Sari la conținut

confesor

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză confesseur < latină confessor.

Pronunție

  • AFI: /kon.fe'sor/


Substantiv


Declinarea substantivului
confesor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ confesor confesori
Articulat confesorul confesorii
Genitiv-Dativ confesorului confesorilor
Vocativ confesorule confesorilor
  1. preot care spovedește; duhovnic.


Traduceri

Referințe