Sari la conținut

Urme șamaniste în folclorul maghiar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Șamanismul maghiar a fost descoperit prin metodele comparative ale etnologiei, concepute pentru a analiza și interpreta date etnografice conținute în basmele populare maghiare, în cântece și în limbaj, sau prin compararea culturilor și a surselor istorice.

Ritual șamanic

Cercetare

[modificare | modificare sursă]
Un element de fixare din secolul al 9-lea, descoperit în Kirovohrad Oblast, Ucraina

Cronologie

[modificare | modificare sursă]

Studii făcute pe documentele proceselor intentate vrăjitoarelor arată că unele caracteristici din folclorul maghiar sunt resturi ale unor credințe șamanice, venind din trecutul profund, sau, eventual, împrumutate de la popoarele turcice cu care maghiarii au conviețuit înainte de migrarea în Bazinul Panonic[1] sau poate este un efect al influenței estice ulterioare (migrația cumană).[2]

Dovezi

[modificare | modificare sursă]

Aceste resturi sunt parțial conservate fragmentar de unele caracteristici ale unor obiceiuri și credințe, de exemplu:

  • refrenele anumitor cântece populare care însoțesc unele datini;
  • anumite motive din basmele populare, de exemplu, copacul care ajunge până la cer, ,  credință existentă la mai multe popoare uralice, având unele asemănări cu conceptul de copac al lumii , dar și cu copacul șamanului având și alte particularități.[3]

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]

De asemenea, au fost oameni care au avut roluri similare cu cele efectuate de către șamani la alte popoare: de ghicitor, prevestirea vremii, găsirea de obiecte pierdute. Aceste persoane sunt legate de șamanism (în contrast cu vracii culturilor non-șamanice), pentru că primii sunt înregistrați ca trecând prin experiențe similare cu cele ale multor șamani: se nasc cu anomalii fizice, cum ar fi surplus de oase sau dinți, boli, dezmembrare de către o ființă mitologică și recuperarea cu o creștere a capacităților, sau lupta cu alți șamani sau ființe fantastice.

Caracteristici de acest fel pot fi recunoscute în mai multe exemple de șamanism în Siberia. Întrucât limba maghiară aparține familiei uralice, ne putem aștepta să le găsim printre popoarele uralice. Unele dintre ele au menținut șamanismul până în vremurile moderne. Mai ales izolarea populației nganasan, a făcut posibil că șamanismul să fie un fenomen viu chiar și la începutul secolului 20.[4] Ultimele ședințe notabile  ale unor șamani nganasani au fost înregistrate pe film în anii 1970.[5]

Spațiul originar al populațiilor proto uralice este controversat. Rezultatele combinate ale mai multor științe au sugerat nordul Munților Urali Centrali și cursul mijlociu și inferior al fluviului [[Obi]]. .[6][7]

Artefacte

[modificare | modificare sursă]

Unele artefacte, (vezi online) sunt disponibile cu imagini și descrieri:[8]

  • Copacul care ajunge la cer pe un deal, cu un corp ceresc sus stânga, și vite, atât pe jos cât și pe sus. Aso, Diószegi Vilmos au identificat o scara șamanică în imagine.[9] Decor de un corn saltcellar, colectate în satul Biharnagybajom, județul Hajdú-Bihar.  Artefactul (împreună cu alte cele) este desenat de Szűcs Sándor, etnograf. Vezi online.[10][11]
  • Luptă între doi oameni táltos (amândoi cu chip de tauri). Decor pe porumb saltcellar, colectate într-Sárrét. Artefactul este desenat de etnograful Szűcs Sándor. Vezi online.[12] o Altă imagine prezintă oameni táltos care luptă ca  tauri albi și negri, unul dintre ei ajutat de către un bărbat. Desen de Dudás Juló, Galgamácsa. Nu on-line.[13][necesită clarificare]

Dualismul sufletului

[modificare | modificare sursă]

Dualismul sufletului poate fi observat în mai multe culturi, în mai multe variante: despre unele persoane se crede că au mai mult decât un singur suflet. Exemple pot fi găsite în mai multe culturi din nordul Eurasiei, la unele grupuri de eschimoși[14][15][16] și la majoritatea popoarelor uralice, inclusiv la maghiari. Unele din multele exemple disting două suflete: un suflet al trupului pentru menținerea funcțiilor organismului, și un suflet liber, care poate părăsi corpul (chiar și în timpul vieții), cu mari variații pe această temă între culturi.

