doubt
Aspect
(English)
Etimologie
Din engleza medie doute < limba anglo-normandă și franceza veche doute. Provine din latină dubita.
Pronunție
- AFI: /daʊt/
Substantiv
doubt, pl. doubts
- dubiu, îndoială, îndoire
- There was some doubt as to who the child's real father was.
- neîncredere, nesiguranță; p ext. suspiciune
- I have my doubts.
Sinonime
- 1: disbelief, uncertainty
- 2: distrust, mistrust
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- benefit of the doubt
- beyond a shadow of a doubt
- beyond doubt
- beyond reasonable doubt
- doubting Thomas
- no doubt
- reasonable doubt
- shadow of a doubt
- without doubt
Etimologie
Din engleza medie douten < limba anglo-normandă douter, care provine din franceza veche douter. Din latină dubitare.
Verb
Conjugarea verbului to doubt | |
Infinitiv | to doubt |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
doubts |
Trecut simplu | doubted |
Participiu trecut | doubted |
Participiu prezent | doubting |