Listă de medici (cronologică)

Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți.

Perioada vieții	Nume	Naționalitatea	Contribuții majore
c. 2650 î.Hr.	Imhotep	egiptean	Medic și arhitect
c. 500 î.Hr.	Susruta	indian	Părintele chirurgiei plastice și reparatorii
sec. VI-V î.Hr	Democede din Crotone	grec
?	Aegimus	grec	Tratat despre puls
540 sau 460 - 450 î.Hr.)	Epicarmos din Kos	grec	Cercetător al naturii
460 î.Hr. - 370 ?	Hippocrate	grec	Cel mai mare medic al antichității "Părintele medicinei"; "Jurământul lui Hippocrate"
sec. V î.Hr	Areteus din Capadocia	grec	A scris un tratat asupra bolilor
sec. V î.Hr	Ctesias	grec	Celebru mai ales pentru relaterea călătoriilor efectuate în Persia, India
sec. V î.Hr	Herodicos din Selimbria	grec	Subliniază, pentru prima dată importanța exercițiilor fizice (a gimnasticii) pentru sănătate.
335, 331 sau 330 - 280 î.Hr.	Herophilos din Calcedonia	grec	Fondatorul școlii medicale din Alexandria, primul mare specialist în anatomie.
c.305 - c.250 î.Hr	Erasistrate din Keos	grec	A fondat școala medicală din Alexandria.
c. 300 î.Hr. - ?	Charaka	indian	Contribuții la Ayurveda
25 î.Hr. - 50 d.Hr.	Aulus Cornelius Celsus	roman	"Hippocrate" al romanilor și Cicero al medicinei; promovare metoda experimentală.
40 ? - 90 ?	Dioscoride Pedanios	grec	Chirurg și farmacist
53 - 117	Soranus din Efes	grec	Reprezentant al școlii "metodiștilor".
sec. I d.Hr.	Gaius Stertinius Xenophon	grec [1]
110 - 207/208 ?	Hua Tuo	chinez	Descoperirea narcozei și a tehnicii deschiderilor abdominale.
129 - 200/216 ?	Galenus	grec	Ultimul mare medic al antichității; unul dintre fondatorii anatomiei și farmacologiei.
c. 325 - c. 395 d.Hr.	Oribasios	grec	Primul mare medic bizantin.
525 - 605	Alexandru din Tralleis	grec	Patologie, terapie
c. 600 d.Hr.	Vaghbata		A scris opera intitulată Ayurveda,[2]
625? - 690?	Pavel din Egina	bizantin	Chirurgie, propunerea denumirii de cancer

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada	Nume	Naționalitatea	Contribuții majore
525 - 605	Alexandru din Tralles
721 - 815	Geber	arab	Alchimie
801 - 873	Al-Kindi	arab	Aplicațiile matematicii în farmacologie
809 - 873	Hunayn ibn Ishaq	asirian	Traduceri opere medicale
838 - 870	Al Tabari	persan	Prima enciclopedie a medicinei; alte domenii: pediatrie, psihologie
850 - 934	Al-Balkhi	persan	Legătura dintre sănătatea fizică și cea mentală; precursor al psihologiei cognitive
865 - 925	Al-Razi (Rhazes)	persan	neurochirurgie, oftalmologie; părinte al pediatriei
936 - 1013	Al-Zahrawi	arab	Precursor al chirurgiei moderne dar și al cosmeticii
965 - 1039	Alhazen	arab	fiziologie, psihologie[3]
980–1037	Avicenna	persan
1091 - 1161	Avenzoar	arab	Părintele chirurgiei experimentale; promotor al tratamentului prin perfuzii
1098 - 1179	Hildegard von Bingen	german	Una dintre puținele femei-medic celebre
1126 - 1198	Averroes	arab	Precursor în multe ramuri ale medicinei: disecție, autopsie, urologie, oftalmologie
1135 - 1204	Moise Maimonide	evreu	Necesitatea igienei, a unei vieți echilibrate
1162 - 1231	Abd al-Latif	arab	Studii asupra diabetului; folosirea lipitorilor
1200 ?	Trotula	italian	Una dintre puținele femei-medic ale Evului Mediu.
