Sofia Kovalevskaia

Sofia Kovalevskaia
Date personale
Nume la naștere	Sofia Vasilievna Korvin-Krukovskaia
Născută	3/15 ianuarie 1850[1] Moscova, Imperiul Rus[5][6][7][8][9]
Decedată	10 februarie 1899 (49 de ani)[10][11][12][13][3] Hedvig Eleonora parish⁠(d), Comitatul Stockholm, Suedia[5][14]
Înmormântată	Norra begravningsplatsen[*][[Norra begravningsplatsen (cemetery of Metropolitan Stockholm; located in Solna, Sweden)|​]] (16 februarie 1891)[15][16][17]
Cauza decesului	cauze naturale (pneumonie virală[*][[pneumonie virală (pneumonia descrisă ca o boală inflamatorie a plămânului cauzată în mod obișnuit de virusuri precum virusul gripei, parainfluenza, adenovirus, rinovirus, virusul herpes simplex, virusul sincitial respirator, hantavirus și citomegalovirus)|​]][18])
Părinți	Vasily Vasilyevich Korvin-Krukovsky[*][[Vasily Vasilyevich Korvin-Krukovsky (Russian general (1803–1874))|​]][9] Elizaveta Fiodorovna Korvin-Krukovskaia[*][[Elizaveta Fiodorovna Korvin-Krukovskaia |​]]
Frați și surori	Anna Vasilievna Korvin-Krukovskaia[*][[Anna Vasilievna Korvin-Krukovskaia (Russian revolutionary and writer (1843–1887))|​]][19]
Căsătorită cu	Vladimir Onufrievici Kovalevski[*][[Vladimir Onufrievici Kovalevski (Russian paleontologist)|​]] (15 septembrie 1868–16 aprilie 1883)[9][3][20][21]
Copii	Sofia Kovalevskaya[*][[Sofia Kovalevskaya ((b.1879))|​]][7]
Cetățenie	Imperiul Rus  Suedia
Ocupație	matematiciană fiziciană romancieră[*]​ profesoară universitară[*]​ communard ou communarde[*][[communard ou communarde (members and supporters of the short-lived 1871 Paris Commune)|​]] scriitoare
Limbi vorbite	limba rusă[22][23][24] limba germană[23] limba suedeză[23] limba franceză[23]
Activitate
Rezidență	Moscova Stockholm Paris
Domeniu	matematică[2] mecanică[2] calcul diferențial analiză matematică ecuație cu derivate parțiale literatură[2]
Instituție	Universitatea din Stockholm[3]
Alma Mater	Universitatea Georg-August din Göttingen Universitatea din Stockholm Universitatea din Heidelberg[3] Universitatea Humboldt din Berlin Universidad Miguel Hernández de Elche[*][[Universidad Miguel Hernández de Elche (public university in Spain)|​]]
Organizații	Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​ Academia Rusă de Științe
Conducător de doctorat	Karl Weierstrass
Doctoranzi	Emil Stenberg[*][[Emil Stenberg (Ph.D. Helsingin yliopisto 1885)|​]][4]
Cunoscută pentru	Cauchy–Kowalevski theorem[*][[Cauchy–Kowalevski theorem (local existence and uniqueness theorem for analytic partial differential equations associated with Cauchy initial value problems)|​]] integrable rigid body[*][[integrable rigid body (integrable rigid bodies in classical mechanics)|​]]
Premii	chevalier des Palmes académiques[*][[chevalier des Palmes académiques (first grade of the French Order of Academic Palms)|​]]
Semnătură
Modifică date / text

Sofia Vasilievna Kovalevskaia (rusă Со́фья Васи́льевна Ковале́вская, n. 3/15 ianuarie 1850, Moscova, Imperiul Rus – d. 10 februarie 1899, Hedvig Eleonora parish^⁠(d), Comitatul Stockholm, Suedia) a fost prima mare matematiciană din Rusia și prima femeie din lume care a obținut un doctorat în matematici. Elevă și colaboratoare a lui Karl Weierstrass și Gustav Robert Kirchhoff, a devenit profesor universitar la Stockholm și a avut contribuții importante în domeniul ecuațiilor cu derivate parțiale, al integralelor abeliene și al mecanicii clasice.^[25]

Există mai multe variante de transliterare a numelui ei: Sophie Kowalevski (sau ocazional Kowalevsky), așa cum și-a semnat publicațiile academice, sau Sonja Kovalevsky după ce s-a mutat în Suedia.

Sofia Kovalevskaia s-a născut la Moscova, la 15 ianuarie 1850. Tatăl ei, Vasili Vasilievici Korvin-Krukovski era general-locotenent de artilerie în armata țaristă, iar mama sa, Elizaveta Fedorovna Schubert, era de origine germană.^[26]

Ei au cultivat interesul precoce al Sofiei pentru matematică și l-au angajat ca profesor particular pe A.N. Strannoliubski (un cunoscut promotor al dreptului la învățământ superior pentru femei), care i-a predat lecții de calcul diferențial și integral. În aceeași perioadă, Sofia a luat contact cu cercurile nihiliste din Moscova.^[27]

Cu tot talentul ei evident pentru matematică, nu și-a putut finaliza studiile în Rusia. În acea perioadă femeile nu aveau voie să studieze în universitățile din Rusia, iar pentru a studia în străinătate era nevoie de permisiunea scrisă de la tatăl (sau soțul) respectivei potențiale studente. Pentru a-și putea continua studiile în străinătate Sofia a trebuit să contracteze o căsătorie fictivă cu un student la biologie, Vladimir O. Kovalevski (nihilist și el, devenit ulterior celebru pentru colaborarea sa cu Charles Darwin). Cei doi soți au emigrat din Rusia în 1867, iar în 1869 Sofia Kovalevskaia s-a înscris la Universitatea din Heidelberg (Germania).^[28]

După doi ani de studii la Heidelberg, unde i-a avut ca profesori pe Hermann von Helmholtz, Gustav Kirchhoff și Robert Bunsen, Sofia Kovalevskaia s-a mutat la Berlin, unde a luat lecții particulare de la Karl Weierstrass (deoarece Universitatea din Berlin «Friedrich-Wilhelms-Universität» nu i-a permis să urmeze cursurile, rezervate doar bărbaților).

