie mare lucru Am multe detalii cu privire la aceasta statiune dar nu prea stiu cum sa le postez aici sau sa le trimit la Wikipedia..Oricum se mai putea scrie pa pagina principală -altitudinea 570 m ,Inima Muntilor Vrancei..mai e numita aici...Mica Elvetie,Cheile Tisitei,Cascada Putnei,Manastirea Lepsa,dar si focul viu de care nu se aminteste nimic.Este cel mai ozonat aer din Moldova ...Sunt aici 43 de Pensiuni si hoteluri....mult mai mult sunt de spus asadar mai adaugati si voi cate ceva Nu poti sa bagi in aceeasi oală Lepsa cu exemplu...Comuna Chircesti... jud Vaslui...Asteptam noi COMPLETARI  !!!! ==== ==== �� Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Lepsa5 (discuție • contribuții).

Puteți completa chiar dvs. articolul Lepșa, Vrancea. Pentru ajutor, veți găsi informații utile la următoarele pagini:

• Ajutor:Bun venit
• Ajutor:Cum scriu un articol

Nu uitați să scrieți cu diacritice și să vă semnați (cu patru tilde: ~~~~).

--Sîmbotin (discuție) 10 februarie 2011 07:56 (EET)Răspunde

Tot nu am înțeles cum se scrie un articol! Odată, era să scriu unul despre pisici... defapt, acum am înțeles, era să îmi scriu articolul cu totul altundeva decât ar trebui! Mă puteți ajuta, ca să nu mai fac iar o boacănă? Mulțumiri, Wiki Diki. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Wiki Diki (discuție • contribuții).

Aș dori să traduc o pagină despre scriitorul italian Paolo Monelli. Nu știu cum să fac să apară în stânga articolului din italiană opțiunea de a vizualiza și in română. Încă nu l-am tradus dar vreau să știu cum se face; și apropo de ce nu mă pot conecta cu contul meu de Wikipedia și într-o pagina de pornire care nu este română. Mulțumesc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ioansuhov (discuție • contribuții).

Legăturile între articolele din italiană și română se introduc ușor după ce sunt publicate ambele articole. În cel din limba română scrieți la sfârșit [[it:Paolo Monelli]], iar în celălalt [[ro:Paolo Monelli]].

Contul de utilizator se poate folosi, în mod normal, doar la Wikipedia unde a fost creat. Puteți să vă faceți totuși un m:Unified login și atunci vă veți putea folosi contul la Wikipedia în orice limbă. --Urzică (discuție) 11 februarie 2011 11:41 (EET)Răspunde

Salut , Cum fac un articol cum sunt celelalte despre biserici in general pe wikipedia?!:D

Salut,

Vezi ca l-am modificat un pic dupa cerintele WP. Trebuie însa modificat stilul pentru a corespunde unei enciclopedii si, neaparat, de adaugat referinte (carti, ziare, etc). Succes Pocor (discuție) 12 februarie 2011 13:14 (EET)Răspunde

Sunt încă foarte nedumerit. Anul trecut, în iulie, am fost prima dată la Cascada Niagara (așa am învățat la școală), și am rămas tâmpit, să constat, că de fapt sunt mai multe, adică vreo trei. M-am uitat abia acum câteva minute peste articolul de pe wiki.ro și evident că era denumit la fel: Cascada Niagara. Plin de entuziasm, m-am apucat să-l redenumesc în Cascadele Niagara, apoi după ce am fumat o țigară, mi-am dat seama că am făcut o greșeală, având în vedere faptul că toată literatura română de specialitate folosește denumirea de Cascada Niagara (singular). Poate să-mi explice cineva, de ce una, cînd de fapt sunt trei? --Silenzio76 (discuție) 13 februarie 2011 02:21 (EET)Răspunde

Sper că, în timp, veți reveni din starea în care v-a adus vizita la Niagara. Dacă rămâneți în starea pe care ați descris-o ar fi un efect neașteptat al cascadei asupra unui vizitator.

Indiferent de ce spune literatura română de specialitate, corect este "cascadele Niagara" (în engleză "Niagara Falls", în germană "Niagara Fälle", în italiană "Cascate del Niagara", în franceză "Chutes du Niagara", în spaniolă "Cataratas del Niágara" toate la plural). Din anumite motive, în limbile slave, s-a încetățenit forma singulară: "Wodospad Niagara" în poloneză, "водопад Ниагара" în bulgară, "Ниагарский водопад" în rusă, "Ніагарський водоспад" în ucraineană. Aceasta se întâmplă și în alte limbi din răsăritul Europei, de exemplu în Finlandeză unde se utilizează forma singulară, pe când în limbile sud-slavice (sârbă, croată, slovenă se utilizează forma plurală. S-ar putea ca adoptarea formei singulare în limbă română să fie o reminiscență a perioadei influenței sovietice asupra învățământului și științei din România, care a exacerbat o formă utilizată și anterior.

În limba engleză pluralul Falls se utilizează și pentru alte cascade care conțin o singură cădere de apă și nu mai multe. De aceea, extrapolarea formei plurale din limba engleză la denumirea română a acestora nu este totdeauna corectă. În cazul Niagarei însă cascada Niagara este evident incorect, din moment ce există trei cascade diferite "Horseshoe Falls", "American Falls" și "Bridal Veil Falls" (în limba română, fiecare dintre acestea fiind o cascadă, indiferent de faptul că în engleză sunt denumite Falls). Pentru ansamblu căderilor de apă forma corectă este "Cascadele râului Niagara" sau pe scurt "Cascadele Niagara" (eventual "Cascadele Niagarei") dar în niciun caz "Cascada Niagara". Indiferent de ceea ce se învață în școlile sau universitățile din România. Afil (discuție) 14 februarie 2011 03:38 (EET)Răspunde

Un pic mi-am revenit, dar procente de tâmpenie, dețin dintotdeauna :)).

Mulțumesc, pentru intervenție. Sincer să fiu, întrebarea vă era adresată, având în vedere că sunteți specialist în hidrotehnică, dar cum nu am vorbit niciodată, nu am îndrăznit să vă contactez direct :)).

Revenind la cascade, cum procedăm? Dacă schimbăm titlul, cum ar fi corect, nu deținem surse, deoarece literatura română spune altceva și încălcăm regulile Wikipedia. Cele bune. --Silenzio76 (discuție) 14 februarie 2011 03:55 (EET)Răspunde

Wikipedia trebuie să reflecte ce spun sursele, nu ce credem noi. Pentru denumirile care au o versiune românească trebuie folosită aceea, conform surselor, indiferent dacă noi personal o considerăm greșită.

Singura ieșire ar fi să găsim cîteva surse solide care să folosească numele Cascadele Niagara și care să aibă cel puțin una din următoarele însușiri, de preferat toate:

• să fie publicate de autorități recunoscute,
• să fie mai recente decît restul surselor,
• să argumenteze explicit că e corect cascadele în loc de cascada.

