Gheorghe Rozin
| Gheorghe Rozin | |
 Generalii inspectori de blindate Gheorghe Rozin (în dreapta imaginii), și Heinz Guderian (aflat în stânga), aici într-o imagine din 1944 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  |
| Decedat | (72 de ani) |
| Ocupație | militar |
| Activitate | |
| Gradul | general |
| Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Mondial |
Modifică date / text  | |
Gheorghe Rozin (n. 27 iulie 1888, Fălticeni – d. 10 ianuarie 1961, Închisoarea Văcărești) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial.
A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, în timpul Primului Război Mondial, când a îndeplinit funcția de ofițer de stat major în statul major al Armatei a 2-a.
- „Pentru vitejia și devotamentul arătat pe câmpul de luptă în ziua de 13 septembrie 1916, când, însărcinat să transmită cu orice preț un ordin, a străbătut o zonă de 50 km ocupată de o divizie inamică, aducând servicii strălucite.”
- Înalt Decret no. 24 din 13 ianuarie 1917[2]:p. 74
A fost înaintat în 31 martie 1938 la gradul de general de brigadă și în 24 ianuarie 1942 la gradul de general de divizie.[3]
A fost decorat la 7 noiembrie 1941 cu Ordinul „Coroana României” cu spade în gradul de Mare Ofițer cu panglica de „Virtutea Militară” „pentru bravura și destoinicia cu care și-a comandat Divizia în bătălia din jurul Odessei”.[4]
A fost comandant al Corpului 6 Armată.
După instalarea guvernului Petru Groza, generalul de corp de armată Gheorghe Rozin a fost trecut din oficiu în poziția de rezervă, alături de alți generali, prin decretul nr. 860 din 24 martie 1945, invocându-se legea nr. 166, adoptată prin decretul nr. 768 din 19 martie 1945, pentru „trecerea din oficiu în rezervă a personalului activ al armatei care prisosește peste nevoile de încadrare”.[5] La 30 mai 1949, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.[6]
Decorații
[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor (8 iunie 1940)[7]- Ordinul „Coroana României” cu spade în gradul de Mare Ofițer cu panglica de „Virtutea Militară” (7 noiembrie 1941)[4]
Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 13 ianuarie 1917[2]:p. 74
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Gheorghe Rozin
- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
- ^ Decretul Conducătorului Statului nr. 505 din 19 februarie 1942 pentru înaintări în Armata de Uscat, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 44 din 20 februarie 1942, partea I-a, p. 1.157.
- ^ a b Decretul Regal nr. 3.063 din 7 noiembrie 1941 pentru decorațiuni de războiu, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 273 din 17 noiembrie 1941, partea I-a, p. 7.157.
- ^ Decretul regal nr. 860 din 24 martie 1945 pentru treceri în pozițiunea de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 70 din 26 martie 1945, partea I-a, p. 2.259.
- ^ Biography of Lieutenant-General Gheorghe Rozin (1888 – 1961), Romania, generals.dk
- ^ Decretul Regal nr. 1.906 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Coroana României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.789.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Pusi la zid, 2 mai 2005, Dan Constantin, Jurnalul Național