1205/1206 ? - 1296/1298 ?	Teodorico Borgognoni	italian	Inovații în chirurgie
1210 sau 1213 - 1288	Ibn al-Nafis	arab	Precursor în mai multe domenii: sistemul circulator, chirurgie, embriologie, psihologie

Faceți click pe semnul de lângă titlul coloanelor, pentru a ordona tabelul în funcție de acel argument.

Perioada	Nume	Naționalitatea	Contribuții majore
1246/1250 ? - c. 1316	Abano, Pietro d'	italian	Promovarea metodei științifice
1327 [4]	Dino del Garbo	italian
1348 [5]	Gentile da Foligno	italian
1300 (1298?) - 1368	Chauliac, guy de	francez	Chirurgie
1450 - 1525	Vigo, Giovanni da	italian	Unul dintre primii mari chirurgi militari.
1455 - 1529	Gersdorff, Hans von	german	chirurgie militară
1470 ? - 1526	Rösslin, Eucharius	german	Obstetrică
1478 - 1553	Fracastoro, Girolamo	italian	Studiul bolilor infecțioase; introducerea termenului de sifilis
1488 - 1577	Santo, Mariano	italian	Chirurgie, urologie
1493 - 1541	Paracelsus		Cel mai cunoscut reprezentant al iatrochimiei
1500 - 1558	Janus Cornarius
1500/1514 ? - 1574	Eustachio, Bartolomeo	italian	Întemeietor al anatomiei moderne.[6]; descoperire "trompa lui Eustachio"
1501 - 1577	Mattioli, Pietro Andrea	italian	Rolul plantelor în medicină
1510 - 1590	Paré, Ambroise	francez	Anatomie, deschizător de drum în chirurgia modernă
1511 - 1568	Lusitano, Amato	portughez[7]	Unul din descoperitorii mecanismului circulației sanguine
1514 - 1564	Vesalius, Andreas	belgian	Fondatorul anatomiei moderne
1516 - 1559	Colombo, Realdo	italian	Chirurgie; descoperirea circulației pulmonare; întemeietor al anatomiei moderne.[8]
1519 - 1603	Cesalpino, Andrea	italian	Cercetări în domeniul circulației sângelui; valența farmaceutică a plantelor
1523 - 1562	Falloppio, Gabriele	italian	Întemeietor al anatomiei moderne.[9]
1525 ? - ?	Amusco, Juan Valverde de	spaniol	Anatomie
1537 - 1619	Fabrizio, Girolamo	italian	Anatomie; creatorul embriologiei moderne descoperitor al valvulelor venoase
1553 - 1617	Alpini, Prospero	italian	Rolul chimico-farmaceutic al plantelor (ex. obținerea hașișul)
1560 - 1634	Fabry, Wilhelm	german	Întemeietor al chirurgiei științifice.
1561 - 1636	Santorio Santorio	italian	Primele studii asupra metabolismului
1566 - 1621	Jessenius, Jan	slovac	Anatomie, chirurgie
1578 - 1657	Harvey, William	englez	Teoria circulației sanguine
1580 - 1644	Helmont, Jan Baptista van	belgian	Studiul digestiei; prefigurarea conceptului de enzimă
1580 - 1656	Severino, Marco Aurelio	italian	anatomie comparată; chirurgie
1597 - 1677	Glisson, Francis	englez	Studii asupra fibrei musculare
1614 - 1672	Sylvius, Franciscus	olandez	Unul din pionierii chimiei clinice moderne; de numele său este legat mineralul silvină.
1616 - 1680	Bartholin, Thomas	danez	Descoperire sistem limfatic; bazele științifice ale anesteziei prin refrigerare.
1624 - 1689	Sydenham, Thomas	englez	"Hippocrate al englezilor"; descriere: malarie, pojar, scarlatină.
1628 - 1694	Malpighi, Marcello	italian	Fondatorul anatomiei microscopice, histologiei, anatomiei vegetale și fiziologiei comparative.
1631 - 1691	Lower, Richard	englez	Fiziologie, patologie cardiovasculară
1633 - 1714	Ramazzini, Bernardino	italian	Propune chinina pentru tratamentul malariei.