Abia atunci am putea da cîștig de cauză denumirii la plural, chiar dacă e minoritară. Dar chiar și așa vor exista discuții (vezi limba neerlandeză), pentru că lumea înțelege politicile Wikipediei oarecum orbește.

Dacă nu găsim surse solide care să justifice denumirea la plural, articolul va trebui să stea cu numele încetățenit, Cascada Niagara, iar în text să explice că de fapt nu e una. La urma urmei dicționarul spune că o cascadă e o cădere de apă, nu spune că trebuie să aibă buza contiguă sau să curgă într-un șuvoi compact. Dacă ne uităm bine, și Cascada Urlătoarea poate ar trebui numită Cascadele Urlătoarea, pentru că sînt mai multe șuvoaie. Dar asta e deja cercetare originală. Să vedem cum e numită Niagara în sursele românești. — AdiJapan 14 februarie 2011 07:44 (EET)Răspunde

Cu tot respectul, paralela între Cascada Niagara și Cascada Urlătoarea e puțin forțată. De asemenea, consider, că nu trebuia adusă, din nou, în decor discuția cu neerlandeza, fiind altă mâncare de pește. În rest, conform cu politicile, vă dau dreptate. Nu sunt surse să susțină Cascadele Niagara, dar consider că este o eroare tehnică. Cele bune.--Silenzio76 (discuție) 14 februarie 2011 15:15 (EET)Răspunde

Ar trebui să-l încurajăm pe dl. Afil, ca persoană al cărui cuvânt contează în domeniu, să publice explicația de mai sus într-o lucrare în limba română difuzată în România și atunci vom putea cita această sursă. Fără nicio ironie și cu multă stimă pentru dl. Afil. --Turbojet 14 februarie 2011 19:00 (EET)Răspunde

Chiar dacă aș publica explicația, ar fi o sursă care susține pluralul și marea majoritate care susține singularul, deci tot n-ar avea efect.

Realitatea geografică este că pe râul Niagara există trei cascade diferite, care nu sunt doar șuvoaie diferite (ca în cazul cascadei Urlătoarea) ci sunt separate prin insule și se află la distanțe relativ imporante. De aceea, indiferent de ce spun diferite surse, aș propune ca articolul din Wikipedia să fie intitulat "Cascadele Niagara" care este singura denumire corectă. Aș dori să vă reamintesc discuția care a avut loc cu denumirea "Matia Corvinul" care a fost adoptată deși, dacă ne referim la sursele în limba română, denumirea majoritar utilizată în documetațiile din limba română este cea de "Matei Corvin". În acel moment, s-a considerat de către cei care au participat la discuție că este preferabil să se adopte denumirea corectă decât cea utilizată în majoritatea materialelor documentare. Cred că trebuie să fim consecvenți în modul de tratare a problemei. Dacă un nume este incorect, trebuie corectat. Dacă există o redirecționare de la "cascada" la "Cascadele" oricine consultă Wikipedia va putea citi articolul oricum a efectual căutarea, chiar dacă titlul este "Cascadele Niagarei". Iar în articol ar putea afla - chiar din introducerea articolui - că este vorba despre un grup de trei cascade distincte, fiecare cu numele ei. Cred că ar fi incorect ca în Wikipedia - în limita posibilităților pe care le are numărul relativ redus de colaboratori - să perpetuăm un termen care este greșit. În special că nu este vorba despre păreri diferite cu privire la situația de pe teren. Nimeni nu contestă că ar fi vorba despre trei cascade.Afil (discuție) 15 februarie 2011 01:47 (EET)Răspunde

Sunt pentru :). Spun asta în calitate de absolvent de hidrotehnică, dar nu sunt geograf :).--Silenzio76 (discuție) 15 februarie 2011 03:25 (EET)Răspunde

Este unul din cazurile unde se poate aplica ignorarea unei reguli (cea privind numele mai frecvent) sau se poate considera aspectul în discuție ca fiind un fapt autoevident care nu are nevoie de surse. Așadar se poate schimba fără probleme în variantta Cascadele Niiagara.--79.116.72.190 (discuție) 15 februarie 2011 12:10 (EET)Răspunde

D-le Afil, eu vă înțeleg argumentul, dar la Wikipedia corectitudinea se dovedește cu surse, nu prin raționamente personale, oricît de convingătoare ni s-ar părea. Găsiți măcar o autoritate care să explice că e corect pluralul și eventual de ce. Sau, în ultimă instanță, găsiți cîteva surse de primă mărime care să folosească denumirea la plural, chiar fără explicații. Altfel ne trezim că Wikipedia va fi singura publicație care preferă pluralul (pe lîngă cîteva agenții de turism), or așa ceva e categoric împotriva principiilor proiectului: verificabilitatea primează, cercetarea originală e inacceptabilă.

Comparația cu Matia Corvinul este excelentă. În acel caz, deși forma corectă este minoritară (cînd luăm sursele de-a valma), există o mulțime de istorici care folosesc numele Matia Corvinul --- am în față cartea O istorie sinceră a poporului român, de Florin Constantiniu, unde apare sistematic Matia Corvinul, de vreo zece ori ---, iar dintre istorici unii spun explicit că varianta Matei Corvin e greșită. Astfel de surse ne trebuie și pentru cascadele Niagara. În lipsa lor sîntem în ofsaid.

La fel stau lucrurile și cu limba neerlandeză: denumirea e minoritară, dar e preferată de specialiști (scuze, Silenzio, e relevant pentru comparație). Deci iată că sîntem consecvenți în modul de tratare a problemei, doar că în cazul de față problema e vizibil diferită: aici sursele sînt la unison în varianta cascada Niagara. Nu putem decît spera că în viitor specialiștii vor schimba denumirea. Schimbarea nu poate începe la Wikipedia. — AdiJapan 15 februarie 2011 12:36 (EET)Răspunde

Nu stiu cum sa adaug poze la documente existente!!Ma puteti ajuta?!?!

Cineva a făcut un redirect de la articolul Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București la Piața Mihail Kogălniceanu. Am încercat să repar eroarea, dar am intrat într-un cerc vicios. Rog să mă scoateți din el.--Miehs (discuție) 13 februarie 2011 20:46 (EET)Răspunde

Rog toți contribuitorii care sunt în temă cu situația colegului nostru BAICAN XXX, să–și exprime punctul de vedere față de „aproape-consensul” realizat la dezbaterile de la Reclamații. Vă mulțumesc.--ZOLTAN (discuție) 13 februarie 2011 22:53 (EET)Răspunde

În urma discuției despre reclamația împotriva lui BAICAN XXX am propus o mică rectificare în politica de blocări. Vă rog exprimați-vă eventualele obiecții pe pagina de discuție. --Gutza _D^D+ 14 februarie 2011 00:52 (EET)Răspunde

Consider că un ciot acceptabil are cel puțin 3 propoziții și cel puțin o referință. În ultima vreme, am încercat să dezvolt mai multe cioturi, între care: Sedimentologie, Jeler, Ipotecă, Inițiativa Strategică de Apărare, Constantin Ionescu Gulian, Cătun, Pergament, Lignit, Câmpu lui Neag, Hunedoara, Sciția, Vicar (cler)‎, Zaharia Petrescu, Otto Briese, Nicolae Valter Mărăcineanu, Oscar Späthe, Stupină, Brazda lui Novac (limes), Nicolae Penescu. Îi invit pe toți colegii ca, din când în când, să mai "deciotifice" câte un ciot. --Miehs (discuție) 14 februarie 2011 12:34 (EET)Răspunde

Pe 16 februarie este planificată trecerea ro.wp la versiunea 1.17 de MediaWiki. Asta presupune anumite schimbări în felul cum este încărcat codul JavaScript. Pot apărea deci probleme cu Gadgeturile și scripturile pe care le folosim, în special cu cele referitoare la diacritice.

