Sari la conținut

triumfare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din triumfa.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
triumfare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ triumfare triumfări
Articulat triumfarea triumfările
Genitiv-Dativ triumfării triumfărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a triumfa și rezultatul ei.


Traduceri