Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei
Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei (în catalană Referèndum d'autodeterminació de Catalunya) a fost un referendum pentru determinarea „viitorului politic al Cataloniei”,[1] programat să aibă loc pe 9 noiembrie 2014. După constrângeri din partea conducerii centrale a Spaniei, în cele din urmă, în locul referendumului a avut loc un proces (sondaj) participativ asupra viitorului politic al Cataloniei (în spaniolă proceso participativo sobre el futuro político de Cataluña, în catalană procés de participació ciutadana sobre el futur polític de Catalunya), fără valoare juridică.[2]
La plebiscit (sondaj) s-a pus următoarea întrebare ce constă din două secțiuni:
- „Doriți ca, Catalonia să devină stat?”
- „În cazul unui răspuns afirmativ, doriți ca acest stat să fie independent?”.[3][4]
Guvernul catalan a anunțat că la procesul particopativ au votat 2.305.290 de persoane,[5] dar nu a anunțat rata de participare a populației în procente. Prezența la vot estimativă publicată de mass-media variază între 37,0% [6][7][8] și 41,6%.[9]
80,8% din voturi sunt pentru opțiunea Da-Da, 10,1% — Da-Nu, 4,5% — opțiunea Nu.
Ținerea unui referendum referitor la „viitorul politic al Cataloniei” în 2014 a fost unul din obiectivele acordului de guvernare ratificat de Artur Mas de la alianță politică Convergență și Uniune (CiU) și Oriol Junqueras de la Stânga Republicană a Cataloniei (ERC) pe 18 decembrie 2012,[10][11][12][13] în urma căruia Artur Mas a fost votat Președinte al Cataloniei pentru al doilea termen.
Pe 19 septembrie 2014, Parlamentul Catalan a aprobat ținerea referendumului de independență.[14] Opt zile mai târziu, Artur Mas a anunțat că plebiscitul va avea loc pe 9 noiembrie 2014.[15] În aceeași zi conducerea Spaniei a anunțat că va bloca procesul printr-un apel la Curtea Constituțională a Spaniei.[16] Curtea Constituțională a decis să audieze poziția Guvernului Spaniei pe 29 septembrie 2014 și provizional a suspendat plebiscitul.[17] Tot atunci Guvernul Catalan a anunțat suspendarea temporară a campaniei pentru referendum.[18]
Pe 14 octombrie, Artur Mas a propus un „proces de participare cetățenească” ca o alternativă pentru referendumul original.[19] Conducerea Spaniei a anunțat că va bloca și acest efort prin apel la Curtea Constituțională, care a programat audierea cazului pe 4 noiembrie 2014 și provizional a suspendat procesul. Guvernul Cataloniei, totuși, nu a cedat, forțând desfășurarea procesului în pofida deciziei Curții Constituționale.[20]
Eligibilitate
[modificare | modificare sursă]Procesul participativ nu a avut un electorat oficial stabilit.[21] La vot au fost așteptate persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani împliniți la data de 9 noiembrie 2014, care satisfac oricare din următoarele criterii:[22]
- Este cetățean al Spaniei și în buletinul de identitate este indicat faptul că persoana este rezident în Catalonia;
- Este cetățean al Spaniei care locuiește peste hotare și este îmregistrat ca „Catalan de pretutindeni” sau „Spaniol de pretutindeni” cu legătură către o municipalitate catalană;
- Toți cetățenii non-spanioli care pot demonstra că sunt rezidenți în Catalonia.
Catalanii rezidenți în alte regiuni ale Spaniei și spaniolii ce locuiesc în Catalonia dar nu sunt rezidenți ai acesteia, nu au putut vota.