Va rog să raportați aici orice fel de probleme vor apărea. Am rugămintea ca rapoartele să fie cât mai detaliate cu putință (ce mergea înainte și nu mai merge acum, de când nu mai merge, dacă ați schimbat ceva prin setări sau în codul JavaScript per utilizator, ce pagini sunt afectate etc.), nu de genul "nu mai merg diacriticele".--Strainu (دسستي‎)  14 februarie 2011 13:44 (EET)Răspunde

Vad ca una din problemele deja întâlnite este că document.write provoacă afișarea de pagini albe. Problema ar fi fost rezolvată, însă mi-e neclar dacă doar pe un wiki sau în general. Dacă vă loviți de pagini albe, dezactivați JavaScript din Browser (cum se face pe fiecare browser în parte) și comentați/ștergeți tot ce aveți în vector.js. În schimb, ar trebui folosită funcția importScript--Strainu (دسستي‎)  14 februarie 2011 13:51 (EET)Răspunde

Rog un utilizator neutru și neimplicat să roage un steward să roage un membru al comisiei de arbitrare să roage pe cineva de la Națiunile Unite să decidă în ce fel s-au încheiat discuțiile despre datele de naștere și deces, întrucât eu mă aflu într-un conflict de interese, dată fiind afilierea mea la CIA, MI5 și Mossad. --Gutza _D^D+ 14 februarie 2011 16:28 (EET)Răspunde

propun să apelăm la Dalai Lama pentru rolul de mediator (:o))...)--ZOLTAN (discuție) 15 februarie 2011 13:25 (EET)Răspunde

Nu sunt tocmai mulțumit de rezultat, adică ce a obținut Wikipedia prin concursul de scriere din septembrie 2010 și înclin să cred că dacă lucrurile vor merge la vale concursul va deveni dăunător. Însă nu vreau să mi se reproșeze că n-aș da ocazia și altora să ia premii, așa că vă întreb dacă doriți să se organizeze concursul din martie 2011. Dacă da, mă ofer să-l organizez și ofer premiul meu obișnuit: o copie xerox a unei cărți la alegerea câștigătorului dintr-o bibliotecă anume, adică ocazia de a procura o raritate. Dacă voi organiza concursul, nu voi participa, deoarece am mai spus că nu sunt de acord ca cineva să fie și organizator și concurent.

Dacă vreți să mă ocup de organizare spuneți de pe acum, ca să avem timp să discutăm unele precizări ale regulamentului. În principiu regulamentul este același cu cel al ediției septembrie 2010, la care însă propun precizarea cu limitarea premiilor ca în competițiile sportive obișnuite (premiile ex aequo nu multiplică numărul de premii, excepție premiul al III-lea). De asemenea, propun introducerea obligației organizatorilor de a explica utilizatorilor (mulți așteptați fiind nou-veniți), la cererea lor, cum se va interpreta regulamentul în cazuri care pot duce la descalificarea articolelor (de exemplu dacă un ciot anume este considerat admisibil sau nu, iar odată admis este bun admis), oferind concurenților posibilitatea de a corecta articolele pentru a evita descalificarea și a păstra articolele în concurs, indiferent ce se va întâmpla ulterior cu conținutul articolelor, care oricum, conform principiilor Wikipediei, nu este bătut în cuie.

Cunosc foarte bine valoarea pe care o dau unii acestor premii, chit că sunt „neoficiale” pentru Wikipedia, așa că țin ca aceste premii să fie și meritate prin scrierea unor articole decente, nu prin câștigarea lor „prin neprezentare”. Dacă doriți ca altcineva să organizeze concursul îmi rezerv dreptul „să țin ștacheta sus” ca de obicei :) --Turbojet 14 februarie 2011 23:46 (EET)Răspunde

Eu susțin organizarea concursului cu respectarea regulamentului, așa cum va fi el decis, "à la lettre". Altfel va ieși o varză.--Strainu (دسستي‎)  15 februarie 2011 12:06 (EET)Răspunde

Absolut. Însă discuțiile de data trecută au pornit nu de la litera regulamentului, ci de la lipsa ei, de exemplu s-a considerat că în timpul concursului se poate muta conținutul dintr-un articol în altul (intenționez să propun să nu se poată), că premiile pot fi multiplicate nelimitat (intenționez să propun limitarea uzuală în concursuri), precizări privind legăturile interlinguale etc. Ca urmare, aș propune următoarele termene: 18 februarie - hotărârea definitivă dacă se ține sau nu și cine organizează, 20 februarie - ultimul termen de propuneri (în pagina de discuții a concursului) de precizări ale regulamentului, 26 februarie - ultimul termen pentru exprimarea opiniilor privind propunerile, 27 februarie (duminică) - stabilirea consensului și „scrierea literei” pentru regulamentul final, 28 februarie - contestații, mediere (sper să nu fie cazul). Datele se referă la ora României. --Turbojet 15 februarie 2011 13:24 (EET)Răspunde

Turbo, tine tu stacheta, sa organizeze altcineva. E mai bine asa, o stacheta pusa decat un final nefericit. Parerea mea... Asybaris01 (discuție) 15 februarie 2011 13:39 (EET)Răspunde

Eu aș vrea să-l văd și pe dl. Turbojet organizând concursul o dată, să vedem cum iese. Dar vă rog nu luați în considerare ce zic eu, pentru că (deocamdată) nu mă împlic în concurs în nici un fel, doar observ de pe margine. --Urzică (discuție) 15 februarie 2011 13:45 (EET)Răspunde

Doamnă, domnilor, cred că din nou, petru a nu-știu câta oară, deraiăm de la esența problematicii pusă pe sticlă. Turbojet, în mesajul său de deschidere a discuției, a pus o problemă de bun-simț, nu una birocratică, formală, procedurală! Eu, am înțeles un lucru foarte simplu, din ceea ce a încercat să expună domnia sa: experiența din anii anteriori, legat de concursul de scriere, a avut un beneficiu net pentru dezvoltarea fondului wp.ro., ar fi benefic să se relanseze „efervescența redacțională” de acu’ un an-doi. Da, ar fi minunat dacă în luna martie a anului curent am atinge, măcar minimal, nivelul din martie sau septembrie 2009. Nu știu..., poate m-am înșelat ? --ZOLTAN (discuție) 15 februarie 2011 14:16 (EET)Răspunde

