What do you think?
Rate this book
În vreme de război
ÎN VREME DE RĂZBOI este o nuvelă scrisă de Ion Luca Caragiale. O creaţie realist psihologică, având şi accente naturaliste, ea a fost publicată pentru prima oară în 1898.
22 pages, Paperback
First published January 1, 1898
About the author
Ion Luca Caragiale
146 books173 followersIon Luca Caragiale was a Wallachian-born Romanian playwright, short story writer, poet, theater manager, political commentator and journalist. Leaving behind an important cultural legacy, he is considered one of the greatest playwrights in Romanian language and literature, as well as one of its most important writers and a leading representative of local humor. Alongside Mihai Eminescu, Ioan Slavici and Ion Creangă, he is seen as one of the main representatives of Junimea, an influential literary society with which he nonetheless parted during the second half of his life.
His work, spanning four decades, covers the ground between Neoclassicism, Realism, and Naturalism, building on an original synthesis of foreign and local influences.
Although few in number, Caragiale's plays constitute the most accomplished expression of Romanian theater, as well as being important venues for criticism of late 19th century Romanian society.
They include the comedies A Stormy Night, Conu Leonida faţă cu reacţiunea, O Scrisoare Pierduta Comedie in patru acte, and the tragedy Năpasta. In addition to these, Caragiale authored the melodrama O soacră, a large number of essays, articles, short stories, novellas and sketch stories, as well as occasional works of poetry and autobiographical texts such as Din carnetul unui vechi sufleur. In many cases, his creations were first published in one of several magazines he edited — Claponul, Moftul Român, Vatra and Epoca. Most of his prose works have been published under the title Momente, schite, povestiri: they include Căldură mare, Cănuţă om sucit, Două loturi, Grand Hotel "Victoria română", as well as several pieces referring to stock characters such as Lache and Mache, Marius Chicoş Rostogan and Mitică. In some of his later fiction writings, including La hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea, Abu-Hasan, Pastramă trufanda and Calul dracului, Caragiale adopted the fantasy genre or turned to historical fiction.
Ion Luca Caragiale was interested in the politics of the Romanian Kingdom, and oscillated between the liberal current and conservatism. Most of his satirical works target the liberal republicans and the National Liberals, evidencing both his respect for their rivals at Junimea and his connections with the literary critic Titu Maiorescu. He came to clash with National Liberal leaders such as Dimitrie Sturdza and Bogdan Petriceicu Hasdeu, and was a lifelong adversary of the Symbolist poet Alexandru Macedonski. As a result of these conflicts, the most prominent of Caragiale's critics barred his access to the cultural establishment for several decades. During the 1890s, Caragiale rallied with the radical movement of George Panu, before associating with the Conservative Party. After having decided to settle in Berlin, he came to voice strong criticism for Romanian politicians of all colors in the wake of the 1907 Romanian Peasants' Revolt, and ultimately joined the Conservative-Democratic Party.
Ion Luca was the nephew of Costache and Iorgu Caragiale, who were major figures of mid-19th-century Romanian theater. His sons Mateiu I. Caragiale and Luca I. Caragiale were both modernist writers.
His work, spanning four decades, covers the ground between Neoclassicism, Realism, and Naturalism, building on an original synthesis of foreign and local influences.
Although few in number, Caragiale's plays constitute the most accomplished expression of Romanian theater, as well as being important venues for criticism of late 19th century Romanian society.
They include the comedies A Stormy Night, Conu Leonida faţă cu reacţiunea, O Scrisoare Pierduta Comedie in patru acte, and the tragedy Năpasta. In addition to these, Caragiale authored the melodrama O soacră, a large number of essays, articles, short stories, novellas and sketch stories, as well as occasional works of poetry and autobiographical texts such as Din carnetul unui vechi sufleur. In many cases, his creations were first published in one of several magazines he edited — Claponul, Moftul Român, Vatra and Epoca. Most of his prose works have been published under the title Momente, schite, povestiri: they include Căldură mare, Cănuţă om sucit, Două loturi, Grand Hotel "Victoria română", as well as several pieces referring to stock characters such as Lache and Mache, Marius Chicoş Rostogan and Mitică. In some of his later fiction writings, including La hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea, Abu-Hasan, Pastramă trufanda and Calul dracului, Caragiale adopted the fantasy genre or turned to historical fiction.
Ion Luca Caragiale was interested in the politics of the Romanian Kingdom, and oscillated between the liberal current and conservatism. Most of his satirical works target the liberal republicans and the National Liberals, evidencing both his respect for their rivals at Junimea and his connections with the literary critic Titu Maiorescu. He came to clash with National Liberal leaders such as Dimitrie Sturdza and Bogdan Petriceicu Hasdeu, and was a lifelong adversary of the Symbolist poet Alexandru Macedonski. As a result of these conflicts, the most prominent of Caragiale's critics barred his access to the cultural establishment for several decades. During the 1890s, Caragiale rallied with the radical movement of George Panu, before associating with the Conservative Party. After having decided to settle in Berlin, he came to voice strong criticism for Romanian politicians of all colors in the wake of the 1907 Romanian Peasants' Revolt, and ultimately joined the Conservative-Democratic Party.