Estimările numărului de persoane eligibile la vot variază între 5,4 milioane[23] și 6,2 milioane.[24][25]
Reacții
[modificare | modificare sursă]Poziția Spaniei
[modificare | modificare sursă]Guvernul Spaniei a declarat că „nu va admite” și „nu va negocia” un vot asupra autodeterminării Cataloniei.[26][27]
- Mariano Rajoy, Prim-ministru al Spaniei: „Vreau să spun cu toată claritatea că această consultare nu va avea loc”.[27][28] „Orice discuție sau dezbatere asupra acestui fapt nu își are locul”.[29][30]
- Alberto Ruiz-Gallardón, Ministru al Justiției Spaniei: „Votarea nu va avea loc”.[29][27]
Reacția internațională
[modificare | modificare sursă]- Organizații
Organizația Națiunilor Unite — În aprilie 2013, Secretarul General al ONU Ban Ki-moon a afirmat la o conferință de presă că „Toate aceste probleme dintre țări și în țări trebuie să fie rezolvate pe cale pașnică, prin dialog, respectând aspirațiile adevărate ale popoarelor implicate.”[31]
Uniunea Europeană — purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că dacă Catalonia se va separa de Spania, ea automat va părăsi Uniunea Europeană: „Un stat independent, datorită independenței sale, va deveni o țară terță față de UE și din ziua independenței tratatele UE nu se vor mai aplica”.[32]
NATO — purtătorul de cuvânt al NATO a declarat că o țară independentă nu va fi automat parte a organizației, spunând „pentru ca o țară anumită să fie inclusă în alianță, este necesar consensul tuturor aliaților NATO”.[33]
- State
Letonia — Prim-ministrul Valdis Dombrovskis: „Dacă există o voință clară a poporului și o cerere clară pentru un referendum, cu siguranță se merită să se acorde atenție și să se ia în considerație opțiunile cu privire la modul de abordare”.[34]
Lituania — Prim-ministrul Algirdas Butkevičius: „Fiecare țară trebuie să-și găsească propria cale și are dreptul la autodeterminare”.[35]
Franța — Ministrul de Interne Manuel Valls (de origine catalan), a anunțat în ianuarie 2014 că el nu este de acord cu „procesul care este în curs de desfășurare în Catalonia.” Și a reafirmat că el este „neliniștit”, în privința referendumului.[36]
Regatul Unit — Prim-ministrul David Cameron: „În cele din urmă nu cred că este corect de a se încerca să se ignore aceste probleme ce țin de naționalitate, independență, identitate... Cred că este corect de a-ți aduce argumentele tale, a le prezenta și apoi să leși oamenii să decidă. Dar asta e modul în care vreau să fac lucrurile în Regatul Unit. N-aș îndrăzni niciodată să le spun oamenilor din Spania cum să facă față acestor provocări ei înșiși; este o problemă pentru guvernul spaniol și prim-ministrul spaniol.”[37]
Statele Unite — Caitlin Hayden, vice-purtătoarea de cuvânt și secretara de presă a Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite; răspunsul oficial al Casei Albe a Statelor Unite (ca răpuns unie petiții adresate pe internet Casei Albe, susținută de 30.000 de semnatari): „Statele Unite recunoaște cultura și tradițiile unice din regiunea catalană, dar consideră că statutul Cataloniei este o chestiune internă a Spaniei. Suntem încrezători că Guvernul și poporul din Spania vor rezolva această problemă în conformitate cu legile și Constituția lor.”[38]
Sondaje de opinie
[modificare | modificare sursă]Atitudini în Catalonia
[modificare | modificare sursă]Sondaje cu întrebările de la referendum
[modificare | modificare sursă]Sondaje cu întrebările exacte de la referendum.
| Data publicării |
Organizator | Da/Da | Da/Nu | Da/Nedecis | Nu | Nedecis/Abținere |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Mar 2014 | El Periódico de Catalunya | 46.1% | 4.4% | 2.8% | 31.9% | 14.8% |
| Feb 2014 | 8 al dia | 40.7% | 3.8% | 3.5% | 24.4% | 27.5% |
| Dec 2013 | La Vanguardia | 44.9% | 8.4% | - | 36.6% | 10.1% |
| Dec 2013 | El Mundo | 35.2% | 5.5% | 2.3% | 39.1% | 17.9% |
| Dec 2013 | El Periódico de Catalunya | 44.1% | 5.8% | 2.4% | 30.4% | 17.3% |
Sondaje de termen scurt
[modificare | modificare sursă]| Data publicării |
Organizator | Susțin | Resping | Nedecis | Diferență |
|---|---|---|---|---|---|
| Sep 2013 | Cadena SER Arhivat în , la Wayback Machine. | 52.3% | 24.1% | 23.6% | 28.2% |
| Jun 2013 | Centre d'Estudis d'Opinió Arhivat în , la Wayback Machine. | 55.6% | 23.4% | 21% | 32.2% |
| May 2013 | El Periódico de Catalunya | 57.8% | 36% | 6.2% | 21.8% |
| Feb 2013 | Centre d'Estudis d'Opinió | 54.7% | 20.7% | 24.6% | 34% |
| Sep 2012 | Telecinco (GESOP) | 50.9% | 18.6% | 30.5% | 32.3% |
| Jul 2013 | Diari Ara | 50.4% | 23.8% | 25.8% | 26.6% |
| Jun 2012 | Centre d'Estudis d'Opinió | 51.1% | 21.1% | 27.8% | 30% |
| Mar 2012 | Centre d'Estudis d'Opinió Arhivat în , la Wayback Machine. | 44.6% | 24.7% | 30.7% | 19.9% |
| Jan 2012 | El Periódico de Catalunya | 53.6% | 32% | 14.4% | 21.6% |
Sondaje de termen lung
[modificare | modificare sursă]Întrebarea: „Personal, susțineți sau respingeți faptul ca Catalonia să devină independentă?”.
