Anatoli Krupensky

Anatoli Krupensky
Date personale
Născut	3 noiembrie 1850 Chișinău, Imperiul Rus
Decedat	5 decembrie 1923 (73 de ani) Roma, Regatul Italiei
Înmormântat	cimitero acattolico di Roma[*][[cimitero acattolico di Roma (cemetery in Rome, Italy; located near Porta San Paolo)|​]]
Părinți	Nikolai Krupensky
Cetățenie	Imperiul Rus
Ocupație	diplomat politician
Activitate
Alma mater	Facultatea de Drept a Universității Imperiale de la Moscova[*]​
Modifică date / text

Anatoli Krupensky (în rusă Анатолий Николаевич Крупенский; n. 3 noiembrie 1850, Chișinău, Imperiul Rus – d. 5 decembrie 1923, Roma, Regatul Italiei) a fost un latifundiar și diplomat țarist, ambasador al Imperiului Rus în Regatul Italiei pe parcursul anilor 1912–1915.

S-a născut la Chișinău în 1850, în familia lui Nikolai Krupensky (1822–1893), șambelan și mareșal al nobilimii din Basarabia. Fratele său Vasili a fost la fel diplomat, Pavel a fost deputat în Duma de Stat din partea Basarabiei, pe când Mihail și Aleksandr au fost mareșali guberniali ai nobilimii basarabene.

A început să primească studii superioare la Universitatea imperială „Sf. Vladimir” din Kiev, iar în septembrie 1871 s-a mutat la facultatea de drept a Universității din Moscova, absolvind-o în 1874. După absolvire, a intrat în serviciul Ministerului Afacerilor Externe țarist.

A fost secretarul de gradul 2 al ambasadelor ruse din Austro-Ungaria (1878-1883) și Marea Britanie (1883-1891), și, ulterior, secretar de gradul 1 al ambasadei din Londra (1891-1896).^[1]

În anii 1896-1905 a fost consilier al ambasadei din Italia, iar apoi, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Norvegia (1905-1912). A participat la negocierile privind problema delimitării arhipelagului Svalbard la conferințele internaționale desfășurate la Christiania (Oslo) în 1910 și 1912.^[2]

Între anii 1912-1915 a fost ambasador în Italia. După Revoluția din octombrie 1917, a rămas tot acolo.

Ca proprietar de terenuri, a deținut 542 de zeciuieli în ținutul Camenița din gubernia Podolia.^[3]

A murit pe 5 decembrie 1923 la Roma, fiind înmormântat în cimitirul protestant (Testaccio).

• Ordinul Sf. Vladimir, gradul II
• Ordinul Sf. Ana, gradul I
• Ordinul Sf. Stanislav, gradul I
• semnul Crucii roșii
• Crucea de Mare Ofițer a Legiunii de Onoare Franceză
• Ordinul Coroana României, gradul II
• Marea Cruce Italiană a Coroanei
• Crucea de Ofițer al Ordinului suedez Vasa
• Crucea comandantului papal Pius al IX-lea
• Ordinul muntenegrean al Principelui Daniel I, gradul II

• Краткий очерк о бессарабском дворянстве. — Санкт-Петербург, 1912.
• ru Биографии дворян Бессарабии