Comuna Călățele, Cluj

Coordonate: 46°45′45″N 23°00′26″E ({{PAGENAME}}) / 46.76250°N 23.00722°E
Călățele
— comună —
Biserica de lemn, dispărută într-un incendiu, din satul Dealu Negru
Călățele Călățele (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	56461
Atestare	1408 ^[1]

Reședință	Călățele
Sate componente	Călățele, Călata, Dealu Negru, Finciu, Văleni

Guvernare
- Primar	Radu-Florin Neag[*]^[3] (PSD, 1 noiembrie 2024)

Suprafață
- Total	74,69 km²

Populație (2021)
- Total	2.307 locuitori
- Densitate	36,52 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407135
Prefix telefonic	+40 x64 ^[2]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Călățele pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Călățele pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Călățele (în maghiară Kiskalota, în germană Kelezel) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni.^[4]

Date geografice

Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin.

Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important centru de exploatare forestieră și a turbei.

Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii anuale de 4-8 °C.

Demografie

Componența etnică a comunei Călățele

Români (62,29%)

Romi (16,91%)

Maghiari (8,67%)

Alte etnii (0,09%)

Necunoscută (12,05%)

Componența confesională a comunei Călățele

Ortodocși (73,26%)

Reformați (9,23%)

Fără religie (1,34%)

Penticostali (1,21%)

Baptiști (1,08%)

Alte religii (0,91%)

Necunoscută (12,96%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Călățele se ridică la 2.307 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.243 de locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (62,29%), cu minorități de romi (16,91%) și maghiari (8,67%), iar pentru 12,05% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,26%), cu minorități de reformați (9,23%), fără religie (1,34%), penticostali (1,21%) și baptiști (1,08%), iar pentru 12,96% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație

Comuna Călățele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Radu-Florin Neag[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	3
	Partidul Național Liberal	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Alianța Dreapta Unită	1
	Partidul Puterii Umaniste	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[9] ^[10]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	2.124	1.712	403		9	0
1880	2.479	1.861	616	2		0
1890	2.792	2.145	642	5		0
1900	4.139	3.230	797	76		36
1910	3.377	2.611	740	9		17
1920	3.729	2.907	755	1		66
1930	4.147	3.274	779	3	20	71
1941	4.647	3.943	629	4		71
1956	4.154	3.541	539	1	59	14
1966	4.139	3.646	492			1
1977	3.791	3.357	430	2	2	0
1992	2.906	2.472	336		97	1
2002	2.671	2.163	271	2	231	4

Călățele, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

Cercetările arheologice în zona comunei au relevat o serie de vestigii ale prezenței umane începând din neolitic în zonă. În zona dealului Vârful Glimeii (între Valea Călata și Valea Valcău), a fost găsită o așezare a culturii Tisa, datând din neolitic. S-au găsit bordeie cu acoperiș lipit, ceramică, o figurină din teracotă și alte vestigii. Alte săpături au dus la descoperirea unor obiecte aparținând culturii Coțofeni.

În peretele sudic al bisericii reformate din satul Văleni este află zidit un relief funerar aparținând epocii romane ^[11].

Transporturi

În localitate a existat o stație de cale ferată.

Lăcașuri de cult

Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1764), adusă în satul Dealu Negru din satul Finciu.
Biserica fortificată din secolele XII-XV, cu tavan casetat, pictat în 1778, din satul Văleni.

Vezi și

Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj
Biserica de lemn din Dealu Negru
Biserica reformată din Văleni
Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.
Țara Călatei

Imagini

Comuna Călățele și satele componente
Primăria
Căminul cultural
Monumentul eroilor din Călățele
Monumentul eroilor din Călățele
Biserica ortodoxă (1934)
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial
Călata
Călata
Căminul cultural
Monumentul eroilor din Călata
Monumentul eroilor din Călata (detaliu)
Biserica Sfânta Treime din Călata
Biserica Sfânta Treime din Călata
Biserica de lemn, dispărută într-un incendiu, din satul Dealu Negru (fusese adusă din satul Finciu în anul 1935)
Finciu
Finciu
Biserica Înălțarea Domnului din Finciu
Troița și monumentul eroilor

Bibliografie

Lechințan, Vasile (2006). Călățele: studiu monografic, Ediția a II-a. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-686-900-6.
Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Note

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 102
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 8 martie 2016. Accesat în 25 iulie 2007.
^ Structura etno-demografică a României
^ „Repertoriul arheologic Cimec”. Arhivat din original la 29 septembrie 2007. Accesat în 3 iulie 2007.

Legături externe

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Comuna Călățele, Cluj

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Călățele

Pagina Primăriei
Date statistice Arhivat în 3 mai 2007, la Wayback Machine.
Călățele - imagine din satelit

[atlas1-1] Atlasul localităților județului Cluj, p. 102

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[f28c0692c94c4035d200087fc81ade31-3] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[lege_290_2018-4] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.

[insse_2011_nat-5] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-7] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[8] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[st-9] „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 8 martie 2016. Accesat în 25 iulie 2007.

[10] Structura etno-demografică a României

[11] „Repertoriul arheologic Cimec”. Arhivat din original la 29 septembrie 2007. Accesat în 3 iulie 2007.

[1]