1640 - 1704	Denis, Jean Baptiste	francez	Pionierat în domeniul transfuziilor sanguine
1641 - 1673	Graaf, Reinier de	olandez	Descoperiri în domeniul biologiei reproducerii.
1653 - 1721	Albinus, Bernhard Friedrich	german	Chirurgie oftalomogică
1660 - 1734	Stahl, Georg Ernst	german	Concepție animistă împotriva materialismului
1660 - 1742	Hoffmann, Friedrich	german	studii asupra apendicitei, rubeolei, sistemului nervos.
1666 - 1723	Valsalva, Antonio Maria	italian	Anatomie, chirurgie
1668 - 1707	Baglivi, Giorgio	italian	"Hippocrate italian"; întemeietorul școlii "solidiste"
1668 - 1738	Boerhaave, Herman	olandez	Fondatorul învățământului medical clinic.
1672 - 1768	Huxham, John	englez	Chirurgie, studiul bolilor infecțioase.
1677 - 1761	Hales, Stephen	englez	Fiziologie experimentală
1682 - 1771	Morgagni, Giovanni Battista	italian	Fondator al anatomiei patologice.
1684 - 1766	Astruc, Jean		Prima descriere a sifilisului.
1697 - 1770	Albinus, Bernhard Siegfried	german	Anatomie
1700 - 1772	Swieten, Gerard van	austriac[10]	Patologie, reformarea învățământului sanitar
1708 - 1777	Haller, Albrecht von	german	Anatomie, în special aparatul cardiovascular
1710 - 1790	Cullen, William	scoțian	Studii asupra sistemului nervos; clasificarea maladiilor (nosologie)
1722 - 1809	Auenbrugger, Leopold	austriac	Examinarea prin percuție
1728 - 1793	Hunter, John	scoțian	Chirurgie, promotor al metodei experimentale
1728 - 1797	Tissot, Simon-Auguste	francez	Cercetări în domeniul migrenei
1749 - 1823	Jenner, Edward	englez	Vaccinul contra variolei.
1752 - 1840	Blumenbach, Johann Friedrich	german	Antropologie: clasificarea raselor umane.
1755 - 1843	Hahnemann, Samuel	german	Creatorul homeopatiei
1759 - 1813	Reil, Johann Christian	german	Anatomie, psihiatrie[11]
1761 - 1823	Baillie, Matthew	scoțian	contribuții în anatomia patologică
1766 - 1842	Larrey, Dominique-Jean	francez	Chirurgie militară
1771 - 1802	Bichat, Marie François Xavier	francez	Întemeietorul histologiei și patologiei moderne
1774 - 1842	Bell, Charles	scoțian	Primul care face distincția între funcțiile motorii și senzoriale ale neuronului
1778 - 1862	Bretonneau, Pierre	francez	Realizează prima traheotomie; precursor al teoriei germenilor
1781 - 1826	Laënnec, René	francez	Inventatorul stetoscopului.
1783 - 1855	Magendie, François	francez	Pionier al fiziologiei experimentale
1785 - 1853	Beaumont, William	american	Cercetări în domeniul digestiei
1789 - 1858	Bright, Richard	englez	Cercetări asupra bolilor de rinichi
1791 - 1874	Cruveilhier, Jean	francez	Creator al anatomiei patologice; a descris scleroza multiplă
1792 - 1847	Dieffenbach, Johann Friedrich	german	Unul din fondatorul chirurgiei plastice
1793 - 1860	Addison, Thomas	englez	Boli interne, descrierea "bolii Addison"
1794 - 1866	Babington, Benjamin Guy	englez	Noi instrumente medicale, studii asupra holerei etc.
1795 - 1873	Romberg, Moritz Heinrich	german	Întemeietor al neurologiei moderne
1799 - 1854	Basedow, Carl von	german	Descriere boala Basedow (1858).
