Sari la conținut

Ștefan Tomșa I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ștefan I Tomșa)
Ștefan Tomșa al I-lea

Domn al Moldovei
Date personale
Născutdata necunoscuta
Decedat Modificați la Wikidata
Lwów, voievodatul Ruteniei⁠(d), Regatul Poloniei Modificați la Wikidata
Înmormântatlocația sa este necunoscută
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAntemia
CopiiȘtefan Tomșa al II-lea
Leon Tomșa Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Domnitor al Moldovei Modificați la Wikidata
Domnieaugust 1563 – martie 1564
PredecesorIoan Iacob Heraclid
SuccesorAlexandru Lăpușneanu

Ștefan Tomșa I (n.  ? – d. , Lwów, voievodatul Ruteniei⁠(d), Regatul Poloniei) a fost domn în Moldova între august 1563 și martie 1564.

Boier cu funcția de hatman, Tomșa, a fost ales ca domn de boierii răsculați împotriva aventurierului Despot Vodă. Refugiat în Cetatea Sucevei, Despot a rezistat la un asediu de trei luni, după care a fost abandonat de mercenarii săi. Cronicarul Grigore Ureche nota: ... îmbrăcatu domnéște au ieșit afară din cetate, mai sus de Suceava, la Aréni, unde era țara adunată și să închină Tomșii. Această atitudine teatrală nu l-a impresionat pe Ștefan Tomșa, care, după ce l-a mustrat pentru fărădelegile săvârșite, l-a lovit cu buzduganul, ucigându-l[1]. Nu cu mult timp înainte îl prinsese și-l trimise la Constantinopol și pe hatmanul cazacilor Dimitrie Visnieviețchi, care trăgându-se dintr-o soră a lui Petru Rareș, intrase în Moldova tot pentru tron.

În vremea domniei, Tomșa și-a luat numele de Ștefan. Turcii nu au vrut să-l recunoască însă și l-au numit pe Alexandru Lăpușneanu ca domn pentru a doua oară. Tomșa neputând să se mențină pe tron, a fugit în Polonia, unde regele Sigismund II pentru a-i mulțumi pe turci, a pus să i se taie capul în mai 1564 la Liov, sub pretextul că Tomșa a făcut niște prădăciuni în Polonia, la începutul domniei lui. Este înmormântat în biserica ortodoxă din Liov (Lwów).

În scurta sa domnie, Ștefan Tomșa a bătut monedă, dinari de tipul și cu reprezentările dinarilor maghiari contemporani, în sistemul instaurat în prima domnie a lui Alexandru Lăpușneanu.[2]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Despot Vodă
Domn al Moldovei

15611563
Succesor:
Alexandru Lăpușneanu