Sari la conținut

Maria Josepha de Austria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maria Josepha de Austria
Regină a Poloniei
Mare Ducesă de Lituania
Principesă Electoare a Saxoniei
Date personale
Nume la naștereMaria Josepha Benedikta Antonia Theresia Xaveria Philippine Modificați la Wikidata
Născută8 decembrie 1699
Viena, Austria
Decedată (57 de ani)
Dresda, Saxonia
ÎnmormântatăCatedrala Sfânta Treime din Dresda Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (accident vascular cerebral) Modificați la Wikidata
PărințiIosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Wilhelmina Amalia de Braunschweig
Frați și suroriArchduke Leopold Joseph of Austria[*][[Archduke Leopold Joseph of Austria (Austrian archduke)|​]]
Maria Amalia a Austriei Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAugust al III-lea al Poloniei
CopiiFrederic Christian, Elector de Saxonia
Maria Amalia, regină a Spaniei
Maria Anna Sophia de Saxonia
Franz Xavier de Saxonia
Maria Josepha, Delfină a Franței
Carl, Duce de Courland
Maria Christina
Albert, Duce de Teschen
Clemens Wenceslaus, Arhiepiscop de Trier
Prințesa Maria Kunigunde
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteslava orientală veche
limba germană[1] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriarhiducesă[*]
Magyarország hercegnője[*][[Magyarország hercegnője (Hungarian Royal title)|​]]
princezna Českého království[*][[princezna Českého království (Bohemian Royal title)|​]]
prințesă ()
prințesă ()
prințesă
Hereditary Princess[*][[Hereditary Princess (noble title)|​]]
Electress[*][[Electress (consort of a Prince-elector of the Holy Roman Empire)|​]] ()
regină
Queen Consort of Poland[*][[Queen Consort of Poland (Title held by the Consort of the King of Polonia)|​]]
Grand Duchess[*][[Grand Duchess (Imperial and/or Royal title)|​]]
Grand Duchess Consort of Lithuania[*][[Grand Duchess Consort of Lithuania (Consort of the Grand Duke of Lithuania)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Wettin
Casa de Habsburg
Domnie
Domnie1734 – 5 octombrie 1763
Încoronare17 ianuarie 1734
Catedrala Wawel, Kraków

Maria Josepha de Austria (germană Maria Josepha von Habsburg, Erzherzogin von Österreich, poloneză Maria Józefa Habsburżanka; 8 decembrie 169917 noiembrie 1757) născută Arhiducesă de Austria, a fost moștenitoarea prezumtivă a Imperiului habsburgic. Prin căsătoria cu August al III-lea al Poloniei a fost Prințesă a Saxoniei și regină a Poloniei.

S-a născut la Viena, ca arhiducesă de Austria, fiica cea mare a lui Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman și a Prințesei Wilhelmina Amalia de Braunschweig-Lüneburg. În timpul domniei bunicului ei, tatăl și unchiul Mariei Josepha au semnat decretul prin care fiica cea mare a lui Iosif I devine moștenitoarea dominioanelor habsburgice cu condiția ca atât el cât și fratele lui să nu aibă fii. Cu toate acestea, în timpul domniei unchiului ei, Carol al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Maria Josepha și sora sa au fost excluse din linia de succesiune habsburgică în favoarea verișoarei lor Maria Tereza.

Pactum Mutuae Successionis din 1703, emis de bunicul ei, împăratul Leopold I, a făcut-o pe Maria Josepha moștenitoarea prezumtivă a unchiului ei, împăratul Carol al VI-lea;[2] totuși, Pragmatica Sancțiune din 1713 a lui Carol VI a anulat înțelegerea anterioară și a făcut din fiica sa, Maria Theresa, succesorul său în locul Mariei Josepha.

Maria Josepha

La 20 august 1719, Maria Josepha s-a căsătorit cu Frederic August al II-lea, Elector de Saxonia, care a devenit rege al Poloniei. Prin această căsătorie între Casele de Wettin și de Habsburg, tatăl lui Frederic August al II-lea, August al II-lea al Poloniei, a sperat să plaseze Saxonia într-o poziție mai bună în cazul în care ar izbucni un război de succesiune al teritoriilor austriece.

Căsătoria a fost sugerată de către viitorul ei socru încă din 1704.

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Potrivit Pactum Mutuae Successionis Carol al VI-lea va urma la domnie înaintea nepoatelor lui, urmat de fiul lui, dacă va avea un fiu. Dacă nu, fiicele lui Iosif vor urma la domnie. –The New Cambridge Modern History de George R. Potter, pagina 393