Ion Luca was the nephew of Costache and Iorgu Caragiale, who were major figures of mid-19th-century Romanian theater. His sons Mateiu I. Caragiale and Luca I. Caragiale were both modernist writers.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 34 reviews
May 5, 2021
În primul capitol, cititorul află despre prinderea unei bande de hoți în pădurea Dobrenilor. Popa Iancu îl vizitează pe fratele său, hangiul Stavrache, și îi mărturisește acestuia că el era, de fapt, capul bandei de tâlhari. Aceștia înscenaseră un jaf a cărui victimă aparentă fusese chiar Iancu, dar acum, că fuseseră prinși, omul se temea că va fi dat de gol. Pentru a-l proteja, Stavrache îl sfătuiește pe Iancu să se înroleze în armată, întrucât se aflau în plin război (Războiul de Independență). Astfel, cu ajutorul hangiului Stavrache, Iancu devine „sublocotenentul Georgescu” și pleacă la război, pentru a i se pierde urma.
Între timp, în sat nu se mai auzise nimic despre Popa Iancu, iar oamenii aduseseră alt preot la biserică. Pe când se întorcea de la parastasul mamei sale, Stavrache primește o scrisoare de la fratele lui, din care află că acesta fusese numit sergent și fusese decorat cu „Virtutea militară”. El verifică din nou data expedierii, pentru a se convinge că era, într-adevăr, trimisă înaintea bătăliei de la Plevna, unde muriseră mulți români. Tâlharii prinși nu îl trădaseră pe Iancu.
După un timp, urmează altă scrisoare, în care Stavrache află că fratele său murise, rănit de trei gloanțe. Autorul scrisorii lăuda curajul și vitejia eroului. Întristat, totuși, de această veste, Stavrache își revine treptat și își face curaj, pentru a nu se lăsa doborât de vestea morții fratelui său. Prin urmare, începe să se gândească la modalități prin care ar putea profita de toate cele întâmplate și consultă un avocat, pentru a afla cui va rămâne averea lui Iancu. Avocatul îi comunică faptul că totul îi revine lui, însă Iancu este singurul care și-ar putea revendica bunurile. Consolându-se la gândul că fratele său murise și îi era imposibil să-și ceară averea înapoi, Stavrache se liniștește, însă, pentru puțină vreme. La scurt timp după toate acestea, hangiul începe să fie chinuit de bănuiala că fratele său ar putea fi încă în viață, iar el ar putea pierde astfel moștenirea. Aceasta este obsesia în jurul căreia se concentrează ideea principală a nuvelei, precum și tema acesteia.
În capitolul al doilea, Stavrache devine victima constantă a coșmarurilor în care își face apariția fratele mort, în diferite ipostaze terifiante. Trecuseră trei ani de la moartea acestuia. Într-o noapte, hangiul îl visează pe Iancu într-o stare deplorabilă, obosit și rănit, cerându-i puțină apă. Când e refuzat și gonit, Iancu se agață, în vis, de fratele său, trântindu-l la pământ și întrebându-l: „Gândeai c-am murit, neică?”. Această întrebare îl bântuie mereu în vise, întrucât ea apare și în cel de-al doilea vis povestit pe parcursul nuvelei. De data aceasta, Iancu, în postura de căpitan de companie, și-a făcut apariția, împreună cu armata, la ușa lui Stavrache. Scoțând ușa din țâțâni, aflat de această dată într-o postură net superioară celei din visul anterior, îl întreabă din nou pe fratele său: „Gândeai c-am murit, neică?”. Bântuit de toate acestea și înnebunit până la obsesie, Stavrache cere preotului din sat să facă o slujbă în casă, în memoria fratelui său.
Stavrache își schimbase caracterul în urma acestor experiențe, devenind irascibil și mereu suspicios. Devenise mai puțin serviabil cu clienții, fapt evidențiat în scena cu fetița care venise cu două sticle să cumpere gaz și țuică. Fata l-a să scrie în caietul de datorii, pentru că nu avea bani să plătească. Acuzând-o de furt, Stavrache ridică tonul, repezind-o.
În ultimul capitol, Stavrache găzduiește doi călători înfrigurați la hanul său. Chiar pe când le servea mâncarea, iar unul dintre cei doi bărbați se culcase, hangiul intră în vorbă cu celălalt om. Dorind să afle de unde știa călătorul numele lui, Stavrache se aplecă peste pat, în direcția bărbatului, care-i răspunde că era chiar Iancu, fratele lui. Atunci, Stavrache înnebunește, din cauza șocului și a împlinirii celei mai mari temeri, care îl urmărea de ani de zile. Acesta confunda realitatea cu imaginile din coșmaruri, replica fratelui fiind similară celei din visele sale: „Mă credeai mort, nu-i așa?”. Iancu venise doar pentru a-i cere cincisprezece mii de lei, ca să acopere suma delapidată de el din fondurile regimentului.
