Sari la conținut

Géza Páskándi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Géza Páskándi
Date personale
Născut18 mai 1933
Viile, jud. Satu Mare, România
Decedat19 mai 1995 (la 62 de ani)
Budapesta, Ungaria
ÎnmormântatFarkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSebők Anna Páskándiné[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, poet, eseist, dramaturg, publicist
Limbi vorbitelimba maghiară[2][3] Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Kossuth
Premiul Attila József
premiul Ernő Szép[*]
Magyar Örökség díj[*][[Magyar Örökség díj (award)|​]]  Modificați la Wikidata

Géza Páskándi (n. 18 mai 1933, d.19 mai 1995) a fost un scriitor maghiar născut în Ardeal, la Viile, jud. Satu Mare, România, ales postum ca membru al Bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare

Între 1949 și 1953, a fost redactor la săptămânalul Ifjúmunkás și apoi la cotidianul Előre. Din 1953, a studiat limba maghiară la Cluj-Napoca, în timp ce lucra și pentru revista literară Utunk. A fost arestat în 1957 și condamnat la șase ani de închisoare sub acuzația de revoltă împotriva statului și a ordinii publice[4]. Și-a ispășit pedeapsa cu închisoarea într-un lagăr de muncă din Delta Dunării. În februarie 1963, a fost eliberat din Salcia prin amnistie.

După eliberare, a lucrat ca lucrător la raft și bibliograf în București. S-a căsătorit cu Sebők Anna. Între 1971 și 1973, a lucrat în redacția Editurii Kriterion din Cluj.

S-a mutat în Ungaria în 1974; aici a devenit colaborator principal la revista Kortárs, iar din 1991 a fost dramaturg la Teatrul Național. De asemenea, a fost președinte al redacției ziarului Erdélyi Magyarság și al programului Magyarok al Televiziunii maghiare. A devenit membru în comitetul Asociației Scriitorilor Maghiari, iar între 1992 și 1995 a fost membru în consiliul de conducere al Academiei Maghiare de Arte. În 2011 a fost ales postum ca unul dintre membrii Academiei Literare Digitale Ungare.

A fost înmormântat în cimitirul Farkasrét din Budapesta.

Opere literare

[modificare | modificare sursă]
  • Piros madár (poezii), 1956;
  • Holdbumeráng (poezii), 1966;[5]
  • Szebb a páva, mint a pulyka (poezii pentru copii), 1968;
  • Zápfog király nem mosolyog (povești), 1969;
  • Az eb olykor emeli lábát (dialoguri, piese de teatru), 1970;
  • Tű foka (poezii), 1972;
  • A vegytisztító becsülete (povestiri), 1973;
  • Beavatkozás (roman polițist), 1974;
  • Piese de teatru: A rejtekhely, Időszak, A hülyegyerekek avagy A vándorköszörűs, A sor, 1974 ;
  • A szárnyas bocs (povești), 1975;
  • Papírrepülő eltérítése (poezii), 1976;
  • A sárikás anyós (epos), 1979;
  • Tréfás-pipás-kupakos (poezii pentru copii), 1979;
  • A királylány bajusza (piesă de teatru pentru copii), 1984;
  • Erdélyi triptichon (drame), 1984;
  • A szabadság színeváltozásai (eseuri), 1984;
  • A szalmabábuk lázadása (roman), 1985;
  • A szörnyszülött (povestiri), 1985;
  • Üvegek (novellák), 1986;
  • Az árnyékfejtők (roman), 1988;
  • A sírrablók (roman), 1989;
  • A Nagy Dilettantissimo (poezii), 1990;
  • A Nagy Légyölő (roman), 1991;
  • Az Árpád-házi Triptychon (drame), 1994;
  • Begyűjtött vallomásaim (autobiografie), 1996).

Filme după scrieri ale lui Géza Páskándi

[modificare | modificare sursă]
  • Sticle (povestiri), traducere de Adela Rodica Sălăgeanu, Editura Cartea Românească, București, 1971.[6]

Studii critice și recenzii

[modificare | modificare sursă]
  • Viola Vancea, Disimulare și simbol. În: România literară, nr. 20/ 13 mai 1971, p. 9.
  • În umbră (nuvelă dramatică), în românește de Constantin Olariu. În: România literară, nr. 11/ 12 martie 1970, pp. 6-7.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ IdRef, accesat în  
  3. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, București, 2006.
  5. ^ Kántor Lajos, Bumerang de lună. In: Gazeta literară, nr. 27 (766)/6 iulie 1967, p. 2.
  6. ^ România literară, nr. 20/ 13 mai 1971, p. 9.