Pt Urzică: Mulțumesc pentru încredere :)

Pt Asybaris01: 99 la sută că așa va fi, cum ziceți dv. :) --Turbojet 15 februarie 2011 20:10 (EET)Răspunde

Utilizator:Florin dobrescu a redenumit articolul Mircea Nicolau în Lideri legionari și l-a șters. Am dat revert la ștergere și rog să se readucă la titlul original. --Miehs (discuție) 15 februarie 2011 00:59 (EET)Răspunde

Am făcut corectura. Cu această ocazie am observat existența categoriei "Fasciști români". Nu ar fi mai corect să fie numiți "legionari"? După cum nici naziștii nu sunt fasciști germani. Ce părere aveți? Afil (discuție) 15 februarie 2011 03:48 (EET)Răspunde

Consider inacceptabil faptul că, pe paginile Wikipediei române, nu au loc scriitori, pictori, regizori, sculptori, etc, oameni care se străduiesc, zi de zi, să facă ceva util pentru cultura română, din lipsă de notabilitate, dar Wiki este suprapopulată cu de ăștia ce-și dau cu stângul în dreptul, lipsiți, evident, de cea mai infimă urmă de notabilitate și fără vreo speranță de-a o atinge vreodată.

Fac un apel de bun simț către utilizatorii participanți la Proiectul Fotbal, să înceteze cu această poluare a Wikipediei. Faptul că-ți apare numele într-un ziar, drept component al echipei X din Liga lu' Mitică nu e criteriu de notabilitate.

Vă rog, puneți-vă de acord și stabiliți niște criterii minime, necesare spun eu, pentru stabilirea notabilității la fotbaliști. Ceva de genul: component în echipe naționale, cel puțin o dată prezent în cupe internaționale la seniori, etc ... --Silenzio76 (discuție) 15 februarie 2011 05:00 (EET)Răspunde

Ba tocmai, că prezența în ziare este criteriu de notabilitate - chiar criteriul general, fără nimic specific pentru fotbaliști. Vezi și cele 2 discuții de ștergere de la Nikita_(vedetă_din_România), mi se par cele mai potrivite pentru acest tip de articol. Pentru sportivi avem în plus criteriul: "Sînt notabili sportivii și antrenorii care au participat la competiții în cadrul diviziilor profesioniste sau la competiții de nivel echivalent la sporturile în care nu se organizează divizii". Deci criteriul există (e importat de la en.wp dacă nu mă înșel) și este respectat.

Prin extensie, aș zice că ar trebui impusă o asemenea regulă și pentru echipă. Problema e că la fotbal nu e clar care divizie e profesionistă (și nici măcar ce înseamnă o divizie profesionistă). Propun deci să avem articole doar despre echipe din ligile I, II, III (cele organizate de FRF și LPF) și câte un articol despre fiecare Asociație județeană de fotbal, care să conțină și informații despre ligile inferioare. În cazul în care în urma promovării în liga a III-a este creată o pagină despre o echipă, aceasta să nu mai poată fi ștearsă la o eventuală retrogradare (adică practic vom avea articole despre toate echipele care au activat vreodată în primele 3 divizii).--Strainu (دسستي‎)  15 februarie 2011 12:17 (EET)Răspunde

Sunt de acord că trebuie stabilite și respectate niște reguli de notabilitate în fotbal (ca și pentru toate celelalte domenii). Dar conisder greșit să se pună problema în termeni de "categoria X de articole, care mie mi se pare valoroasă, nu există, așa că cei care scriu despre Y ar trebui să se oprească". Oamenii scriu despre ce-i pasionează, puțini sunt dispuși să-și schimbe domeniul la cerera altora. Credeți că dacă acești utilizatori n-ar mai scrie despre fotbaliști, ar trece la pictori fiind la fel de entuziaști și productivi? Cu siguranță nu. Eu mă bucur că există contribuitori care scriu și îmbunătățesc articole de care știu că eu nu m-aș ocupa niciodată. E bine să existe și acestea.

Bine ar fi să respectăm munca altora și să criticăm oricând e nevoie, dar fără ironii și atacuri. --Urzică (discuție) 15 februarie 2011 13:33 (EET)Răspunde

Dat fiind faptul că, în trecut cel puțin, am participat la poluarea Wikipediei (expresie foarte diplomatică și deloc jignitoare de altfel) mă simt nevoit să adaug un răspuns scurt. Nu văd, chiar nu văd!, cum un articol, ciot ce ar fi el, din domeniul în cauză ar opri un autor să scrie despre pictori, regizori sau sculptori. În ce sens nu au loc cei din urmă? Nu mai există spațiu? Din punctul meu de vedere este un atac fără nici un motiv. În plus, de câte ori urmăresc partide de fotbal, mai ales din vestul Europei, mai nou și local, comentatorii fac deseori apel la Wikipedia pentru a afla detalii despre un sportiv, antrenor, mai puțin cunoscuți, adică exact pe cei pe care îi vreți d-voastră eliminați. Mai mult, mulți utilizatori încep cu astfel de subiecte, tocmai datorită simplității lor, pentru ca mai apoi să dezvolte arii pe care poate le considerăm mai importante.  rad urs  mesaj  15 februarie 2011 14:09 (EET)Răspunde

Deci, eu aș putea face articole despre toți colegii mei, dacă asta m-ar pasiona? Iar productivitatea mea în înșirarea activităților colegilor ar fi binevăzută pe Wikipedia?

De aia se vorbește „de bine” despre Wikipedia deoarece criteriile acționează dezechilibrat. Au participat la competiții în cadrul diviziilor profesioniste = au lucrat la nivel de angajați undeva. În acest sens la fel de bine se poate vorbi despre medicii care au profesat în spitalele notabile, despre juriștii care au profesat în instituțiile juridice de un anumit nivel, despre militarii profesioniști din unitățile de un anumit nivel sau care au participat la operații pe teatre de război etc. Criteriul „profesionist” este complet irelevant. Criteriul luat în considerare în realitate este „a scris în ziar”, adică ziarul local și-a umplut și el pagina de sport, care vinde ziarul, cu ce a putut. Este evident că pentru categoriile care fac rating în media trebuie stabilite criterii mai restrictive, pentru a echilibra situația, căci situația actuală scârbește pe mulți („nu au loc” pentru că sunt refuzați de criteriile dezechilibrate), îi îndepărtează de Wikipedia, care astfel pierde mult mai mult decât câștigă prin păstrarea situației actuale. Deci: ori relaxăm criteriile pentru alte categorii de persoane, ale căror relizări ar trebui reflectate, ori strângem șurubul la categoriile care se bazează pe rating ieftin. Nu fac propuneri de criterii, să stabilim întâi dacă vrem să vorbim sau nu, ca să nu ne pierdem vremea. --Turbojet 15 februarie 2011 14:14 (EET)Răspunde