În unele culturi, ar putea fi legate de concepte șamanice .[17][18] În credințele șamanice ale unor grupuri de eschimoși ,  "calatorie spirituala" a șamanului, cu ajutorul spiritelor sale, în locuri îndepărtate este explicat cu astfel de concepte legate de suflet. Sufletul liber al șamanului este cel care părăsește trupul. Potrivit unor explicații, această lipsă temporală a sufletului liber al șamanului  este urmată de un substitut: corpul șamanului este păzit de unul de-al lui/de-al ei spirit ajutător în timpul călătoriei spiritului[19]; de asemenea, o legendă conține acest motiv în timp ce descrie o călătorie efectuată de  sufletul liber al șamanului ajutat de spirite.[20]

După cum s-a menționat, conceptul a fost observat și în rândul maghiarilor. Sufletul corpului, lélek a fost legate de respirație (indicat de etimologie).[21] Sufletul umbră numit íz a fost legate de sufletul călător al morților. Teama de el, se poate constata în blesteme ca: "Vigyen el az íz!" (= "Lua-te-ar sufletul umbră!").[22] Acest blestem este necunoscut celor mai mulți oameni în zilele noastre, și cuvântul "íz" (în acest sens) este de asemenea necunoscut, sau simțit ca un arhaism cu sensul uitat.

A se vedea, de asemenea,

[modificare | modificare sursă]
  • Táltos
  • Mitologia maghiară

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Diószegi 1998
  2. ^ Bartha Júlia: A Kunság népi kultúrájának keleti elemei
  3. ^ Hoppál 1975:216–218,224,229
  4. ^ Hoppál 2005
  5. ^ Hoppál 1994:62
  6. ^ Klima 1998: 29
  7. ^ Hajdú 1975:32–35
  8. ^ Magyar Néprajz, list of figures
  9. ^ Diószegi 1998:291
  10. ^ Magyar Néprajzi Lexikon, item “Világfa” (world tree)
  11. ^ Magyar Néprajz, chapter “Világkép” (world view)
  12. ^ Magyar Néprajz, chapter “Természetfeletti képességű emberek – tudósok és közetítők” (people of supernatural abilities – cunning people and mediators)
  13. ^ Diószegi 1998:345
  14. ^ Merkur 1985: 222–223, 226, 240
  15. ^ Kleivan & Sonne 1985: 17–18
  16. ^ Gabus 1970: 211
  17. ^ Hoppál 1975: 225
  18. ^ Hoppál 2005: 27–28
  19. ^ Oosten 1997: 92
  20. ^ Barüske 1969: 24
  21. ^ Vértes 1990: 5
  22. ^ Dienes 1975: 83

