Sari la conținut

Padina, Buzău

44°50′N 27°7′E (Padina, Buzău) / 44.833°N 27.117°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Padina.
Padina
—  comună  —
Primăria comunei Padina
Primăria comunei Padina
Stemă
Stemă
Padina se află în România
Padina
Padina
Padina (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°50′N 27°7′E ({{PAGENAME}}) / 44.833°N 27.117°E

Țară România
Județ Buzău

SIRUTA48138

ReședințăPadina[*]
ComponențăPadina[*], Tătulești

Guvernare
 - primar al comunei Padina[*]Ionel Chiriță[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total186,8 km²
Altitudine62 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.451 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal127395

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Padina
Poziția localității Padina
Poziția localității Padina

Padina (în trecut, și Macoveiu) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Padina (reședința) și Tătulești. Se află în extremitatea de sud-est a județului, în Câmpia Română.

Comuna se află în câmpia Bărăganului, în sud-estul extrem al județului, la limita cu județele Brăila și Ialomița. Este străbătută de șoseaua națională DN2C care leagă Buzăul de Slobozia; pe teritoriul comunei, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ203E, care o leagă de Rușețu.[2]




Componența etnică a comunei Padina

     Români (92,41%)

     Alte etnii (0,58%)

     Necunoscută (7,01%)




Componența confesională a comunei Padina

     Ortodocși (92,55%)

     Alte religii (0,29%)

     Necunoscută (7,16%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Padina se ridică la 3.451 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.111 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,41%), iar pentru 7,01% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,55%), iar pentru 7,16% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Padina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ionel Chiriță[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat6      
Alianța pentru Unirea Românilor1      

Satul Padina ar fi fost fondat, conform legendei, de tătari în Evul Mediu.[7] Fondarea satului este legată de Bândea Mocanul, un cioban ardelean care și-a făcut târlă pe movila Bândăului, un loc și astăzi marcat cu o cruce de piatră.[8] Padina este unul dintre cele mai vechi sate de câmpie din județul Buzău, cu o istorie scrisă de cinci secole, care începe odată cu prima atestare documentară cunoscuta, prin hrisovul lui Radu Paisie din 28 mai 1536.[necesită citare]

În 1807, satul s-a risipit temporar din cauza Războiului Ruso-Turc,[7] fiind reînființat apoi pe actuala poziție pe la 1832. În aceeași perioadă, a fost ridicat un monument votiv denumit Crucea Curiganului, prezent și pe stema comunei, aflat pe vechiul drum de poștă al Buzăului.[8] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău și avea 2820 de locuitori ce locuiau în 541 de case. În comună funcționau o școală de băieți cu 98 de elevi, o școală de fete cu 15 eleve, 2 biserici, o moară cu aburi și opt stâne.[7] În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă, cu o populație de 3848 de locuitori.[9]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Buzău, reînființat, având în componență satele Padina și Tătulești,[10] ultimul fiind un sat care a dispărut înainte de 1989.

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Padina inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument de interes local este Crucea Curiganului (figurată și pe stema comunei), un monument votiv creat în 1836 pe un vechi drum de poștă între Buzău și Călărași.[11] Ea este clasificată drept monument memorial sau funerar.

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Google Maps – Comuna Padina (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ a b c Lahovari, George Ioan (). „Padina (Macoveiul)” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 624–625. 
  8. ^ a b Miu C. Gheorghe. Padina - cinci secole de istorie, prezentare pe scurt a istoriei unui sat buzoian (PDF). Primăria comunei Padina. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ „Comuna Padina în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Rezumat al monografiei satului Padina” (PDF). Primăria comunei Padina. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  • Miu C. Gheorghe: Padina - cinci secole de istorie, monografie, ediția I, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2007; ediția a II-a revăzută publicată la Editura Omega, Buzău, 2007