Sari la conținut

Ignacio Pinazo Camarlench

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ignacio Pinazo Camarlench
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Valencia, Comunitatea Valenciană, Spania Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[3][5][4][1] Modificați la Wikidata
Godella⁠(d), Comunitatea Valenciană, Spania Modificați la Wikidata
CopiiJosé Pinazo Martínez[*][[José Pinazo Martínez (pictor spaniol)|​]]
Ignacio Pinazo Martínez[*][[Ignacio Pinazo Martínez (sculptor spaniol)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Spania[6] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
cadru didactic universitar[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă
limba catalană Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiReal Academia de Bellas Artes de San Carlos[*][[Real Academia de Bellas Artes de San Carlos (art school)|​]]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruJosé Mongrell Torrent[*][[José Mongrell Torrent (Spanish painter (1870-1937))|​]]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăromantism  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ignacio Pinazo Camarlench (n. , Valencia, Comunitatea Valenciană, Spania – d. , Godella⁠(d), Comunitatea Valenciană, Spania) a fost un pictor spaniol din Valencia. A fost unul dintre cei mai proeminenți pictori impresioniști de la sfârșitul secolului al XIX-lea din Spania.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Născut într-o familie săracă din Valencia, Pinazo a fost obligat încă de mic să ajute la întreținerea familiei prin practicarea diferitelor meserii. Urmase doar opt clase când mama lui a murit de holeră, iar tânărul Ignazio a fost angajat în diverse locuri de muncă: argintar, pictor de plăci și decorator de evantaie. După moartea tatălui său, a locuit cu bunicii săi și, în 1864, s-a înscris la Academia de Arte Frumoase San Carlosdin Valencia, câștigându-și existența ca pălărier.

Cariera sa artistică a început la vârsta de 21 de ani, iar trei ani mai târziu a obținut primul succes la Barcelona. În 1871, lucrări ale sale au fost expuse pentru prima dată în cadrul Expoziției Naționale de Arte Plastice.

În 1873, vânzarea unui tablou i-a oferit fonduri suficiente pentru a vizita Roma pentru prima dată. Când s-a întors în orașul natal, în 1874, a abandonat temele istorice convenționale cărora le dedicase până atunci eforturile sale și a început, în schimb, să picteze subiecte de familie, figuri nud și scene din viața de zi cu zi, anticipându-i astfel pe Joaquín Sorolla y Bastida și Francisco Domingo atât ca subiect, cât și ca stil. Acesta este începutul unui stil mai intim, impresionist.

S-a întors la Roma în 1876, după ce a obținut o bursă din partea Diputación de València, de această dată rămânând cinci ani.[7]

În 1884, din cauza unei epidemii de holeră în Valencia, Pinazo s-a mutat temporar în orașul Bétera⁠(d), unde a rămas în vila „Maria” a bancherului Jose Jaumandreu. Din 1884 până în 1886 a predat la Școala din Valencia. A primit numeroase comenzi de la aristocrația valenciană, incluziv de la marchiza de Benicarló.

Expozițiile anuale de artă i-au adus lui Pinazo medalii de argint în 1881 și 1885, și medalii de aur în 1887 și 1899. A primit o medalie regală, iar în 1912 o stradă din Valencia a primit numele lui.

A fost căsătorit cu Teresa Martinez Montfort. Au avut doi fii, Ignacio și Jose, ambii devenid la rândul lor pictori. A murit la Godella⁠(d), la vârsta de 67 de ani.

Opera

[modificare | modificare sursă]

Ignazio Pinazo a lucrat cu culori închise: negru, maro și alte nuanțe asemănătoare pământului, precum și în paleta sclipitoare tipică impresionismului. Lucrările sale prezintă adesea tușe rapide de pensulă. Printre picturile sale se numără:

  • Las hijas del Cid (1879)
  • Los ultimi moments del rey Don Jaime el Conquistador în el act de entregar su spada a su hijo Don Pedro
  • El guardavía (1877)
  • Barca en la playa (1890).

O parte din lucrările sale pot fi văzute în Basilica de la Asunción din orașul Cieza⁠(d) și în Muzeul de Arte Frumoase din València. Cea mai mare colecție de lucrări ale acestui pictor se află la Institutul de Artă Modernă din Valencia, cu peste o sută de picturi și șase sute de desene, deși, din păcate, acestea nu sunt expuse permanent. O selecție a lucrărilor sale poate fi, de asemenea, vizionată și la Muzeul Prado din Madrid.[8]

Selecție de picturi

[modificare | modificare sursă]
  • The Lineman
    Lucrătorul de la șinele de cale ferată
  • Seated Feminine Figure
    Figură feminină așezată
  • Portrait of Doña Teresa Martínez
    Portretul doamnei Teresa Martínez
  • Portrait of Don Manuel Comas
    Portretul lui Don Manuel Comas
  • The Arbor
    Arborele
  • My Street in Godella
    Strada mea din Godella
  • The Cross at the Mill in Godella
    Crucea la Moara din Godella
  • The Daughters of El Cid
    Fiicele lui El Cid
  • Anochecer en la escollera III
    Căderea nopții pe digul de protecție III

Surse

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Ignacio Pinazo Camarlench, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  2. ^ Ignacio Pinazo Camarlench, Diccionario biográfico español, accesat în  
  3. ^ a b Ignacio Pinazo Camarlench, Find a Grave, accesat în  
  4. ^ a b RKDartists, accesat în  
  5. ^ a b Ignacio Pinazo Camarlench, SNAC, accesat în  
  6. ^ https://datos.gob.es/es/catalogo/e00123904-autores-espanoles-en-dominio-publico-fallecidos-desde-1900  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ „Ignacio Pinazo, El Precursor de la Pintura Moderna, Javier Pérez Rojas, Universitat de València (2017)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Ignacio Pinazo: works at the Museo del Prado”. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ignacio_Pinazo_Camarlench&oldid=16180143