| Data publicării |
Organizator | Susțin | Resping | Nedecis | Diferență |
|---|---|---|---|---|---|
| 2011 | Institut de Ciències Polítiques i Socials | 41.4% | 22.9% | 35.7% | 18.5% |
| 1996 | Centro de Investigaciones Sociológicas Arhivat în , la Wayback Machine. | 33.6% | 53.5% | 13.1% | 19.9% |
Rezultate
[modificare | modificare sursă]Guvernul catalan a anunțat că la procesul particopativ au votat 2.305.290 de persoane,[5] dar nu a anunțat rata participării (sub formă de procentaj).
Prezența la vot estimativă publicată de mass-media variază între 37,0% [6][7][8] și 41,6%.[9]
80,8% din voturi sunt pentru opțiunea Da-Da, 10,1% — Da-Nu, 4,5% — opțiunea Nu.
| Opțiune | Vot | Procentaj |
|---|---|---|
| Da – Da | 1.861.753 | 80,76% |
| Da - Nu | 232.182 | 10,07% |
| Da - gol | 22.466 | 0,97% |
| Nu | 104.772 | 4,54% |
| Vot alb | 12.986 | 0,56% |
| Altele | 71.131 | 3,09% |
Prezența a variat considerabil în cele 41 de districte administrative ale Cataluniei. În 12 districte prezența a fost de peste 50%, iar în două dintre ele a fost sub 25%. Proporția votului Da-Da din totalul electoratului a variat între 12,9% (Val d'Aran) și 56,9% (Priorat). În cel mai populat district (Barcelonès) prezența la vot a fost de 32,5% iar proporția pentru opțiunea Da-Da a atins cifra de 24,9%.[39]
După district
[modificare | modificare sursă]Mai jos este un tabel ce prezintă rezultatele referendumului (sondajului) după district.
| Autoritate locală[40] | Voturi „Da-Da” | Voturi „Yes-No” | Voturi „No” | Da-Da (%) | Da-Nu (%) | Nu (%) | Voturi valide |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alt Camp | 15,012 | 846 | 519 | 94.55% | 5.34% | 3.27% | 15,877 |
| Alt Empordà | 36,131 | 2,349 | 1,474 | 90.43% | 5.89% | 3.69% | 39,954 |
| Alt Penedès | 36,648 | 2,846 | 1,227 | 90.00% | 6.99% | 3.01% | 40,721 |
| Alt Urgell | 6,854 | 485 | 203 | 90.88% | 6.43% | 2.69% | 7,542 |
| Alta Ribagorça | 1,033 | 150 | 60 | 83.11% | 12.07% | 4.83% | 1,243 |
| Anoia | 33,365 | 3,077 | 1,705 | 87.46% | 8.07% | 4.47% | 38,147 |
| Bages | 62,593 | 4,561 | 2,457 | 89.92% | 6.55% | 3.53% | 69,611 |
| Baix Camp | 44,779 | 4,074 | 2,477 | 87.24% | 7.94% | 4.83% | 51,330 |
| Baix Ebre | 23,435 | 1,638 | 962 | 90.01% | 6.29% | 3.70% | 26,035 |
| Baix Empordà | 39,586 | 2,469 | 1,326 | 91.25% | 5.69% | 3.06% | 43,381 |
| Baix Llobregat | 142,611 | 30,329 | 14,945 | 75.90% | 16.14% | 7.95% | 187,885 |
| Baix Penedès | 17,753 | 1,977 | 1,240 | 84.66% | 9.43% | 5.91% | 20,970 |
| Barcelonès | 479,315 | 84,171 | 32,475 | 80.43% | 14.12% | 5.50% | 595,961 |
| Berguedà | 18,706 | 612 | 287 | 95.41% | 3.12% | 1.46% | 19,605 |
| Cerdanya | 5,554 | 389 | 191 | 90.54% | 6.34% | 3.11% | 6,134 |
