Ottla Kafka
| Ottla Kafka | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ottilie Kafka  |
| Poreclă | Ottla |
| Născută | [1][2][3] Praga, Austro-Ungaria[3] |
| Decedată | (50 de ani) Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, Germania Nazistă |
| Părinți | Hermann Kafka[*] |
| Frați și surori | Elli Kafka[*] Valli Kafka[*] Franz Kafka |
| Căsătorită cu | Josef David[*] |
| Număr de copii | 2 |
| Copii | Věra Saudková[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Austro-Ungaria Cehoslovacia |
| Etnie | evreică |
| Ocupație | scriitoare |
| Limbi vorbite | limba cehă |
| Activitate | |
| Domiciliu | Praha V[*][1] |
| Porecle | Ottla |
Modifică date / text  | |
Ottilie „Ottla” Kafka (n. , Praga, Austro-Ungaria – d. , Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, Germania Nazistă) a fost sora cea mai tânără a lui Franz Kafka. Sora lui preferată, ea a fost, probabil, cea mai apropiată rudă și l-a susținut moral în momentele dificile. Corespondența lor a fost publicată în Scrisori către Ottla.
Biografie
[modificare | modificare sursă]
Ottilie, numită Ottla de familia ei, s-a născut la Praga, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de evrei așkenazi din clasa de mijloc. Tatăl ei a fost omul de afaceri Hermann Kafka (1852-1931), iar mama ei, Julie (1856-1934), a fost fiica lui Jakob Löwy, un berar din Poděbrady. Ea a avut trei frați: Franz, Gabriele („Ellie”) (1889-1944) și Valerie („Valli”) (1890-1944).[4] Ottla a fost sora preferată a lui Franz.[5] Ea a fost o confidentă apropiată (enge Vertraute), iar Franz a numit-o unbeschadet der Liebe zu den anderen, die bei weitem liebste (fără a aduce atingere dragostei pentru ceilalți, cea care este de departe cea mai iubită).[6] El a ajutat-o să urmeze studii la o școală agricolă. Ea a trăit și a lucrat la ferma agricolă a cumnatului ei, Karl Hermann, din satul Zürau (azi satul Siřem din comuna Blšany) aflat în vestul Boemiei.[7] În anii 1916-1917 a locuit împreună cu Franz într-o casă de pe Alchimistengasse nr. 22 (actuala Zlatá ulička) din Praga, oferindu-i fratelui ei un refugiu în care el a putut scrie mai multe povestiri.[8] Franz a locuit, de asemenea, la ferma lui Hermann din septembrie 1917 până în aprilie 1918, când începuse deja să sufere de tuberculoză. În această perioadă el a scris Die Zürauer Aphorismen (Aforismele de la Zürau).[7]
În iulie 1920, Ottla s-a căsătorit cu cehul catolic Joseph David, împotriva voinței tatălui ei. Fiicele lor Věra și Helene s-au născut în 1921 și 1923. Franz Kafka le-a privit crescând până când a murit în iunie 1924. Mariajul nu a fost fericit, iar soții au divorțat în august 1942. Ottla și-a pierdut astfel protecția împotriva persecuției la adresa evreilor.[7]
La fel ca mulți alți evrei din Praga, Ottla și surorile ei au fost deportate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial de către naziști. Elli și Valli au fost trimise cu familiile lor în ghetoul Łódź, unde au murit. Ottla a fost trimisă în lagărul de concentrare de la Theresienstadt. Pe 7 octombrie 1943 Ottla a însoțit voluntar un grup de copii la Auschwitz, unde a fost ucisă la scurt timp după aceea.[6][9]
Moștenire
[modificare | modificare sursă]Corespondența dintre Franz și Ottla Kafka s-a păstrat și a fost publicată pentru prima dată în 1974 de Hartmut Blinder și Klaus Wagenbach și apoi în limba engleză, cu titlul Scrisori către Ottla. În ianuarie 2011 s-a anunțat că scrisorile originale urmau să fie vândute ca pachet la o casă de licitații din Berlin.[6] Arhiva de Literatură Germană din Marbach spera să poată să le achiziționeze cu sprijin financiar din partea sectorului privat;[10] în aprilie 2011 Arhiva de la Marbach, împreună cu Biblioteca Bodleiană de la Oxford, au dobândit această corespondență. Ei au mulțumit moștenitorilor Ottlei pentru disponibilitatea lor de a vinde corespondența înainte de licitație, precum și celor care și-au adus aportul la strângerea fondurilor necesare, inclusiv unui donator generos care a cerut să rămână anonim.[11]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Database of victims, accesat în
- ^ Database of the Terezín Memorial, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Gilman, Sander (). Franz Kafka, the Jewish Patient. New York: Routledge. ISBN 978-0-415-91391-1.
- ^ Gray, Richard T. (). A Franz Kafka Encyclopedia. Westport, CT: Greenwood Publishing Group. p. 53. ISBN 978-0-313-30375-3. Accesat în .
- ^ a b c Spiegel, Hubert (). „Die Frau, bei der Kafka ein anderer war”. Frankfurter Allgemeine Zeitung (în German). Accesat în .
- ^ a b c Pawel, Ernst (). „Twenty-four”. The Nightmare of Reason: A Life of Franz Kafka. New York: Vintage Books. ISBN 978-0-37452-335-0.
- ^ Koelb, Clayton (). Kafka: A Guide for the Perplexed. London: Continuum. p. 49. ISBN 9780826495792.
- ^ Czech, Danuta (). Kalendarz wydarzeń w KL Auschwitz (în Polish). Oświęcim: Wydawn. p. 534.
- ^ „Alle für Ottla”. Frankfurter Allgemeine Zeitung (în German). .
- ^ Exhibit list "Briefe an Ottla". by Franz Kafka and others. German Literature Archive in Marbach on the occasion of the exhibit 1 July to 10 September 2011 in the Modern Literature Museum, Marbach am Neckar.
