Sari la conținut

Comuna Deleni, Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Deleni.
Deleni
—  comună  —

Deleni se află în România
Deleni
Deleni
Deleni (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°27′44″N 26°53′20″E ({{PAGENAME}}) / 47.46222°N 26.88889°E

Țară România
Județ Iași

SIRUTA96815

ReședințăDeleni
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Deleni[*]Dumitru Prigoreanu[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total151,2 km²
Altitudine296 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total8.885 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal707165

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Deleni este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Deleni (reședința), Feredeni, Leahu-Nacu, Maxut, Poiana și Slobozia.

Comuna se află la marginea de nord a județului, la limita cu județele Botoșani și Suceava, pe malul râului Bahlui. Este străbătută de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani, iar satele ei sunt deservite și de șoseaua județeană DJ281A, care o leagă spre sud de Hârlău (unde se termină tot în DN28B).[3]




Componența etnică a comunei Deleni

     Români (88,78%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (11,22%)




Componența confesională a comunei Deleni

     Ortodocși (87,35%)

     Alte religii (1,33%)

     Necunoscută (11,32%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Deleni se ridică la 8.885 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.969 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,78%), iar pentru 11,22% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,35%), iar pentru 11,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Deleni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Prigoreanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal12            
Partidul Social Democrat2            
Alianța pentru Unirea Românilor1            

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Coșula a județului Botoșani și era formată din satele Deleni, Maxut, Pârcovaci și Slobozia, având în total 2745 de locuitori. În comună existau cinci mori de apă, una de aburi, o fabrică de spirt, patru biserici și o școală mixtă cu 50 de elevi (toți băieți).[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Feredeni, formată din satele Feredeni, Poiana și Unsa, cu 941 de locuitori, și în care existau șapte mori de apă, două biserici și o școală mixtă cu 10 elevi.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Deleni în aceeași plasă și în aceeași alcătuire, având 4220 de locuitori;[10] și desființarea comunei Feredeni, satele ei fiind arondate comunei Rădeni.[11] Comuna Feredeni a fost reînființată în 1931, cu satele Boscoteni, Feredeni, Poiana și Unsa, iar comuna Deleni a rămas cu satele Deleni, Maxut și Slobozia, după ce satul Pârcovaci a fost transferat orașului Hârlău.[12]

În 1950, comunele au fost transferate raionului Hârlău din regiunea Iași, iar comuna Feredeni a fost în curând desființată și satele ei au fost incluse în comuna Deleni. În 1968, comuna Deleni a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Iași.[13][14]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Conacul Cantacuzino-Deleanu, monument istoric de interes național

În comuna Deleni se află ansamblul conacului Cantacuzino-Deleanu (secolele al XVII-lea–al XX-lea) din satul Deleni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, format din conacul propriu-zis (construit în 1730), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1669), spitalul (secolul al XX-lea) și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea); precum și schitul Lacuri din codrul Delenilor (1724), având tot statutul de monument de arhitectură de interes național.

În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele hanului din Deleni (secolul al XVIII-lea); biserica de lemn „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” (1744) din satul Poiana; și ansamblul curții boierești Crupenschi (secolul al XVIII-lea, refăcut în secolul al XIX-lea) din satul Feredeni, ansamblu format din biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1791), ruinele unor case și zidul de incintă (ambele datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea).

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  3. ^ Google Maps – Comuna Deleni, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Deleni, com. rur., situată la S. plășei Coșula” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 96–97. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Feredieni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 348–349. 
  10. ^ „Comuna Deleni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Rădeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 65. . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Deleni