Sari la conținut

întortochea

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină *intorticulare.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tor.toˈke̯a/


Verb


Conjugarea verbului
întortochea
Infinitiv a întortochea
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		întortochez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să întortocheze
Participiu întortocheat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre drumuri, ape etc.) a avea o linie sinuoasă, cotită.
  2. (v.tranz.) a complica, a încâlci un lucru, o idee.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=întortochea&oldid=992564”