Anton Breitenhofer
Anton Breitenhofer | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 10 aprilie 1912 Reșița, Austro-Ungaria |
Decedat | 17 decembrie 1989, (77 de ani) București, Republica Socialistă România |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Etnie | germană |
Ocupație | scriitor politician ![]() |
Limbi vorbite | limba germană ![]() |
Membru al Comitetului Antifascist German | |
Membru al CC al PCR | |
În funcție 1955 – 1979 | |
Șeful cotidianului „Neuer Weg” | |
În funcție 1954 – 1975 | |
Membru în CEX al Uniunii Scriitorilor din România | |
În funcție 1962 – 1968 | |
Membru al Consiliului de Stat | |
În funcție 1961 - 1965 1968 – 1969 | |
Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
Partid politic | Partidul Comunist din România |
Alma mater | Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” |
Profesie | lăcătuș, demnitar comunist și scriitor proletcultist |
Modifică date / text ![]() |
Anton Breitenhofer, (n. 10 aprilie 1912, Reșița – d. 17 decembrie 1989, București) german bănățean, a fost un demnitar comunist și un scriitor proletcultist de limba germană din România.
A muncit timp de 22 de ani ca lăcătuș la Uzinele din Reșița, apoi a absolvit Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”.[1]
În anul 1939 a devenit membru al Partidului Comunist din România. Anton Breitenhofer a fost în conducerea Comitetului Antifascist German.[2]
A fost membru al CC al PMR/PCR (1955-1979), ca reprezentant al etniei germane și redactor șef la cotidianul de limbă germană „Neuer Weg”[3] (1954-1975). Anton Breitenhofer a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1952 - 1975.
Din 1960 a fost membru în biroul Uniunii Scriitorilor din România iar în perioada 1962-1968 a făcut parte din comitetul executiv al acesteia.[1]
În perioada 1961-1964 a urmat cursurile facultății de economie și filozofie la Academia Ștefan Gheorghiu.[4]
În perioadele 1961-1965 și 1968-1969 a fost membru al Consiliului de Stat.
În perioada 1968-1978 a fost vicepreședinte al biroului Consiliului Oamenilor Muncii de naționalitate germană, înființat în 11 noiembrie 1968.
În 1968 a devenit membru al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă.[1]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Sieg in der Arbeiterstadt, (Victorie în orașul muncii, roman), Editura Uniunii Scriitorilor 1951
- Aus unseren Tagen (Din zilele noastre, proză), ESPLA 1958
- Die Lehrjahre des Franz Jakobi, ESPLA 1960
- Ucenicia lui Jakobi, povestiri, Editura Tineretului, 1961
- Das Wunderkind u.a. Erzählungen (Copilul minune, povestiri), Editura pentru Literatură 1962
- Am Weltbuckel (În cârca lumii), Editura pentru Literatură 1966
- Der Mädchenmaler (Pictorul de fete, roman), Editura pentru Literatură 1969
- Ciudata prăbușire, roman, Editura Eminescu 1971
- Zu spät für Marilena, roman, Editura Kriterion, 1973
- Prea târziu pentru Marilena, roman, Editura Cartea Românească, 1977
- Zeitbilder. Reiseaufzeichnungen und Reportagen aus Europa und Asien (Imagini actuale. Note și reportaje din Europa și Asia), Editura Kriterion, București, 1979
- Spiel mit dem Feuer (Jocul cu focul, roman), Editura Kriterion 1982
- Pe colinele Semenicului, roman, Editura Cartea Românească 1987
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul Muncii clasa a III-a (30 decembrie 1957) „cu ocazia celei de a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în îndeplinirea sarcinilor date de Partidul Muncitoresc Romîn, pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale, culturale și obștești”[5]
- Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[6]
- titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[7]
- medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c RADIO FREE EUROPE Research (Romania) 5 February 1980
- ^ Weg” - die erste Ausgabe erschien vor 50 Jahren[nefuncțională]
- ^ „Despre numărul membrilor Partidului Comunist din România, la 23 august 1944” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Walter de Gruyter: Deutsches Literaturlexikon. Das 20. Jahrhundert. vol. Braungart - Busta, 344 pagini, editor: Walter De Gruyter Incorporated, 2002. pp. 135-136
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 613 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VII, nr. 2, 13 ianuarie 1958, p. 13.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 389.
- ^ a b Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.
- Nașteri în 1912
- Decese în 1989
- Comuniști români
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Șvabi bănățeni
- Germani din România
- Prozatori germani
- Prozatori români
- Scriitori germani din secolul al XX-lea
- Scriitori de limbă germană din România
- Comuniști germani în România
- Deputați în Marea Adunare Națională
- Eroi ai Muncii Socialiste
- Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român
- Membri ai Partidului Muncitoresc Român
- Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul
- Reșițeni