Constantin Hamangiu
Constantin Hamangiu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | |
Decedat | (62 de ani) |
Cetățenie | România |
Ocupație | judecător politician |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din București Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad |
Modifică date / text |
Membru de onoare al Academiei Române |
---|
Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |
Constantin N. Hamangiu (n. 31 decembrie 1869, Bârlad – d. 8 ianuarie 1932, București) a fost un jurist român, membru de onoare (1930) al Academiei Române.
Activitate
[modificare | modificare sursă]Jurist, specialist în drept civil. A contribuit la realizarea Codului Civil, a Codului General Român și a Codului Comercial.
În anul 1921, sub conducerea lui Constantin Hamangiu, consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost înființată publicația juridică Pandectele române.
Cariera
[modificare | modificare sursă]A intrat în magistratură la o vârstǎ destul de fragedǎ, strǎbǎtând repede treptele cele mai înalte. Astfel:
- 31 martie 1894 este numit ajutor de judecǎtor la Ocolul V in București;
- 3 aprilie 1896 este numit procuror la Tribunalul Covurlui;
- 10 noiembrie 1897 jude-instructor la Tribunalul Ilfov;
- 18 septembrie 1902 prim-procuror la Tribunalul Ilfov;
- 11 octombrie 1905 procuror la Curtea de Apel Iași;
- 18 februarie 1913 consilier la Curtea de Apel Galați;
- 1 octombrie 1918 consilier la Curtea de Casatie Secția a III-a;
- 18 aprilie 1931 este numit ministru de justiție în Guvernul Nicolae Iorga.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]Codul Civil Adnotat, elaborat de Constantin Hamangiu și Nicolae Georgean, a fost editat, initial in 4 volume, în anul 1925 la Editura Librariei Universala Alcalay & Co.[1]
Mecenat
[modificare | modificare sursă]Constantin Hamangiu și-a lăsat întreaga avere pentru a se premia, începând din anul 1930, "Cel mai bun roman cu subiect din viața românească; cea mai bună piesă de teatru; cele mai bune poezii; cel mai bun critic".[2]
În 1935, Lucian Blaga a primit Marele premiu "Hamangiu" al Academiei Române. [3]
În 1936, George Călinescu a primit premiul Hamangiu pentru volumele "Viața lui Mihai Eminescu" și "Opera lui Mihai Eminescu".