Karl Peter Röhl a fost înscris ca student la Bauhaus și a participat, în timpul primului său semestru acolo, la prelegerile preliminare ale lui Johannes Itten, unul din profesorii de la Bauhaus. Itten avea propriul său studio, în care, în 1922, a oferit locul său pentru extra-curricularul „De Stijl” al lui Theo van Doesburg.[7]
Ambele experiențe au influențat sensibil stilul artistic al lui Röhl. Un număr important din lucrările sale sunt realizate în stil Bauhaus și De Stijl, mai exact „De Stijl nou,” deci nu în varianta neoplasticismului, propovăduit de Piet Mondrian, ci în varianta elementarismului, varietate „mai elastică” a stilului, practicată de van Doesburg după 1924.[8]
„Devirea” lui van Doesburg, de la rigiditatea teoriei neoplasticismului lui Mondrian, l-a făcut pe acesta să nu îl „mai ierte niciodată” pe van Doesburg pentru „trădarea sa.”[9]
• Pot fi utilizate numai forme geometrice; se ignoră forma și culoarea naturală.
• Principalele elemente de compoziție să fie linii drepte sau zone dreptunghiulare.
• Suprafețele trebuie să fie plane dreptunghiulare sau prisme.
• Fără curbe, fără diagonale, fără cercuri.
• Se aleg doar culorile primare (roșu, albastru, galben), plus negru, gri și alb.
• Fără simetrie - nu se admite niciun fel de simetrie. Se crează, în schimb, o asimetrie puternică.
• Echilibrul se realizează prin relațiile dintre motivele geometrice.
• În plus, culorile îndrăznețe ar trebui să echilibreze liniile directe îndrăznețe.
Pe scurt, regulile neoplasticismului au fost concepute pentru a produce o abstractizare pură, fără compromisuri, puternic structurată, în conformitate cu viziunea lui Mondrian conform căreia modelele verticale și orizontale erau în mod inerent armonioase.
• Pot fi utilizate numai forme geometrice, dar forme geometrice variate, nu doar dreptunghiuri și zone dreptunghiulare.
• Principalele elemente de compoziție pot să fie linii drepte atât linii drepte (orizontale și verticale), dar și varii diagonale, cu diferite grade de înclinare față de orizontală și verticală.
• Pot fi folosite curbe de diferite forme și grade de înclinare.
• Alături de culorile primare (roșu, albastru, galben) și de negru, gri și alb, pot fi folosite și alte culori și nuanțe.
• Lipsa de simetrie nu este obligatorie, dar nici nu poate guverna compoziția.