Bezirk Storozynetz
Bezirkul Storozynetz (în română Storojineț, în ruteană Storożynec) a fost un bezirk (bițârc-în graiul bucovinean) în Ducatul Bucovinei. Acesta cuprindea partea centrală a Bucovinei, situată la sud-vest de Cernăuți. Reședința bezirkului era orașul Storojineț (Storozynetz). După Primul Război Mondial a devenit parte a României, iar în prezent este parte a Ucrainei.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Districtele politice moderne ale Monarhiei Habsbugice au fost create în jurul anului 1868 ca urmare a separării distictelor politice de cele judiciare.[1] Bezirkul Storojineț a fost creat în 1868 prin unirea districtelor judiciare Storojineț (Gerichtsbezirk Storozynetz) și Stănești (Gerichtsbezirk Stanestie).[2] La data de 1 octombrie 1903, districtul judiciar Stănești, împreună cu districtul judiciar Vășcăuți pe Ceremuș (Gerichtsbezirk Waschkoutz am Czeremosch) din districtul politic Vijnița (Bezirk Wiznitz), au format districtul politic Vășcăuți pe Ceremuș (Bezirk Waschkoutz am Czeremosch).[3]
În Bezirkul Storojineț trăiau în anul 1869 54.344 de persoane, iar în 1900 numărul de locuitori a crescut la 80.100. Populația era formată în anul 1900 din: 31.308 vorbitori nativi de limba ruteană (39,1 %), 28.030 vorbitori nativi de limba română (35,0 %), 15.219 vorbitori nativi de limba germană (19,0 %) și 2.435 vorbitori nativi de alte limbi (3,0 %). Suprafața bezirkului era în anul 1900 de 1152,31 km² și cuprindea două districte judiciare cu 38 de comune și 31 Gutsgebieten (comunități private fără un consiliu local, gestionate de proprietarii acestora).
Anul | Locuitori | Vorbitori nativi de germană |
Vorbitori nativi de ruteană |
Voribitori nativi de română |
Vorbitori nativi de alte limbi |
---|---|---|---|---|---|
1869 | 54.344 | ||||
1880 | 61.344 | 7.682 | 22.919 | 29.388 | 1.262 |
1890 | 70.641 | 11.291 | 26.584 | 30.670 | 2.028 |
1900 | 80.100 | 15.219 | 34.308 | 28.030 | 2.435 |
Localități
[modificare | modificare sursă]În anul 1910 bezirkul Storojineț era format din districtele judiciare Storojineț și Ciudei.[4]
Gerichtsbezirk Storozynetz:
- Orașul Storojineț (Storozynetz în germană, Storożynec în ruteană)
- Broscăuții Vechi (Alt Broschkoutz)
- Broscăuții Noi (Neu Broschkoutz)
- Bobești (Bobestie)
- Iordănești (Jordanestie)
- Carapciu (Karapcziu)
- Comărești (Komarestie)
- Slobozia Comăreștilor (Komarestie Slobodzia)
- Panca (Panka)
- Prisăcăreni (Presekareny)
- Ropcea (Ropcze)
- Suceveni (Suczaweny)
- Jadova (Alt Zadowa)
Gerichtsbezirk Czudyn:
- Ciudei (Czudyn în germană, Czudyn în ruteană)
- Crsănișoara Veche (Althütte)
- Crăsnișoara Nouă (Neuhütte)
- Mesteceni (Augustendorf)
- Budineț (Budenitz)
- Cireș (Cziresz)
- Davideni (Dawideny)
- Igești (Idzestie)
- Corcești (Korczestie)
- Crasna Ilschi (Krasna Ilski)
- Crasna Putnei (Krasna Putna)
- Cupca (Kupka)
- Bănila pe Siret (Banilla am Sereth)
- Pătrăuții de Sus (Ober Petroutz)
- Pătrăuții de Jos (Unter Petroutz)
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XVII. Stück, Nr. 44. „Gesetz vom 19. Mai 1886 über die Einrichtung der politischen Verwaltungsbehörden in den Königreichen ...“
- ^ Reichs-Gesetz-Blatt für das Kaiserthum Oesterreich. Jahrgang 1868, XLI. Stück, Nr. 101: Verordnung vom 10. Juli 1868, die Durchführung des Gesetzes vom 19. Mai 1868 (Reichs-Gesetz-Blatt Nr. 44) in Böhmen, Dalmatien, Oesterreich unter und ob der Enns, Steiermark, Kärnthen, Bukowina, Mähren, Schlesien, Tirol und Vorarlberg, Istrien, Görz und Gradiska betreffend.
- ^ Reichsgesetzblatt für die im Reichsrath vertretenen Königreiche und Länder 1903, LXXXVIII. Stück, Nr. 182: „Kundmachung des Ministeriums des Innern, betreffend die Errichtung einer Bezirkshauptmannschaft in Waszkoutz am Czeremosz in der Bukowina“
- ^ Allgemeines Verzeichnis der Ortsgemeinden und Ortschaften Österreichs nach den Ergebnissen der Volkszählung vom 31. Dezember 1910, Seite 402
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Orts-Repertorium des Herzogthums Bukowina. Auf Grundlage der Volkszählung vom 31. Dezember 1869 bearbeitet. Cernowitz 1872
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Wien 1885
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Special-Orts-Repertorium der Bukowina. Neubearbeitung auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. December 1890. Wien 1894
- k. k. Statistische Zentralkommission (Hrsg.): Gemeindelexikon der Bukowina. Bearbeitet auf Grund der Ergebnisse der Volkszählung vom 31. Dezember 1900. Wien 1907
|