Sari la conținut

Vladimir Gribov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vladimir Gribov
Date personale
Născut[3] Modificați la Wikidata
Leningrad, RSFS Rusă, URSS[4] Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[5] Modificați la Wikidata
Budapesta, Ungaria Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
fizician teoretician[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materFiziceski fakultet Sankt-Peterburgskogo gosudarstvennogo universiteta[*][[Fiziceski fakultet Sankt-Peterburgskogo gosudarstvennogo universiteta |​]]
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg  Modificați la Wikidata
OrganizațieFiziko-tehniceski institut imeni A. F. Ioffe RAN[*][[Fiziko-tehniceski institut imeni A. F. Ioffe RAN (research center within the Russian Academy of Sciences)|​]]
Institut teoreticeskoi fiziki im. L. D. Landau RAN[*][[Institut teoreticeskoi fiziki im. L. D. Landau RAN (Russian research institution)|​]]
Peterburgski institut iadernoi fiziki im. B. P. Konstantinova RAN[*][[Peterburgski institut iadernoi fiziki im. B. P. Konstantinova RAN (research institute in Gatchina, Russia)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Insigna de Onoare
Zolotaia medal Landau[*][[Zolotaia medal Landau (physics award of the Russian Academy of sciences)|​]] ()
Sakurai Prize[*][[Sakurai Prize (American award for particle physics)|​]] ( și )[1][2]  Modificați la Wikidata

Vladimir Gribov (n. , Leningrad, RSFS Rusă, URSS – d. , Budapesta, Ungaria) a fost un fizician sovietic de origine evreiască, profesor, membru corespondent al Academiei de Științe a URSS, care a realizat lucrări fundamentale în domeniul teoriei cuantice a câmpurilor, considerat moștenitor al școlii Landau de fizică teoretică.

Biografie și opera științifică

[modificare | modificare sursă]

A absolvit Universitatea din Leningrad în anul 1951. În anii 1956- 1971 a lucrat în laboratorul de fizică teoretică de la Institutul de fizică și tehnologie („Ioffe”) din Leningrad al Academiei de Științe a URSS, iar în anii 1962- 1971 a fost șeful secției de fizică teoretică.

În anii 1971 a lucrat la Institutul de fizică nucleară („B. Konstantinov”) din Gatcina, fiind concomitent și profesor la Universitatea din Leningrad.[6]

Din 1980 a fost șef al secției de fizică teoretică la Institutul de fizică teoretică („Landau”) din Moscova.

În anii 1990 a fost consultant la Institutul Central de fizică din Budapesta și la Institutul de cercetări nucleare din Bonn, (Germania).

În anul 1972 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a URSS, în 1973 membru al Academiei Americane de științe și în 1974 membru din străinătate al Academiei de științe din Ungaria.

În anul 1971 a fost primul laureat al premiului „Landau” al Academiei de Științe a URSS. În anul 1991 a fost distins cu Premiul Sakurai al Societății de Fizică din SUA.

Realizări științifice

[modificare | modificare sursă]

Gribov a fost considerat în timpul vieții unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul fizicii particulelor elementare și a teoriei cuantice a câmpurilor. A dezvoltat teoria regeonilor, a polulilor Regge din teoria cuantică a câmpurilor. În colaborare cu Bruno Pontecorvo a dezvoltat teoria oscilațiilor neutrinice.

Sunt extrem de citate lucrările lui Gribov și Lipatov despre difuzia adânc neelastică și anihilare a cuplurilor electon-pozitronice în hadroni. Autorii au obținut pentru prima dată funcțiile de evoluție ale proceselor. În cromodinamica cuantică sunt cunoscute ecuațiile lui Gribov și Doksiter (1977), pe de o parte și ale lui Altarelli și Parisi pentru ciocnirile de energie înaltă.

După unii fizicieni[7], în anul 1972, în timpul unui seminar la Institutul de fizică teoretică din Moscova, în discuții cu academicianul Iakov Zeldovici, ar fi prezis efectul lui Hawking de generare a particulelor de către găuri negre, ca proces de dezintegrare a vidului în câmpul gravitațional al acestor găuri.

A formulat așa-numita problemă a ambiguității în teorii non-abeliene-gauge. De asemenea a emis ideea, că instantonii sunt rezultatul de fapt al unor efecte tunel cuantic în vid. A studiat problema confinementului quarkurilor.

Alte informații

[modificare | modificare sursă]

Începând din anul 2001, Societatea europeană de fizică decernează anual medalia Gribov pentru tineri cercetători în domeniul teoriei cuantice a câmpurilor.

  1. ^ https://www.aps.org/programs/honors/prizes/sakurai.cfm, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.aps.org/programs/honors/prizes/sakurai.cfm, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Грибов Владимир Наумович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  4. ^ Грибов Владимир Наумович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ Vladimir Naumovich Gribov, Autoritatea BnF 
  6. ^ Yuri Hramov, Fiziki, Moscova, Ed. Nauka, 1983, p. 91
  7. ^ I.B. Khriplovich, General Relativity, by Springer, 2010, p. 106, vezi nota de subsol