„nu au loc” pentru că sunt refuzați de criteriile dezechilibrate Păi tocmai, criteriile dezechilibrate sunt de vină. Și atunci de ce atacul aupra unui subiect anume și mai ales, fapt care m-a deranjat și m-a făcut să intru în discuție, de ce atac împotriva utilizatorilor? Nu era mai simplu era să se intre direct în pâine și să se propună o evaluare, o discuție asupra acestor criterii de notabiliate? Însuși titlul secțiunii stopează de la început orice discuție bazată pe bună-credință.  rad urs  mesaj  15 februarie 2011 14:27 (EET)Răspunde

Am și eu aceeași obiecție ca Silenzio și Turbojet. Pentru fotbaliști e mult mai ușor să devină subiecte de enciclopedie decît pentru oamenii de cultură. Ar trebui ca criteriul de notabilitate să fie aplicat consecvent și cu aceeași rigoare indiferent de domeniu. Adică: despre persoana în cauză să existe prezentări detaliate din care să se deducă faptul că realizările ei sînt importante în domeniul respectiv. În prezent avem criterii defalcate pe categorii, fapt care îi avantajează pe unii și îi dezavantajează pe alții. Pentru un fotbalist e suficient să facă parte dintr-o echipă mai acătării și gata, devine subiect enciclopedic, în timp ce pentru scriitori, pictori, compozitori etc. cerem recenzii detaliate din partea mai multor critici de specialitate. Dezechilibrul e evident.

În plus, cum spune și Turbojet, presa actuală face mult mai mulți bani din articole sportive, cu poze cool, decît din recenzii „plicticoase” de carte, ceea ce face ca ponderile sportului și culturii de calitate în presă să aibă un raport foarte diferit de cel pe care îl dorim într-o enciclopedie.

Soluția, după mine, este să avem articole numai despre fotbaliștii la care se pot aduce surse în care aceștia să fie caracterizați individual. Dar nu numai cu meciuri jucate, cu poziții ocupate și cu goluri marcate, adică simple statistici, ci cu explicații din care să rezulte în ce mod fotbalistul respectiv a contribuit în mod remarcabil la domeniul fotbalului. Asta cerem și de la scriitori: să vedem ce contribuții remarcabile au adus la dezvoltarea literaturii. Chiar și așa, cantitatea de maculatură care se produce despre fotbal va face ca lucrurile să rămînă dezechilibrate, dar măcar am avea criterii echitabile. — AdiJapan 15 februarie 2011 14:41 (EET)Răspunde

Habar n-aveam că există un anumit raport pe care "ni-l dorim" în această enciclopedie între scriitori și fotbaliști. Și care ar fi acel raport mă rog? 1/5? 1/2? 1/1? 2/1? 5/1? Eu credeam că avem niște reguli de bun simț pe care le stabilim si eventual modificăm pentru a permite intrarea doar a acelor persoane care ar putea fi interesante și peste un număr de ani, nu că le mânărim ca să iasă raportul.--Strainu (دسستي‎)  15 februarie 2011 14:48 (EET)Răspunde

Problema nu e de "raport" ci că au fost cazuri de scriitori care au scris una sau două cărți, și au fost propuși pentru ștergere, în timp ce fotbaliști care nu au scris decât numele lor pe contractul prin care erau angajați de un club să presteze servicii fotbalistice, de tip sportiv, pot rămâne nestingheriți în Wikipedia. Artiștii de circ, care și ei au calitatea de angajați, și prestează activități de multe ori mult mai sportive decât fotbaliștii, nu au articole. De fapt, fotbaliștii sunt un fel de gladiatori-sclavi, pe care stăpânii (cluburilor) îi vând pe bani buni, cumpărând apoi alții din iarmaroc. Pe mine nu prezența acestor articole mă deranjează, ci injustețea criteriilor de păstrare a acestor articole (cu statut preferențial) față de alte tipuri de articole, considerate apriori "nenotabile".--Miehs (discuție) 15 februarie 2011 14:51 (EET)Răspunde

E, aici se poate discuta. Dar nu cred că obiectivul de atingere a unui raport sau pur și simplu oprirea tuturor articolelor despre fotbaliști e acceptabilă sau productivă.--Strainu (دسستي‎)  15 februarie 2011 14:56 (EET)Răspunde

Cred ca o sursa de inspiratie este en:Wikipedia:Notability (sports) de la en.wiki. --Plinul cel tanar (discuție) 15 februarie 2011 15:02 (EET)Răspunde

Nu „raportul”, ci „nivelul”. Regulile „de bun simț” nu ar trebui să considere că un general care a comandat operațiuni de război, un medic profesor universitar șef de clinică cu multiple lucrări publicate sau un director al unui institut de cercetări cu multiple realizări ar fi mai prejos (ca urmare nu i se admite pagina biografică pe Wikipedia) de un fotbalist dintr-o ligă inferioară. Iar „nivelul” Wikipediei este dat și de modul în care își admite subiectele. --Turbojet 15 februarie 2011 15:04 (EET)Răspunde

Nu te-am lăsat noi cei care participăm la Proiect:Fotbal să scrii la Wikipedia despre pictori sau regizori. Fiecare scrie în ce domeniu îl interesează. Am văzut că tu ai scris multe articole în domeniile de care vorbești.--MSClaudiu (discuție) 15 februarie 2011 15:29 (EET)Răspunde

Strainu, ne-am propus să scriem o enciclopedie, nu o enciclopedie umflată prin părțile sportului și super exigentă prin părțile literaturii. Dar nu e vorba de un raport numeric prestabilit, ci de criterii egale. Contribuitorii au oricum libertatea să scrie despre ce subiecte vor, ceea ce face ca unele domenii, între care fotbalul, să fie inevitabil favorizate. Dar măcar să nu dezechilibrăm noi în mod suplimentar domeniile, prin criterii neechitabile.

Și te-aș ruga să-ți reevaluezi atitudinea ostilă față de mine. E deplasată și nejustificată. — AdiJapan 15 februarie 2011 15:17 (EET)Răspunde

Sunt relativ mai puține surse/scrieri despre universitari, ingineri, oameni de cultură decăt articolele in ziarele de sport despre fotbalisti.Ca paranteză se poate spune că publicațiile/media de sport sunt cam tabloidizate (de ex emisiunele GSPTV unde apar Becai, Borci, MM Stoici) și acordă mai putină atenție altor sporturi decât fotbalul. De exemplu se pare că nu există prea mult interes pe ro.wp pentru alte sporturi decît fotbalul, elocventă fiind absențta altor proiecte decît fotbalul.--79.116.79.97 (discuție) 15 februarie 2011 17:48 (EET)Răspunde

E o vorba populara: CUM E TURCU-I SI PISTOLUL. Wikipedia nu poate fi mai buna ca cei care o scriu. Notabilitatea este conferita de interesul consumatorului. Asybaris01 (discuție) 15 februarie 2011 15:27 (EET)Răspunde

AdiJapan, te-aș ruga să nu încurci borcanele. Nu e o atitudine față de tine, ci față de pozițiile pe care le susții si față de felul cum le exprimi.