| Conca de Barberà | 9,047 | 388 | 197 | 93.93% | 4.03% | 2.05% | 9,632 |
| Garraf | 32,730 | 4,268 | 1,400 | 85.24% | 11.12% | 3.65% | 38,398 |
| Garrigues | 8,836 | 396 | 152 | 94.16% | 4.22% | 1.62% | 9,384 |
| Garrotxa | 23,652 | 789 | 377 | 95.30% | 3.18% | 1.52% | 24,818 |
| Gironès | 59,374 | 3,723 | 1,687 | 91.65% | 5.75% | 2.64% | 64,784 |
| Maresme | 123,179 | 13,236 | 5,013 | 87.10% | 9.36% | 3.54% | 141,428 |
| Montsià | 19,256 | 1,445 | 921 | 89.06% | 6.68% | 4.26% | 21,622 |
| Noguera | 14,511 | 758 | 398 | 92.62% | 5.84% | 2.54% | 15,667 |
| Osona | 68,233 | 2,616 | 1,076 | 94.87% | 3.64% | 1.50% | 71,925 |
| Pallars Jussà | 4,981 | 272 | 114 | 92.81% | 5.07% | 2.12% | 5,367 |
| Pallars Sobirà | 2,738 | 156 | 52 | 92.94% | 5.23% | 1.77% | 2,946 |
| Pla d'Urgell | 13,817 | 699 | 398 | 92.64% | 5.23% | 2.67% | 14,914 |
| Pla de l'Estany | 14,187 | 483 | 177 | 95.55% | 3.25% | 1.19% | 14,847 |
| Priorat | 4,887 | 177 | 82 | 94.97% | 3.44% | 1.59% | 5,146 |
| Ribera d'Ebre | 8,841 | 531 | 119 | 93.15% | 5.59% | 1.25% | 9,491 |
| Ripollès | 11,762 | 534 | 288 | 93.47% | 4.24% | 2.89% | 12,584 |
| Segarra | 7,715 | 396 | 199 | 92.84% | 4.77% | 2.39% | 8,310 |
| Segrià | 54,538 | 5,545 | 2,843 | 86.67% | 8.81% | 4.52% | 62,926 |
| Selva | 45,249 | 3,294 | 1,871 | 89.75% | 6.53% | 3.71% | 50,414 |
| Solsonès | 5,572 | 289 | 106 | 93.38% | 4.84% | 1.78% | 5,967 |
| Tarragonès | 42,472 | 5,635 | 3,971 | 81.55% | 10.82% | 7.63% | 52,078 |
| Terra Alta | 4,404 | 282 | 184 | 90.43% | 5.79% | 3.78% | 4,870 |
| Urgell | 14,023 | 701 | 328 | 93.16% | 4.66% | 2.18% | 15,052 |
| Val d'Aran | 1,091 | 241 | 223 | 70.16% | 15.50% | 14.34% | 1,555 |
| Vallès Occidental | 199,433 | 32,402 | 14,254 | 81.04% | 13.67% | 5.79% | 246,089 |
| Vallès Oriental | 103,850 | 12,959 | 6,047 | 84.53% | 10.55% | 4.92% | 122,856 |
| Catalonia | 1,861,753 | 232,182 | 104,772 | 84.67% | 10.56% | 4.77% | 2,198,707 |
Reacții
[modificare | modificare sursă]Președintele catalan Artur Mas a declarat că votul a fost „o lecție de democrație”. Prim-ministrul Spaniei, Mariano Rajoy, a numit procesul un „mare eșec” deoarece „două treimi din catalani nu au participat” și a afirmat că procesul a violat dispoziția Curții Constituționale.[41]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Procés de convocatòria de la consulta sobre el futur polític de Catalunya” (PDF) (în catalană). Accesat în .
- ^ „9N/2014”. Government of Catalonia. Accesat în .
- ^ Catalan President Mas: "The country's good sense has made it possible to come to a consensus and agree on an inclusive, clear question, which enjoys broad support", Government of Catalonia.
- ^ Political parties announce date for vote on Catalonia independence, CNN.
