Sari la conținut

Virgil Dridea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Virgil Dridea
Informații generale
Data nașterii
Locul nașterii Ploiești, România
Data decesului (81 de ani)[1]
Locul decesului Ploiești, România
Post mijlocaș
mijlocaș lateral[*]
Cluburi de seniori* Modificați la Wikidata
Ani Club Ap (G)
1958-1968 Petrolul Ploiești 82
Echipe antrenate
1970–1978 Metalul Plopeni (secund)
1978–1983 Metalul Plopeni
1983–1985 Atlético Petróleos do Huambo⁠(d)
1985–1988 Prahova Ploiești
1988–1992 Petrolul Ploiești
1992–1993 Echipa națională de fotbal a Siriei
1994–1995 Dacia Unirea Brăila
1995–1996 Metalul Plopeni
1996–1997 Al-Jaish SC (Siria)⁠(d)
1997–1999 Năvodari
1999–2000 Petrolul
2000–2001 Năvodari
2001–2002 Cimentul Fieni
2002–2003 CF Chindia Târgoviște
2003–2004 Metalul Plopeni
2004 Petrolul
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern

Virgil Dridea (n. , Ploiești, România – d. , Ploiești, România)[2][3], cunoscut și sub numele de Dridea II sau Puiu Dridea, a fost un fotbalist și antrenor român.

S-a născut la 17 noiembrie 1940, în Ploiești. Era fratele mai mic al lui Mircea Dridea, care a fost, de asemenea, un remarcabil fotbalist și antrenor.[4] A început să joace fotbal la „piticii” clubului Petrolul, apoi la echipa aceluiași club ploieștean.[5]

Cariera de jucător

[modificare | modificare sursă]

Virgil Dridea a jucat ca mijlocaș și atacant (extremă stânga) în 82 de meciuri pentru Petrolul Ploiești, în perioada 1958-1968.

A debutat în Divizia A pe 24 august 1958 pentru „Lupii galbeni”, într-o victorie cu 3-0 împotriva echipei Jiul Petroșani. La sfârșitul acelui sezon (1958-1959) a îmbrăcat tricoul de campion al României la fotbal, alături de coechipierii săi.[5]

În returul campionatului 1965-1966, Dridea II a reușit un gol de excepție, direct din corner, în meciul decisiv cu Rapidul, principala adversară a petroliștilor în lupta pentru titlul de campioană din acel sezon. Meciul s-a încheiat cu scorul de 1-0, Petrolul reușind astfel să câștige al treilea campionat în perioada postbelică.[4]

Acest titlu, din 1966, a permis echipei Petrolul să joace din nou în Cupa Campionilor Europeni, adversară fiindu-i campioana Angliei, FC Liverpool (de remarcat și faptul că în acel an Anglia cucerise titlul de campioană mondială). În primul meci, disputat în deplasare, Petrolul a pierdut cu scorul 0-2, dar în meciul retur, disputat pe 12 octombrie 1966 la Ploiești, a adus o strălucită victorie pentru petroliști: 3-1 (au marcat Moldoveanu, Boc și Mircea Dridea pentru ploieșteni, respectiv Roger Hunt⁠(d) pentru „cormorani”). A fost singura victorie repurtată până în prezent de vreo formație din România împotriva celor de la FC Liverpool. Antrenorul Constantin Cernăianu a folosit formația standard, cu care câștigase campionatul 1965-1966: Mihai Ionescu – Pahonțu, Boc, Florea, Mocanu – Dincuță, Dragomir – Moldoveanu, Dridea I, Badea, Dridea II. În meciul al treilea, de baraj, disputat pe teren neutru (la Bruxelles), FC Liverpool a câștigat cu 2-0, calificându-se în optimile de finală ale competiției.[2]

Pe parcursul a opt ediții, a adunat 82 de jocuri în tricoul petrolist, toate în Divizia A, ultimul joc la Petrolul fiind pe 3 septembrie 1968, tot într-o partidă cu Jiul Petroșani (3-1). În 1968, Dridea II s-a transferat la Metalul Plopeni, unde, în 1970, și-a început cariera de antrenor de fotbal, ca antrenor secund al lui Gheorghe Bărbulescu.[5]

Trofee câștigate ca fotbalist

[modificare | modificare sursă]

Petrolul Ploiești

Cariera de antrenor

[modificare | modificare sursă]

Virgil Dridea a fost și un cunoscut manager de fotbal în România, unde a condus mai multe cluburi, precum Metalul Plopeni, Petrolul Ploiești, Prahova Ploiești, Dacia Unirea Brăila, Midia Năvodari, Cimentul Fieni și Chindia Târgoviște. De asemenea, a antrenat în Angola și Siria, unde a condus Atlético Petróleos do Huambo⁠(d), Al-Jaish SC (Siria)⁠(d) și Echipa națională de fotbal a Siriei.[6][7][8]

Ca antrenor la Petrolul Ploiești, a promovat echipa în Divizia A în 1989 și i-a dus din nou pe ploieșteni în competițiile europene, sub comanda sa „găzarii” întâlnind-o pe Anderlecht Bruxelles, în ediția 1989-1990 a Cupei UEFA. A revenit pe banca Petrolului, ca antrenor, în sezonul 1999-2000, iar în perioada 1 iulie 2004-31 decembrie 2004 a avut cel de-al treilea mandat de antrenor la cârma „lupilor galbeni”.[8]

Spre finalul vieții, a fost oficial al AJF Prahova, dar și unul dintre fondatorii noului club Petrolul, începând cu 2016, când echipa a luat-o de jos, din Liga a IV-a, reușind, în 2022, revenirea în prima ligă a fotbalului din România.[8][2]

  1. ^ Doliu în marea familie a Petrolului Ploiești, duminică dimineață, la aflarea veștii că Virgil Dridea a încetat din viață, accesat în  
  2. ^ a b c „A murit Virgil Dridea, gloria Petrolului: două titluri și o confruntare legendară cu Liverpool în palmares”, GSP.ro, , accesat în  
  3. ^ „S-a stins una dintre marile legende ale Petrolului Ploiești. Rămas bun, Virgil Dridea!”, Observatorul Prahovean, , accesat în  
  4. ^ a b Dragoș Trestioreanu. „Frații Dridea - cei mai mari executanți de lovituri libere și cornere din România”. Doarpetrolul.ro. Accesat în . 
  5. ^ a b c „Aniversare pentru „Puiu" Dridea!”, Ziarulprahova.ro, , accesat în  
  6. ^ Ciprian Iana (), „Virgil Dridea, fostul antrenor al Petrolului, cel care i-a zdrobit în 1999 pe roș-albaștri: "Steaua e ciuca bătăilor", Libertatea, accesat în  
  7. ^ Dragoș Trestioreanu (). „Petrolistul care a netezit drumul spre ultimul titlu național și a adus-o, mai târziu, pe Anderlecht la Ploiești, a împlinit 74 de ani. Să ne trăiți, nea Puiu!”. sport.dragos-trestioreanu.ro. Arhivat din original în . Accesat în . 
  8. ^ a b c „Ne-a părăsit o legendă! Rămas bun, Virgil Dridea!”, Fcpetrolul.ro, , accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]