În perioada în care a studiat la Berlin cu Weierstrass, Sofia Kovalevskaia a elaborat trei lucrări științifice importante în domeniul matematicilor superioare. Mai întâi, în subdomeniul ecuațiilor cu derivate parțiale, a corectat și a îmbunătățit un rezultat al lui Cauchy, enunțând și demonstrând teorema cunoscută în prezent sub numele de teorema Cauchy-Kowalevski. Apoi a scris un memoriu despre integralele abeliene. Un al treilea studiu al ei a tratat forma inelelor planetei Saturn. Pentru aceste trei memorii ea a primit titlul de doctor summa cum laude la Universitatea din Göttingen în 1874, fiind prima femeie care a obținut acest titlu în Germania.^[28][29]

Soții Kovalevski s-au întors în Rusia, dar niciunul dintre ei nu a reușit să obțină o catedră în învățământul universitar, unul dintre motive fiind convingerile lor politice radicale (apartenența la mișcarea nihilistă). Cuplul locuiește în condiții materiale dificile.^[30] Descurajați, ei iau hotărârea să plece din nou în Germania. Acolo li se naște o fiică, numită Sofia, ca și mama ei. După un an dedicat creșterii fiicei ei, Sofia Kovalevskaia își încredințează copilul surorii ei mai mari și își reia munca în domeniul matematicilor. În 1883, confruntându-se cu posibilitatea de a fi judecat pentru rolul său într-o escrocherie, Vladimir Kovalevski se sinucide.^[28]

În 1884 Sofia Kovalevskaia a fost numită Privatdozent la Universitatea din Stockholm; această numire s-a datorat și influenței matematicianului suedez Gösta Mittag-Leffler, care o cunoștea din perioada în care fusese studenta lui Weierstrass. Acolo a publicat studii referitoare la rotația unui corp solid în jurul unui punct fix, rezolvând ecuațiile generale de mișcare pentru un nou caz particular. În același an a primit postul de „profesor extraordinar” (profesor fără catedră - titlu echivalent cu cel contemporan de „profesor asociat”) și a devenit editor al prestigioasei publicații științifice Acta Mathematica, fondată de Gösta Mittag-Leffler în 1882.

Sofia Kovalevskaia a primit în 1888 premiul Bordin al Academiei Franceze de Științe pentru lucrarea sa Mémoire sur un cas particulier du problème de le rotation d'un corps pesant autour d'un point fixe, où l'intégration s'effectue à l'aide des fonctions ultraelliptiques du temps.^[28] În următorul an, 1889, a devenit Professor Ordinarius (profesor titular) al Universității din Stockholm, fiind prima femeie profesor universitar din țările nord-europene.

A murit la 10 februarie 1891, în vârstă de numai 41 de ani, în urma unei pneumonii, după întoarcerea dintr-o călătorie pe care o făcuse la Genova. Sofia Kovalevskaia este înmormântată în cimitirul Norra begravningsplatsen din Solna, Suedia.

Printre cele mai importante contribuții științifice ale Sofiei Kovalevskaia se numără:

• Studiul (în premieră) rotației unui corp asimetric în jurul unui punct fix.
• Contribuții la studierea ecuațiilor cu derivate parțiale, având ca punct de plecare lucrările lui Cauchy
• Dezvoltarea teoriei integralelor abeliene.
• Teorema Cauchy–Kowalevski^{⁠(de)[traduceți]}

• Kowalevski, Sophie (1875), „Zur Theorie der partiellen Differentialgleichung”, Journal für die reine und angewandte Mathematik, 80: 1–32 ^{[nefuncțională]} (Lucrarea a fost semnată cu numele Sophie von Kowalevsky.)
• Kowalevski, Sophie (1884), „Über die Reduction einer bestimmten Klasse Abel'scher Integrale 3ten Ranges auf elliptische Integrale”, Acta Mathematica, 4 (1): 393–414, doi:10.1007/BF02418424 
• Kowalevski, Sophie (1885), „Über die Brechung des Lichtes In Cristallinischen Mitteln”, Acta Mathematica, 6 (1): 249–304, doi:10.1007/BF02400418 
• Kowalevski, Sophie (1889), „Sur le probleme de la rotation d'un corps solide autour d'un point fixe”, Acta Mathematica, 12 (1): 177–232, doi:10.1007/BF02592182 
• Kowalevski, Sophie (1890), „Sur une propriété du système d'équations différentielles qui définit la rotation d'un corps solide autour d'un point fixe”, Acta Mathematica, 14 (1): 81–93, doi:10.1007/BF02413316 
• Kowalevski, Sophie (1891), „Sur un théorème de M. Bruns”, Acta Mathematica, 15 (1): 45–52, doi:10.1007/BF02392602 

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sofia Kovalevskaia

• en Biographies of Women Mathematicians Arhivat în 23 iulie 2008, la Wayback Machine.
• en Mathematical Folks
• en Agnes Scott College: "Women Mathematicians"
• fr Destinul Sofiei Kovalevskaya

• Listă de femei savante