- ^ a b Generalitat de Catalunya (). http://www.participa2014.cat/resultats/dades/en/escr-tot.html http://www.participa2014.cat/resultats/dades/ca/escr-tot-resum.html. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor); Legătură externa în|website=(ajutor) - ^ a b „1,8 millones de personas votan por la independencia catalana en el 9-N”. El País. . Accesat în .
- ^ a b http://www.economist.com/blogs/charlemagne/2014/11/catalonias-independence-vote The Economist
- ^ a b „The 9 November poll in Catalonia”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Catalonia vote: No smiles for Spain”. BBC News. . Accesat în .
- ^ „CIU and ERC came to an agreement in Catalonia: Referendum in 2014” (în catalană). VilaWeb. . Accesat în .
- ^ Separatist Catalan Parties Announce Alliance The New York Times, 18 December 2012
- ^ Agreement in Catalonia on date of independence referendum Arhivat în , la Wayback Machine. Euronews, 19 December 2012
- ^ Catalonia referendum set for 2014 Financial Times, 19 December 2012
- ^ „Catalan parliament approves independence vote”. BBC. . Accesat în .
- ^ „Catalonia president signs independence referendum decree”. BBC. .
- ^ Manetto, Francesco (). „Sáenz de Santamaría: "Lamentamos profundamente el error de Mas"”. El País. Accesat în .
- ^ „Spain higher court suspends Catalonia vote”. . Accesat în .
- ^ „Spain's Constitutional Court suspends Catalan independence referendum”. .
- ^ „'Citizen participation' proposed for cancelled Catalonia referendum”. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Catalonia maintains November vote despite new suspension of process”. .
- ^ Noguer, Miguel (). „La Generalitat asume que solo los independentistas votarán el 9-N”. El País. Accesat în .
- ^ „Participa2014. Com puc participar?”. Accesat în .
- ^ „Resultados del 9N: El apoyo a la independencia logra el 81% de los votos, por un 10% del 'sí-no'”. La Vanguardia. Accesat în .
- ^ „El 'sí-sí' a la independencia vence con el 80,7% de los votos del 9-N”. El Mundo. Accesat în .
- ^ „1,6 millones de personas votan por la independencia catalana en el 9-N”. El País. . Accesat în .
- ^ Spain to block Catalonia independence referendum, BBC World.
- ^ a b c „The Spanish Government "will not allow" and "will not negotiate" on Catalonia's self-determination vote”. VilaWeb. . Accesat în .
- ^ „The Spanish Government "will not allow" and "will not negotiate" on Catalonia's self-determination vote”. Catalan News Agency. . Accesat în .
- ^ a b „Spain rejects Catalonia referendum bid”. Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ „Rajoy insists he will not negotiate on Catalonia's self-determination”. Catalan News Agency. . Accesat în .
- ^ „Secretary-General's remarks at press conference with Prime Minister Antoni Martí of Andorra”. Andorra: United Nations. . Accesat în .
- ^ „Brussels says an independent Catalonia would need to leave EU”. Euractiv.com. Accesat în .
- ^ Source: El Pais - Wed 4 Dec 2013 (). „Idea of an independent Catalonia gets a NATO no-go | Tumbit News Story”. Tumbit.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Letonia abre la puerta a reconocer una Catalunya independiente”. La Vanguardia (în spaniolă). .
- ^ „El primer ministre lituà: "Cada país ha de trobar el seu propi camí i té dret a l'autodeterminació"”. Catalan News Agency. .
- ^ „Manuel Valls: «M'inquieta el referèndum català» | Nació Digital”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Catalan News Agency - David Cameron: "let the people decide" and do not "ignore questions of nationality, independence, identity"
- ^ „Our response to the people of Catalonia”. whitehouse.gov. Accesat în .
- ^ „El entorno de Barcelona frena la independencia”. El País. . Accesat în .
- ^ „9N|2014”. Participa2014. . Accesat în .
- ^ „Las principales frases de Rajoy”. El País. . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Castro, Elizabeth, ed. (). What's up with Catalonia? (PDF). Ashfield, Massachusetts, USA: Catalonia Press. ISBN 978-1-61150-032-5. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei ca en es oc
- Catalonia Votes Arhivat în , la Wayback Machine. en de fr
- Proposed resolution passed in the Parliament of Catalonia on 27 September 2012 ca
- Agreement for transition and national parliamentary and government stability of Catalonia ca
- Declaration of sovereignty and of the right to decide of the Catalan nation
- Could Scottish, Catalan independence votes reshape Europe? Arhivat în , la Wayback Machine., Reuters