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  • Barüske, Heinz (). „Das Land der Toten im Himmel”. Eskimo Märchen. Die Märchen der Weltliteratur (în German). Düsseldorf • Köln: Eugen Diederichs Verlag. pp. 23–29.  The tale title means: "The land of the dead in the sky"; the book title means: Eskimo tales; the series means: “Tales of World Literature”.
  • Dienes, István (). „A honfoglaló magyarok és ősi hiedelmeik”. În Hajdú, Péter. Uráli népek. Nyelvrokonaink kultúrája és hagyományai (în Hungarian). Budapest: Corvina Kiadó. pp. 77–108. ISBN 963-13-0900-2.  The title means: Uralic peoples. Culture and traditions of our linguistic relatives; the chapter means “The Hungarians at the time of entering the Carpathian Basin, and their ancient beliefs”.
  • Diószegi, Vilmos () [1958]. A sámánhit emlékei a magyar népi műveltségben (în Hungarian) (ed. 1. reprint kiadás). Budapest: Akadémiai Kiadó. ISBN 963-05-7542-6.  The title means: Remnants of Shamanistic Beliefs in Hungarian Folklore.
  • Gabus, Jean (). A karibu eszkimók (în Hungarian). Budapest: Gondolat Kiadó.  Hungarian translation of the original: Vie et coutumes des Esquimaux Caribous, Libraire Payot Lausanne, 1944. It describes the life of Caribou Eskimo and Padlermiut groups.
  • Hajdú, Péter (). „A rokonság nyelvi háttere”. În Hajdú, Péter. Uráli népek. Nyelvrokonaink kultúrája és hagyományai (în Hungarian). Budapest: Corvina Kiadó. pp. 11–43. ISBN 963-13-0900-2.  The title means: Uralic Peoples. Culture and traditions of our linguistic relatives; the chapter means “Linguistic background of the relationship”.
  • Hoppál, Mihály (). „Az uráli népek hiedelemvilága és a samanizmus”. În Hajdú, Péter. Uráli népek. Nyelvrokonaink kultúrája és hagyományai (în Hungarian). Budapest: Corvina Kiadó. pp. 211–233. ISBN 963-13-0900-2.  The title means: “Uralic peoples. Culture and traditions of our linguistic relatives”; the chapter means “The belief system of Uralic peoples and the shamanism”.
  • Hoppál, Mihály (). Sámánok, lelkek és jelképek (în Hungarian). Budapest: Helikon Kiadó. ISBN 963-208-298-2.  Title means: “Shamans, souls and symbols”.
  • Hoppál, Mihály (). Sámánok Eurázsiában (în Hungarian). Budapest: Akadémiai Kiadó. ISBN 963-05-8295-3.  The title means “Shamans in Eurasia”, the book is written in Hungarian, but it is published also in German, Estonian and Finnish. Site of publisher with short description on the book (in Hungarian) Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Kleivan, Inge; Sonne, B. (). Eskimos / Greenland and Canada. Iconography of religions, section VIII /Arctic Peoples/, fascicle 2). Institute of Religious Iconography • State University Groningen. E.J. Brill, Leiden (The Netherland). ISBN 90-04-07160-1.  Mai multe valori specificate pentru |autor2= și |nume2= (ajutor)
  • Klima, László (). „Őshazáink, vándorlásaink”. În Csepregi, Márta. Finnugor kalauz. Panoráma. Budapest: Medicina Könyvkiadó. pp. 27–35. ISBN 963-243-813-2.  Translation of the chapter: "Our ancient homes and wanderings", translation of the title: Finno-Ugric guide.
  • Merkur, Daniel (). Becoming Half Hidden. Shamanism and Initiation among the Inuit. Acta Universitatis Stockholmiensis • Stockholm Studies in Comparative Religion. Stockholm: Almqvist & Wiksell. ISBN 91-22-00752-0. 
  • Oosten, Jarich G. (). „Cosmological Cycles and the Constituents of the Person”. În S. A. Mousalimas. Arctic Ecology and Identity. ISTOR Books 8. Budapest • Los Angeles: Akadémiai Kiadó • International Society for Trans-Oceanic Research. pp. 85–101. ISBN 963-05-6629-X. 
  • Vértes, Edit (). Szibériai nyelvrokonaink hitvilága (în Hungarian). Budapest: Tankönyvkiadó. ISBN 963-18-2603-1.  The title means: “Belief systems of our language relatives in Siberia”.

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Hoppál, Mihály (). „Shamanism and the Belief System of Ancient Hungarians”. Shamans and Traditions (Vol 13). Bibliotheca Shamanistica. Budapest: Akadémiai Kiadó. pp. 77–81. ISBN 978-963-05-8521-7. 
  • Hoppál, Mihály (). „Traces of Shamanism in Hungarian Folk Beliefs”. Shamans and Traditions (Vol 13). Bibliotheca Shamanistica. Budapest: Akadémiai Kiadó. pp. 82–89. ISBN 978-963-05-8521-7. 
  • Hoppál, Mihály (). „The Role of Shamanism in Hungarian Cultural Identity”. Shamans and Traditions (Vol 13). Bibliotheca Shamanistica. Budapest: Akadémiai Kiadó. pp. 90–96. ISBN 978-963-05-8521-7. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • Klima, László. „Az uráli népek hitvilága” (în Hungarian). Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |last= (ajutor)A se vedea, de asemenea,.

Terebess Ázsia E-Tár:

Etnografia maghiară:

Ortutay Gyula (). Magyar Néprajzi Lexikon (în Hungarian). Budapest: Akadémiai Kiadó. ISBN 963-05-1285-8.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor):

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Urme_șamaniste_în_folclorul_maghiar&oldid=15216449