1801 - 1858	Müller, Johannes Peter	german	Studii de anatomie comparată
1804 - 1881	Schleiden, Matthias Jakob	german	Dezvoltarea teoriei celulare
1810 - 1882	Schwann, Theodor	german	Dezvoltarea teoriei celulare
1813 - 1878	Bernard, Claude	francez	Fiziologie, medicina experimentală
1814 - 1865	Bergmann, Carl	german	Contribuții în fiziologie
1814 - 1878	Mayer, Julius Robert von	german	Importanța oxigenului pentru organism în cadrul respirației; schimbul de energie în cadrul metabolismului
1818 - 1896	Bois-Reymond, Emil du	german	Descoperirea potențialului de acțiune al neuronului
1821 - 1902	Virchow, Rudolf	german	Fondator al patologiei celulare
1821 - 1910	Blackwell, Elizabeth	englez[12]	Prima femeie medic din SUA
1824 - 1880	Broca, Paul	francez	Studii anatomice, mai ales asupra creierului
1825 - 1893	Charcot, Jean-Martin	francez	Precursor al neurologiei și psihologiei moderne.
1829 - 1894	Billroth, Theodor	german	Pionierat în chirurgie abdominală și faringială
1832 - 1916	Baccelli, Guido	italian	Afirmare in politica
1836 - 1868	Bezold, Albert von		Unul din descoperitorii reflexului "Bezold-Jarisch.
1836 - 1904	Sklifosovski, Nicolai
1836 - 1907	Bergmann, Ernst von	german	Introducerea asepsiei la tratamentul rănilor.
1836 - 1917	Anderson, Elizabeth Garrett	englez	Prima femeie-medic în Marea Britanie; înființarea școlii medicale pentru femei
1841 - 1917	Kocher, Emil Theodor	german	Cercetări în domeniul tiroidei; Premiul Nobel în 1909
1841 - 1931	LeBon, Gustave	francez	Studii de psihologie socială, antropologie.
1842 – 1932	Abadie, Jean Marie Charles	francez	Oftalmologie
1843 - 1910	Koch, Robert	german	Bacteriologie; Premiul Nobel în 1905
1843 - 1926	Golgi, Camillo	italian	Studii asupra sistemului nervos; Premiul Nobel în 1906.[13]
1845 - 1916	Mecinikov, Ilia Ilici	rus	Studii asupra fagocitozei; Premiul Nobel în 1908
1845 - 1922	Laveran, Charles Louis Alphonse	francez	Studii asupra malariei; Premiul Nobel în 1907
1848 - 1932	Bang, Bernhard Laurits Frederik	danez	Prima descriere a brucelozei ("morbus Bang")
1849 - 1936	Pavlov, Ivan P.	rus	Cercetări în domeniul digestiei; prima descriere a reflexului condiționat; Premiul Nobel în 1904
1851 - 1928	Abbe, Robert	american	Pionier al suturilor cu catgut; unul dintre primii din SUA care a utilizat radiul în tratarea cancerului
1851 - 1940	Arsonval, Jacques-Arsène d'	francez	Electrofiziologie.
1852 - 1929	Binswanger, Otto		Cercetări în domeniul neurasteniei, epilepsiei și isteriei
1852 - 1934	Cajal, Santiago Ramón y	spaniol	Histologie; unul din fondatorii neuroștiinței moderne; Premiul Nobel în 1906.
1853 - 1927	Kossel, Albrecht	german	Studiul acizilor nucleici Premiul Nobel în 1910
1854 - 1917	Behring, Emil Adolf von	german	Descoperă imunizarea contra difteriei, Premiul Nobel în 1901
1855 - 1930	Angle, Edward H.	american	Ortopedie
1856 - 1926	Kraepelin, Emil	german	Fondatorul psihiatriei științifice moderne
1856 - 1939	Freud, Sigmund	austriac	Fondatorul psihanalizei
1857 - 1932	Ross, Ronald	englez	Studii asupra malariei; Premiul Nobel în 1902
1857 - 1938	Abel, John Jacob	american	Obținerea și izolarea adrenalinei, insulinei și aminoacizilor
1857 - 1949	Munthe, Axel	suedez	Hipnoza ca metodă terapeutică.