Ce nu înțeleg eu e cum de aceste criterii "dezechilibrate" funcționează bine la en.wp și prost la noi. Singura explicație pe care o găsesc e că la noi nu sunt destui oameni care să scrie despre scriitori, ceea ce în niciun caz nu e problema celor care scriu despre fotbal. Voi aveti alte explicații?--Strainu (دسستي‎)  15 februarie 2011 15:41 (EET)Răspunde

Strainu... cine mai citeste azi? Toata lumea e la TV si in cluburi. Cei care au mai citit acum 30-40 de ani, nu le au cu computerele. Asteptam sa vedem cine plateste pensiile. Poate Boc. Asybaris01 (discuție) 15 februarie 2011 15:50 (EET)Răspunde

[conflict de editare]

Și eu aș prefera să folosim în primul rând criteriul general, al surselor care să-i relateze viața și activitatea. În fond, pe baza lor scriem articolele. Era, recent, un anonim care introducea subcioturi la foc automat despre jucători de la Oțelul Galați; deși mare parte din ei sunt notabili conform criteriului jocurilor într-o ligă profesionistă, fără surse care să le descrie activitatea în detaliu (care nu trebuie să fie decât câteva articole în presa sportivă care îi prezintă activitatea pe o perioadă de timp sau chiar care marchează câte un transfer — evident că nu orice jucător ajunge să facă subiectul unor asemenea articole) nu prea pot fi considerați subiecte enciclopedice, mai ales cel despre care spunea „XXXX este un fotbalist care a jucat la Oțelul Galați în sezonul YYYY; de atunci nu se mai știe nimic de el”.

Motivația criteriului existent deja cred că o înțeleg însă: performanțele sportivilor au un grad mai mare de măsurabilitate decât ale altor categorii de activități. Numărul meciurilor în echipe de club din ligi profesioniste este un astfel de criteriu, care nu ar favoriza, să zicem, pe unul ca Adrian Cristea, urmărit permanent de paparazzi de la Click sau Libertatea, față de unul discret, dar cu performanțe constante la nivel înalt, ca Răzvan Raț. Pe de altă parte, selecția surselor ar trebui să facă și ea diferența: pentru sportivi vom folosi informații din ziarele de sport, nu din tabloide (pe care nu le folosim și așa pentru stabilirea notabilității cuiva). Dar, din nou, „nu-mi place” nu este un argument valid pentru neincluderea unui subiect (sau invers); dacă facem recurs la surse pe orice domeniu, vom avea un criteriu uniform și articole reprezentative pentru fiecare domeniu.

A impune o paritate între scriitori/oameni de știință etc și sportivi mi se pare contraproductiv; putem însă să punem criterii de incluziune similare. Cred că dacă și Proiect:Fotbal și Proiect:Literatură lucrează cu criterii similare, nu se poate pune problema de denaturare a naturii enciclopedice a Wikipediei.  —Andrei^discuție 15 februarie 2011 15:51 (EET)Răspunde

Dacă vom fi anti-fotbaliatori, atunci nu se va mai scrie aproape nimic. Fotbaliștii care au jucat în competiții profesioniste (la en:wiki am observat că se merge mult mai jos) sunt notabili. Dacă tot aduci în discuție avem și multe articole și am avut despre: scriitori, jurnaliști, artiști ec. cel mult cvasinotabili sau notabili local.— Ionutzmovie discută 15 februarie 2011 16:07 (EET)Răspunde

Înainte de toate, îi mulțumesc lui Silenzio că a acceptat rugămitea mea de a iniția o discuție mai amplă pe acest subiect, împărtășind așadar îngrijorarea-mi vizavi de situația cu care ne confruntăm. Am vreo trei lucruri de spus relativ la discuție. Mai întâi, revin cu rugămintea de a căuta să evităm utilizarea termenului de contribuitor ... măcar de dragul patriei. Practic, de-a lungul timpului m-am luptat cu scriitori și pictori, încercând să probez nenotabilitatea în scopul respectării unei etichete. De fotbaliști n-am avut timp și sunt conștient că mi-ar lua foarte mult să-i analizez pe fiecare în parte și să-i propun pentru ștergere pe procedura obișnuită. Pe cale de consecință, voi propune un filtru ceva mai strict decât cel al lui Străinu, respectiv să păstrăm numai cluburile din primele două ligi naționale, iar cât privește fotbaliștii ... doar pe aceia care au evoluat în prima divizie pe parcursul carierei. Și voi exemplifica pentru a mă face înțeles.

• Liga I cuprinde 18 echipe. Toate echipele din Liga I ar trebui să aibă (și au deja) articole dedicate. Există mai departe articole dedicate pentru cei mai populari jucători ai acestor cluburi și sunt de acord să creăm articole dedicate pentru orice jucător inclus in lotul unei echipe de primul eșantion, chiar dacă e veșnic rezervă. Loturile sunt în general de maxim 27-30 de jucători.
• Liga a II-a e dispusă pe două serii (16, respectiv 15 echipe). Sunt de acord să creăm articole dedicate pentru fiecare echipă (31 în sezonul actual), însă nu sunt de acord să creăm articole pentru fiecare jucător al fiecărei echipe. Dacă vreunul (și sunt cazuri suficiente) dintre jucătorii care activează în această ligă au evoluat în trecut și în primul eșantion, atunci primesc. Dacă nu, nu le creăm articole dedicate, ci doar îi nominalizăm în articolul clubului pentru care joacă (de principiu toate articolele cu echipe ar trebui să cuprindă o secțiune cu lotul curent).
• Liga a III-a e dispusă pe șase serii totalizând 88 de echipe, printre care se numără FC ASA Unirea Ungheni, CS Unirea Tărlungeni, CS Unirea Florești, CS FC Seso Câmpia Turzii, AFC Odorheiu Secuiesc, FC Cisnădie, FCM Avântul Reghin etc. Aici nu sunt de acord că se cuvin articole individuale pentru fiecare dintre cele 88 de echipe. Le putem lista pe toate în articolul despre Liga a III-a, pe care sunt de acord să-l avem, însă fără articole individuale. Evident, nici la jucătorii de la acest nivel nu sunt de acord cu articole.

Există cazuri excepționale pentru acele cluburi care au jucat în Liga I în trecut, însă care au retrogradat până în Liga a III-a. Și la fel se aplică și cu jucătorii. Informațiile astea sunt ușor de verificat, existând o serie de baze virtuale de date foarte ușor de manevrat.

