Alexandru Gherman

Alexandru Gherman
Date personale
Născut	15 august 1869 Sibiu
Decedat	1935 Cluj-Napoca
Naționalitate	România
Religie	Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupație	medic
Activitate
Educație	Universitatea din Budapesta, Facultatea de Medicină
Cunoscut pentru	1. participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 2. creatorul Spitalului și Policlinicii C.F.R. din Cluj
Modifică date / text

Alexandru Gherman (n. 15 august 1869, Sibiu, Regatul Ungariei - d. 1935, Cluj-Napoca, județul Cluj (interbelic),România) a fost medic internist și chirurg la Spitalul din Bistrița, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, activist în cadrul Astrei, creatorul Spitalului și Policlinicii C.F.R. din Cluj.^[1]

Alexandru Gherman s-a născut în data de 15 august 1869 la Sibiu. S-a căsătorit cu Ana Gherman, activistă în cadrul Astrei și președintă a femeilor române din județul Bistrița. A participat și ea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de delegat cu credențional din partea „Reuniunii de binefacere a femeilor greco-catolice și greco-ortodoxe române din Bistrița”. ^[2]

Alexandru Gherman a urmat cursurile Facultății de Medicină din Budapesta. Aici el s-a bucurat de o pregătire temeinică în tainele acestei profesii, lucrând încă din perioada studenției la diferite spitale din Budapesta. Astfel, de la 1 decembrie 1890 până în septembrie 1895 el a fost practicant la Spitalul „Rokus” din capitala Ungariei. În 1897 a făcut un curs de perfecționare ca medic oficial (de plasă). ^[3]

După absolvirea facultății, în 1894 a fost numit medic secundar la Spitalul comitatens din Bistrița, unde a lucrat la Secția de Interne, fiind foarte apreciat de locuitorii județului. Între 1 ianuarie și 1 noiembrie 1896 a activat ca medic la Spitalul „Szent Laszlo” din Budapesta. Începând cu 1 noiembrie 1896 a lucrat ca medic militar la Spitalul „Szent Istvan” din aceeași capitală, unde a activat până în data de 7 noiembrie 1897. Se întoarce apoi în Transilvania unde a ocupat postul de medic secundar, funcție pe care a îndeplinit-o până la 1 ianuarie 1914, devenind apoi medic de plasă la Bistrița, asta după absolvirea unui curs de perfecționare în acest domeniu, la Budapesta. Alexandru Gherman a fost între noiembrie 1897 și 1918 casier și secretar al primului comitet al „Asociației medicilor din Comitatul Bistrița-Năsăud”. În cadrul Spitalului comitatens din Bistrița el a îndeplinit funcția de medic primar-șef, fiind ajutat de un secundar. Cei doi erau cei ce îl îndrumau pe administratorul spitalului în chestiunile ce ��ineau de buna organizare a acestuia. ^[4]

La începutul Primului Război Mondial a fost mobilizat ca medic primar-chirurg. În 1918 ca urmare a retragerii administrației maghiare, medicul primar județean, a fost retras și el. Postul rămas vacant acum a fost ocupat de Alexandru Gherman, fiind confirmat în această funcție de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Nu a ocupat acest post pentru mult timp, în august 1919 fiind înlocuit de Iulian Chitul. Ulterior a fost numit medic-șef la Policlinica C.F.R. din Cluj, îndeplinind această funcție până în 1934. ^[5] La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a participat împreună cu soția sa, parcurgând drumul până acolo împreună. El a mers în calitate de delegat, înlocuindu-l pe avocatul Dionisie Loghin ce fusese ales cu credențional, dar care din cauza unei boli se afla în imposibilitate de a participa. Imediat după Unire, familia Gherman s-a mutat la Cluj, unde Alexandru a putut să își îndeplinească funcția de medic-șef al Policlinicii C.F.R. de aici, până la moartea sa. ^[6] El a fost considerat un medic-artist pentru că s-a implicat activ în fiecare acțiune a Astrei, fiind membru pe viață al departamentului Astrei bistrițene. A primit această calitate ca urmare a numeroaselor conferințe pe care le ținea în satele din județul Bistrița-Năsăud, conferințe în care împărtășea sătenilor bistrițeni cunoștințele medicale ale Astrei. În acest sens a publicat și o serie de sfaturi medicale în revistele populare în acea perioadă: „Revista Bistriței” și „Revista Ilustrată” a lui Pop Baciu și Ion Pop Reteganul. A participat la toate activitățile culturale din județul Bistrița-Năsăud până la mutarea din 1919. La Cluj, începând cu 1925 a fost ales căpitan în organizația educativ-sanitară și culturală „Șoimii Patriei”. Alexandru Gherman a decedat în 1935. A fost înmormântat la Cimitirul Central din Cluj. . ^[7]

Pentru activitatea depusă de-a lungul vieții a fost recompensat cu anumite distincții: Signum laude clasa a II-a a Crucii Roșii și Laude din partea Comandei militare sanitare din Sibiu.^[8]