obor
Aspect
Etimologie
Din bulgară обор (obor), sârbocroată obor.
Pronunție
- AFI: /o'bor/
Substantiv
Declinarea substantivului obor | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | obor | oboare |
Articulat | oborul | oboarele |
Genitiv-Dativ | oborului | oboarelor |
Vocativ | oborule | oboarelor |
- (reg.) loc (împrejmuit) unde se ține un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; (p.ext.) piață.
- (pop.) împrejmuire pentru vite; țarc, ocol, staul.
- loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curții unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Substantiv
Declinarea substantivului obor | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | obor | oboare |
Articulat | oborul | oboarele |
Genitiv-Dativ | oborului | oboarelor |
Vocativ | oborule | oboarelor |
- împrejmuire de nuiele sau de stuf făcută într-o apă curgătoare pentru a prinde și a păstra peștele viu; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online