Pentazol

Identificare
Pentazol



SMILES N1N=NN=N1^[1]
Număr CAS	289-19-0
PubChem CID	6451467
Formulă chimică	HN₅^[1]
Masă molară	71,023195 u.a.m.^[1]
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Pentazol este un compus chimic ipotetic format dintr-un ciclu de 5 atomi de azot, iar unul dintre atomi este legat de un atom de hidrogen. Astfel, formula sa moleculară este HN₅.

Derivați

Derivații săi se numesc pentazoli. Există foarte puțini derivați stabili, un exemplu fiind 4-dimetilaminofenilpentazolul; acesta este exploziv și se descompune la temperaturi mai mari de 50 °C. Se cunoaște faptul că grupele electro-donoare stabilizează prin efecte electronice aril-pentazolii.^[2]^[3]

Note

^ ^a ^b ^c „Pentazol”, 1H-Pentazole (în engleză), PubChem, accesat în 21 septembrie 2016
^ Burke, L. A.; Fazen P. J. (2009). „Correlation Analysis of the Interconversion and Nitrogen Loss Reactions of Aryl Pentazenes and Pentazoles Derived From Aryl Diazonium and Azide Ions”. International Journal of Quantum Chemistry. 109 (15): 3613–3618. Bibcode:2009IJQC..109.3613B. doi:10.1002/qua.22408.
^ John D. Wallis and Jack D. Dunitz. An all-nitrogen aromatic ring system: structural study of 4-dimethyl-aminophenylpentazole. Journal of the Chemical Society. Chemical Communications. 1983: 910-911.

Vezi și

Acest articol despre un compus anorganic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[dd3bbed53139161198a29de72eb605d0-1] „Pentazol”, 1H-Pentazole (în engleză), PubChem, accesat în 21 septembrie 2016

[2] Burke, L. A.; Fazen P. J. (2009). „Correlation Analysis of the Interconversion and Nitrogen Loss Reactions of Aryl Pentazenes and Pentazoles Derived From Aryl Diazonium and Azide Ions”. International Journal of Quantum Chemistry. 109 (15): 3613–3618. Bibcode:2009IJQC..109.3613B. doi:10.1002/qua.22408.

[3] John D. Wallis and Jack D. Dunitz. An all-nitrogen aromatic ring system: structural study of 4-dimethyl-aminophenylpentazole. Journal of the Chemical Society. Chemical Communications. 1983: 910-911.

[1]