M-am referit la România pentru a mă face înțeles, însă susțin același sistem și pentru campionatele străine. --Rebel 15 februarie 2011 16:17 (EET)Răspunde

Să dau un singur exemplu: Laurențiu Marius Darie, 207 caractere și 2 referințe e propus pentru ștergere, în timp ce Jairzinho, 85 caractere și nici o referință, nu deranjează pe nimeni. Ce criterii li se aplică celor doi? Nu pledez pentru ștergerea sau interzicerea articolelor cu fotbaliști, dar consider că în prezent acestea sunt discriminate pozitiv.--Miehs (discuție) 15 februarie 2011 16:36 (EET)Răspunde

Nu ați ales un exemplu bun; de la en:Jairzinho: "he became one of only 3 players - the others being Alcides Ghiggia and Just Fontaine - in the history of the World Cup to have scored in every game of the tournament.[2] He was listed at number 27 in World Soccer Magazine's list of the 100 greatest players of the 20th century, one place ahead of Zinedine Zidane." --Gutza _D^D+ 15 februarie 2011 16:44 (EET)Răspunde

Eu nu mă refer la omul Jairzinho ci la articolul Jairzinho. În articolul eglez scrie: (born December 25, 1944), iar în cel românesc: (n. 25 decembrie 1976). Deci, după ce că n-are conținut, și ceea ce există e greșit. Dacă articolul cuprindea cele scrise în articolul en:Jairzinho, nu-l dădeam ca exemplu. --Miehs (discuție) 15 februarie 2011 16:49 (EET)Răspunde

Păi dacă e așa atunci și astea trebuie șterse Insulele Pacificului, Cal de război, Lee Krasner și multe altele. Nu ar mai rămâne în Wikipeda nici măcar 10.000 de articole. Cioturile există ca în timp să fie dezvoltate.--MSClaudiu (discuție) 15 februarie 2011 17:08 (EET)Răspunde

În principiu, aveți dreptate. Nici unul din articolele citate nu are vreo referință. Eu am propus ca cioturile să aibă minimum trei propoziții și minimum o referință. --Miehs (discuție) 15 februarie 2011 17:15 (EET)Răspunde

Eu m-am simțit vizat de discuție (utilizatorii participanți la Proiectul Fotbal, să înceteze cu această poluare a Wikipediei). Noi poluăm? Am completat n articole despre fotbaliști care erau scrise de oameni din afara proiectului. Nu am creat articole despre fotbaliști din ligile inferioare (și sunt aproape de acord cu condițiile lui Rebel, deși dacă se va înființa LPF 2, Liga a II-a va fi o ligă profesionistă, sau după reorganizarea ligii va deveni, deși cred că este deja) Vedeți istoricul paginii Emerich Vogl de exemplu, cei doi autori nu aparțin proiectului. Dacă ligile din toată lumea, toate echipele de fotbal din Europa și naționalele tot din toată lumea (și nu cioturi) reprezintă o poluare, atunci mă pot lăsa păgubaș.— Ionutzmovie discută 15 februarie 2011 18:35 (EET)Răspunde

De ce „fotbaliștii care (nn. doar) au jucat în competiții profesioniste (...) sunt notabili” iar oamenii de cultură care au scris un roman sau un tratat nu? Pentru că criteriile de notabilitate nu sunt echilibrate și tocmai aceasta discutăm, faptul că actual ele favorizează fotbaliștii. Ele permit să scrii liber practic despre orice fotbalist, dar te împiedică drastic să scrii despre orice om de cultură. Ca un om de cultură să fie considerat notabil, cărțile sale trebuie să fi fost recunoscute (de exemplu premiate cu un premiu cel puțin la nivel național), dar fotbalistul nu trebuie să fi fost premiat, adică să fi câștigat (cu echipa) vreo competiție la nivel național. Este o discriminare/injustiție evidentă. Deci, dacă se vrea să se scrie liber despre oricare din fotbaliștii care au jucat într-o competiție profesionistă, să se accepte, în mod echitabil, un criteriu la fel de lax și în cultură, de exemplu să se poată scrie despre orice autor care a publicat o carte, deoarece și asta este o activitate profesionistă care a ajuns la cunoștința publicului.

Vă spun eu care este substratul: fiecare om de cultură este în stare să-și scrie pagina personală, așa că dacă ar fi liberi s-o facă s-ar înghesui cu toții (avem și aici exemple), așa că s-a strâns șurubul, dar fotbaliștii nu sunt în stare, așa că s-a lăsat ușa larg deschisă. Nu vine fotbalistul să scrie 100K despre el, dar mulți „oameni de cultură” ar face-o fără să clipească. Rezultatul strângerii șurubului a fost nemulțumirea oamenilor de cultură, care acum tratează Wikipedia ca pe o ciumată. Întrebarea este ce câștigă, respectiv ce pierde Wikipedia din cauza asta.

(... :gândit: ... :ochi peste cap: ...) Și dacă i-ați lăsa să scrie cei 100K despre ei (cu un minim control de verificabilitate) ce s-ar întâmpla? S-ar supăra fotbaliștii? --Turbojet 15 februarie 2011 19:37 (EET)Răspunde

Cred că discuția a luat-o pe alte căi. Mă îndoiesc că am putea crea un set de criterii perfect echitabile pentru toate persoanele (să ajungem să facem calcule precum un premiu Herder echivalează cu o Cupa UEFA sau o medalie de aur la Olimpiadă e precum un Pulitzer? Dumnezeule). Pe mine mă interesează să mai degajăm din băieții ăștia care nu s-au remarcat (încă) în fotbal și am mers pe acest domeniu pentru că am găsit o mulțime de articole cu puști de 16-17 ani care se recomandau drept viitoare vedete. Sau jucători mai în vârstă care n-au sărit de Liga a III-a ori cluburi din diviziile județene în care, să-mi fie iertat, am jucat și eu în tinerețe, am apărut și eu la ziar local, dar nu cred că asta mă face eligibil pentru un articol pe o enciclopedie. Revenind la propunerile mele, înțeleg că Ionuț e aproape de acord. Mi-aș dori să ne spună cu ce anume nu e de acord din ce am propus. Mulțumesc. --Rebel 15 februarie 2011 20:58 (EET)Răspunde

De ce pe Wikipedia engleză să fie permise articole despre echipe din unul din eșaloanele de nivelul 9-10 din Anglia și articolele despre echipele de Liga a III-a să nu fie păstrate? Privind articolele despre puști și jucători care nu au trecut de liga a III-a, am propus multe la șters.— Ionutzmovie discută 15 februarie 2011 21:12 (EET)Răspunde

Și la adresa lui Silenzio, chiar n-au loc scriitori, pictori, regizori, sculptori, etc. de fotbaliști? Nu încurca activitatea proiectului fotbal cu activitatea altora din afara proiectului. Oricine e liber să scrie despre ei dacă dorește.— Ionutzmovie discută 15 februarie 2011 21:20 (EET)Răspunde

Îmi pare rău, să constat, că anumite persoane s-au simțit jignite. Nu asta a fost intenția mea. Fotbaliatori sunt cei ce-și dau cu stângul în dreptulși pomeniți în Wikipedia. Deci, anumite subiecte ale Proiectului Fotbal, nu utilizatorii participanți. Remarca cu poluarea s-a dorit un semn de exclamare către utilizatorii mai experimentați, din acest proiect, gen: Ionutzmovie, MSClaudiu, Eddie Nixon, etc, să stabilească niște criterii minime de acceptare a subiectelor legate de proiectul domniilor lor. Wikipedia nu câștigă absolut nimic, dacă avem, spre exemplu, un articol despre Mircea Axente, dar nu avem unul despre Mircea Axente, de două ori campion al României la fotbal, fost arbitru divizionar A și internațional. Eu nu vreau să batjocoresc munca nimănui și respect munca și nu am spus că tot ce e făcut în acest proiect este o poluare. Dar există și foarte mult balast, care nu-și are locul aici.