1860 - 1904	Finsen, Niels Ryberg	danez	Utilizarea terapeutică a radiației luminoase; Premiul Nobel în 1903
1860 - 1924	Bayliss, William	englez	Descoperirea secreției peristaltice
1860 - 1944	Achard, Emile	francez	Medicină internă
1861 - 1939	Naismith, James	canadian	Pluridisciplinar, inventatorul jocului de baschet
1861 - 1949	Bier, August	german	Chirurgie
1862 - 1931	Schnitzler, Arthur	austriac	Preocupări literare
1863 - 1933	Calmette, Albert	francez	Elaborarea vaccinului Calmette-Guérin
1864 – 1915	Alzheimer, Alois	german	Psihiatru; primul care descrie "maladia Alzheimer"
1865 - 1921	Albers-Schönberg, Heinrich	german	Primul specialist în investigații cu raze Röntgen din Germania
1866 - 1925	Wassermann, August von	german	bacteriologie, descoperirea reacției Wassermann
1866 - 1936	Nicolle, Charles	francez	Bacteriologie; Premiul Nobel în 1928
1866 - 1942	Aschoff, Ludwig	german	Patologie
1868 - 1942	Abel, Rudolf	german	Bacteriologie
1869 - 1939	Cushing, Harvey Williams	american	Unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne
1870 – 1937	Adler, Alfred	austriac	Fondatorul psihologiei individuale.
1870 - 1961	Bordet, Jules	belgian	Descoperiri în domeniul imunologiei; bacteria tip Bordetella îi poartă numele; Premiul Nobel în 1919
1871 - 1945	Cannon, Walter	american	Studiul homeostaziei; utilizarea razelor X în medicină
1873 - 1944	Carrel, Alexis	francez	Chirurgie vasculară, transplant de organe; Premiul Nobel în 1912.
1874 - 1929	Pirquet, Clemens von	austriac	Contribuții în bacteriologie și imunologie; a introdus termenul de alergie.
1875 - 1955	Abrikosov, Aleksei Ivanovici	rus	Anatomopatologie
1878 - 1955	Bergmann, Gustav von	german	Fondatorul gândirii "funcționale" în medicină
1881 - 1955	Fleming, Alexander	scoțian	Descoperirea penicilinei; Premiul Nobel în 1945
1889 - 1977	Adrian, Edgar Douglas	englez	Studiul funcțiunilor neuronale; Premiul Nobel în 1932.[14]
1891 - 1941	Banting, Frederick	canadian	Contribuții la descoperirea insulinei; Premiul Nobel în 1923
1895 - 1964	Domagk, Gerhard	german	Patologie, bacteriologie; Premiul Nobel în 1939
1899 - 1972	Békésy, Georg von	maghiar[15]	Studii asupra cohleei; Premiul Nobel pentru Medicină (1961)
1899 - 1978	Best, Charles	american	Contribuții[16] la descoperirea insulinei; Premiul Nobel în 1921
1905 - 1999	Silveira, Nise da	braziliana	Psihiatru [17] Un pionier de pet therapy
1906 - 1980	Asperger, Hans	austriac	Descoperire "sindromul Asperger"
1907 - 1992	Bovet, Daniel	italian	Descoperirea neuro-blocantelor; Premiul Nobel în 1957.
1909 - 1974	Apgar, Virginia	american	Elaborare "index Apgar"
1912 - 2000	Bloch, Konrad	german	Cercetări în domeniul sintezei colesterolului; Premiul Nobel în 1964[18]
1916 - 2004	Crick, Francis	englez[19]	Contribuții la descoperirea structurii ADN-ului[20]; Premiul Nobel în 1962
1919 -	Murray, Joseph E.	american	Chirurgie plastică, transplant de organe, Premiul Nobel în 1990[21]
1920 -	Valnet, Jean	francez	Chirurgie militară, medicină naturistă
1922 – 2001	Barnard, Christiaan	sud-african	Primul transplant de inimă (1967)
1924 -	Sela, Michael	evreu	Imunologie: antigene sintetice
1937 - 2003	Senkevici, Iuri		studii biomedicale spațiale
1946 -	Axel, Richard	american	Cercetări în domeniul simțului olfactiv; Premiul Nobel în 2004[22]

• Istoria medicinei
• Listă de medici (alfabetică) - medici în ordine alfabetică
• Listă de medici români

Aceasta este o listă incompletă, puteți ajuta prin dezvoltarea ei.