Iulian Vlad

Iulian Vlad
Generalul Iulian Vlad
Date personale
Născut	23 februarie 1931 Gogoșița, România[1]
Decedat	30 septembrie 2017 (86 de ani)[2] București, România
Părinți	Nicolae, Eugenia
Căsătorit cu	Ana Vladu
Copii	Adrian
Cetățenie	România
Ocupație	ofițer politician
Limbi vorbite	limba română
Membru al CC al PCR
În funcție 22 noiembrie 1984 – 22 decembrie 1989
șef al Departamentului Securității Statului
În funcție 1987 – 1989
Precedat de	Tudor Postelnicu
Deputat în Marea Adunare Națională
În funcție 1985 – 1989
Partid politic	Partidul Comunist Român
Alma mater	Facultatea de Drept a Universității din București
Profesie	învățător, jurist, politician, general de securitate
Modifică date / text

Iulian N. Vlad (n. 23 februarie 1931, Gogoșița, Gogoșu, Dolj, România – d. 30 septembrie 2017, București, România) a fost un general român, Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului (3 octombrie 1987-6 ianuarie 1990). Iulian Vlad a fost membru al Partidului Comunist Român din anul 1946 și deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea (1985 - 1989), ales în regiunea Argeș, circumscripția electorală Domnești. Iulian Vlad a fost membru în comisia pentru probleme de apărare.

• Liceul "Gheorghe Chițu" din Craiova, actualul Colegiu Național Economic;
• Institutul Pedagogic din București;
• Școala de cadre a C.C. al UTC (1949);
• Facultatea de Drept a Universității din București;
• Școala Militară de Ofițeri din Botoșani (1951 - 1952);
• Curs de șase luni de specializare în securitate în URSS (1956–1957);
• Cursuri postuniversitare juridice, militare și de specialitate;
• Curs pentru cadrele de conducere la Academia Ștefan Gheorghiu.

Între anii 1948–1951 a avut activitate didactică și a îndeplinit mai multe funcții începând cu cea de secretar de clasă și județ ajungând până la funcția de șef de secție al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc.

După ce a absolvit Școala Militară de Ofițeri cu gradul de locotenent (1952), lucrează în Ministerul de Interne ca specialist în învățământul militar, urcând treptele ierarhiei militare: șef de birou, șef de serviciu, adjunct șef de direcție, șef al Direcției Cadre și Învățământ a Ministerului de Interne, șef al Departamentului Securității Statului.

Între anii 1974-1977 a fost comandantul Școlii Militare de Ofițeri a Ministerului de Interne, din care au luat naștere Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza și Institutul Național de Informații.

În perioada 1977–1984 a fost secretar de stat la Ministerul de Interne, iar între anii 1984–1987 este adjunct al ministrului de Interne. Din 1987 și până la căderea regimului comunist din 1989 a avut funcția de Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului.

După 39 de ani de activitate, la data de 6 ianuarie 1990, ca urmare a schimbării regimului, generalul-colonel Iulian Vlad a fost eliberat din funcția de ministru secretar de stat și șef al Departamentului Securității Statului^[3] și a fost trecut în rezervă.^[4]

În 31 decembrie 1989 este arestat și condamnat la 25 de ani de închisoare. După 4 ani de închisoare a fost grațiat.

A murit la data de 30 septembrie 2017.^[5]

Arestarea generalului Iulian N. Vlad, la 31 decembrie 1989, a fost realizată de Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru al Guvernului Petre Roman, și de generalii Nicolae Militaru, Vasile Ionel și Ion Hortopan. Generalul Nicolae Militaru împreună cu ambasadorul U.R.S.S. la București, Evghenii Tiajelnikov, au supervizat arestarea și au privit de la fereastră momentul escortării și îmbarcării generalului Vlad în transportorul blindat, alături de care era parcată limuzina ambasadorului cu drapelul sovietic arborat.^[6][7] Generalului Vlad i-au fost intentate trei procese, sentințele cumulate însumând 24 de ani și șase luni de închisoare, ca urmare a implicării sale în represiunea care a avut loc la Timișoara și la București, înaintea căderii regimului Ceaușescu. A fost eliberat, potrivit legii, la 31 decembrie 1993, după efectuarea unui sfert din pedeapsa cea mai mare, la închisoarea de la Jilava. A fost eliberat din închisoare printr-o hotărâre judecătorească la 31 decembrie 1993.^[8] Generalul magistrat Adrian Nițoiu, președintele completului de judecată a declarat, ulterior, față de generalul Vlad, că l-a condamnat pe nedrept, la comandă politică și ordin militar, transmise prin Silviu Brucan și generalul Vasile Ionel, consilier al președintelui României, Ion Iliescu.^{[9][10][11][12]}

Generalului Vlad i-au fost intentate trei procese, sentințele cumulate însumând 24 de ani și șase luni de închisoare, ca urmare a implicării sale în represiunea care a avut loc la Timișoara și la București, înaintea căderii regimului Ceaușescu. A fost eliberat, potrivit legii, la 31 decembrie 1993, după efectuarea unui sfert din pedeapsa cea mai mare, la închisoarea de la Jilava. A fost eliberat din închisoare printr-o hotărâre judecătorească la 31 decembrie 1993.^[13] Generalul magistrat Adrian Nițoiu, președintele completului de judecată a declarat, ulterior, față de generalul Vlad, că l-a condamnat pe nedrept, la comandă politică și ordin militar, transmise prin Silviu Brucan și generalul Vasile Ionel, consilier al președintelui României, Ion Iliescu.^{[14][15][16][17]}

A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a IV-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.^[18]

• Alex Mihai Stoenescu. Istoria loviturilor de stat în România. Vol. 4. Partea a II-a
• Raportul generalului Iulian Vlad către Nicolae Ceaușescu cu privire la întâlnirea de la Malta Gorbaciov-Bush, 2-3 decembrie 1989

• General-colonel Iulian Vlad. O biografie , 21 decembrie 2015, Dumitru Lăcătușu, "Contributors"
• 22 decembrie 1989: ziua în care Securitatea a ars dosare, 22 decembrie 2015, Madalin Hodor, "Revista 22"
• Foștii șefi ai Securității, găsiți vinovați după 20 de ani, 16 ianuarie 2010, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei
• Generalul Vlad, negaționismul securist și cancerul sufletelor, 9 decembrie 2011, Vladimir Tismăneanu, HotNews
• Adevărul nu poate fi siluit. Cum vor intra Iulian Vlad și Ion Iliescu în istorie Arhivat în 17 februarie 2012, la Wayback Machine., 12 decembrie 2011, Hydepark.ro
• ro Raportul Tismăneanu pag. 665
• Gen. (r) prof. Petru Neghiu, președinte ACMRR-S.I.E.: „Generalul Iulian Vlad trebuie declarat EROU NAȚIONAL. A salvat România în 1989!”, Jeanina Năstase, Evenimentul Zilei (evz.ro)