Decât efortul risipit la acest balast, care evident, scade valoarea proiectului, mai bine efort în a dezvolta și crea articole cu adevăratele valori din fotbal. Sunt foarte multe nume notabile, omise.

Noi românii, avem și am avut niște cronicari sportivi, excepționali, gen Ioan Chirilă, Aristide Buhoiu, de la care se pot învăța multe, dacă sunt citiți. Nu i-am văzut în bibliografii, mai niciunde ... --Silenzio76 (discuție) 15 februarie 2011 21:24 (EET)Răspunde

Wikipedia este un site pe care poate scrie oricine. Asa ca nu vad ce ii impiedica pe altii sa scrie despre literatura, stiinta, geografie sau arta. Din pacate traim intr-o societate in care un fotbalist este mai cunoscut decat un scriitor, in care multi au vazut cel putin un meci de fotbal in ultima saptamana, dar nu au mai deschis o carte de ani buni. Eddie Nixon (discuție) 15 februarie 2011 21:40 (EET)Răspunde

Politica de notabilitate îi împiedică. N-am nimic împotrivă să scrieți despre fotbal în loc de fotbaliști, că nu articolele despre literatură etc. sunt împiedicate, ci cele despre scriitori etc. --Turbojet 15 februarie 2011 21:47 (EET)Răspunde

(Aliniat la început) Sunt absolut de acord cu criteriile de notabilitate pentru fotbaliști de la en:wp, indicate de Plinul cel Tanar. Pentru cei ce nu se descurcă cu limba engleză, în 6 august 2010 am tradus textul englezesc aici, unde vă propun să discutați alinierea politicii de la ro:wp la cea de la en:wp. --Turbojet 16 februarie 2011 00:20 (EET)Răspunde

Și eu sunt de acord (cu politica de la en.wp), nici mie nu mi se pare normal ca un fotbalist din liga a 2-a sau mai jos să fie subiect notabil, doar, așa cum spune și en.wp, acei care sunt în ligi inferioare dar care au reprezentat țara la o competiție internațională. Dar mai sus s-a sugerat că nici cei din prima ligă (cea profesionistă, care apare și aici) nu sunt.  rad urs  mesaj  16 februarie 2011 00:34 (EET)Răspunde

Pentru a deveni administrator trebuie sa fii major? Cu stima ,Raileanu Gabriel

Nu. --Turbojet 15 februarie 2011 15:05 (EET)Răspunde

Esti foarte tare Turbo. Esti un SPARRING-PARTNER de elita. lol Asybaris01 (discuție) 15 februarie 2011 15:11 (EET)Răspunde

... dar nu e rău să fii matur :) -- Victor Blacus (discuție) 15 februarie 2011 17:10 (EET)Răspunde

Dar nu trebuie sa ai buletin?

Trebuie să nu vandalizezi (repetat) articolele, de exemplu Aur (care e un metal). -- Victor Blacus (discuție) 15 februarie 2011 18:30 (EET)Răspunde

Precizez ca vandalizarea s-a facut de o alta persoana care mi-a aflat numele de utilizator si parola. Imi cer scuze pentru toti administatorii care au avut o griha in plus :pe mine.De aceea as vrea sa ma alatur si eu administratorilor.Ma numesc Raileanu Gabriel am 13 ani si ..asta-s eu... Trebuie sa am buletin??? Cu stima, Raileanu Gabriel

Nu este așa de ușor și nimeni nu le primește din prima. Dacă vă veți implica (adică veți avea câteva mii de contribuții la activ), veți cunoaște politicile Wikipediei și veți căpăta încrederea celorlalți (pentru a folosi uneltele cu măsură și numai atunci când este nevoie) nu se știe. Vedeți și Wikipedia:Administratori.— Ionutzmovie discută 15 februarie 2011 19:02 (EET)Răspunde

Și fiți mai atent cu parola. Schimbați-o acum, imediat, și aveți grijă să nu mai devină publică. Pentru redactările făcute de pe acest cont sunteți responsabil. -- Victor Blacus (discuție) 15 februarie 2011 19:09 (EET)Răspunde

De fapt te cheamă Gabriel Răileanu, pentru că așa e ordinea corectă a numelor la români. Ar trebui să știi asta, mai ales dacă vrei să participi la scrierea unei enciclopedii. Apoi vezi că aici trebuie să scrii cu diacritice.

Pentru a contribui la Wikipedia nu e nevoie să fii administrator. Ca să-ți faci o idee, avem circa 1500 de utilizatori înregistrați care contribuie activ (adică au avut cel puțin o contribuție în ultima lună) și numai 24 de administratori, care se ocupă cu ordinea și curățenia. Ca să fii administrator îți trebuie multă experiență. Deocamdată poți începe prin a face ce te pricepi tu mai bine. — AdiJapan 15 februarie 2011 19:19 (EET)Răspunde

Îmi pare rău penru greșelile gramaticle facute, dar și cele lexicale. Aș vrea să fiu administrator deoarece cred ca e minunat, deosebit, dar și frumos pentru a avea grija de acest site. Cu stimă, Gabriel Răileanu

Ca să ai grijă de Wikipedia nu trebuie să fii administrator. Uite, sînt unii utilizatori care nici măcar nu s-au înregistrat, dar au grijă să repare articolele vandalizate. Apoi te asigur din proprie experiență că a fi administrator nu este deloc minunat. Dar chiar deloc. — AdiJapan 15 februarie 2011 19:53 (EET)Răspunde

Da, știu că e foarte greu, dar cred ca pri n muncă și pasiune voi reuși! Am o șansă? Gabryel32 (discuție) 15 februarie 2011 20:24 (EET)Răspunde

Desigur. Dar ai și șansa să nu mai ai timp să-ți faci temele pentru școală. --Turbojet 15 februarie 2011 20:28 (EET)Răspunde

Stiu ca nu voi mai avea mult timp liber, dar puținul pe care îl mai am îl voi investi în Wikipedia.Am foarte multe referate, așa ca voi avea multe vizualizari

(de obicei teme istorice)

Gabryel32 (discuție) 15 februarie 2011 22:13 (EET)Răspunde

De unde ai referatele? Le-ai scris tu? --Turbojet 15 februarie 2011 22:58 (EET)Răspunde