circulație

Din franceză circulation < latină circulatio, circulationis.

• AFI: /ʧir.ku'la.ʦi.e/

1. faptul de a circula.
2. mișcare, deplasare, de obicei pe o cale de comunicație.
3. (spec.) deplasare a sevei în plante sau a citoplasmei în interiorul celulelor.
4. mișcare, curgere a unui lichid, a unui gaz, a unui curent etc. în interiorul unui circuit sau al unei conducte.
5. transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri (prin intermediul banilor), transformare a mărfurilor în bani și a banilor în mărfuri.

• (loc.adj.) de mare circulație = foarte răspândit.

• A fi în circulație = a fi întrebuințat, a avea valoare
• A pune(sau a introduce, a da) în circulație = a face să intre în uz, să se răspândească, să funcționeze
• (fam.) A scoate (pe cineva) din circulație = a obosi peste măsură (pe cineva), a extenua

• crăculiței

• DEX '98 via DEX online