Simpla atingere a fratelui său declanșează o reacție violentă din partea lui Stavrache, care îl trântește la pământ pe Iancu, începând astfel o încăierare între cei doi. În final, Stavrache trebuie legat, fiindcă înnebunește complet.
Între timp, în sat nu se mai auzise nimic despre Popa Iancu, iar oamenii aduseseră alt preot la biserică. Pe când se întorcea de la parastasul mamei sale, Stavrache primește o scrisoare de la fratele lui, din care află că acesta fusese numit sergent și fusese decorat cu „Virtutea militară”. El verifică din nou data expedierii, pentru a se convinge că era, într-adevăr, trimisă înaintea bătăliei de la Plevna, unde muriseră mulți români. Tâlharii prinși nu îl trădaseră pe Iancu.
După un timp, urmează altă scrisoare, în care Stavrache află că fratele său murise, rănit de trei gloanțe. Autorul scrisorii lăuda curajul și vitejia eroului. Întristat, totuși, de această veste, Stavrache își revine treptat și își face curaj, pentru a nu se lăsa doborât de vestea morții fratelui său. Prin urmare, începe să se gândească la modalități prin care ar putea profita de toate cele întâmplate și consultă un avocat, pentru a afla cui va rămâne averea lui Iancu. Avocatul îi comunică faptul că totul îi revine lui, însă Iancu este singurul care și-ar putea revendica bunurile. Consolându-se la gândul că fratele său murise și îi era imposibil să-și ceară averea înapoi, Stavrache se liniștește, însă, pentru puțină vreme. La scurt timp după toate acestea, hangiul începe să fie chinuit de bănuiala că fratele său ar putea fi încă în viață, iar el ar putea pierde astfel moștenirea. Aceasta este obsesia în jurul căreia se concentrează ideea principală a nuvelei, precum și tema acesteia.
În capitolul al doilea, Stavrache devine victima constantă a coșmarurilor în care își face apariția fratele mort, în diferite ipostaze terifiante. Trecuseră trei ani de la moartea acestuia. Într-o noapte, hangiul îl visează pe Iancu într-o stare deplorabilă, obosit și rănit, cerându-i puțină apă. Când e refuzat și gonit, Iancu se agață, în vis, de fratele său, trântindu-l la pământ și întrebându-l: „Gândeai c-am murit, neică?”. Această întrebare îl bântuie mereu în vise, întrucât ea apare și în cel de-al doilea vis povestit pe parcursul nuvelei. De data aceasta, Iancu, în postura de căpitan de companie, și-a făcut apariția, împreună cu armata, la ușa lui Stavrache. Scoțând ușa din țâțâni, aflat de această dată într-o postură net superioară celei din visul anterior, îl întreabă din nou pe fratele său: „Gândeai c-am murit, neică?”. Bântuit de toate acestea și înnebunit până la obsesie, Stavrache cere preotului din sat să facă o slujbă în casă, în memoria fratelui său.
Stavrache își schimbase caracterul în urma acestor experiențe, devenind irascibil și mereu suspicios. Devenise mai puțin serviabil cu clienții, fapt evidențiat în scena cu fetița care venise cu două sticle să cumpere gaz și țuică. Fata l-a să scrie în caietul de datorii, pentru că nu avea bani să plătească. Acuzând-o de furt, Stavrache ridică tonul, repezind-o.
În ultimul capitol, Stavrache găzduiește doi călători înfrigurați la hanul său. Chiar pe când le servea mâncarea, iar unul dintre cei doi bărbați se culcase, hangiul intră în vorbă cu celălalt om. Dorind să afle de unde știa călătorul numele lui, Stavrache se aplecă peste pat, în direcția bărbatului, care-i răspunde că era chiar Iancu, fratele lui. Atunci, Stavrache înnebunește, din cauza șocului și a împlinirii celei mai mari temeri, care îl urmărea de ani de zile. Acesta confunda realitatea cu imaginile din coșmaruri, replica fratelui fiind similară celei din visele sale: „Mă credeai mort, nu-i așa?”. Iancu venise doar pentru a-i cere cincisprezece mii de lei, ca să acopere suma delapidată de el din fondurile regimentului.
Simpla atingere a fratelui său declanșează o reacție violentă din partea lui Stavrache, care îl trântește la pământ pe Iancu, începând astfel o încăierare între cei doi. În final, Stavrache trebuie legat, fiindcă înnebunește complet.
March 9, 2023
evil i.l. caragiale
November 19, 2018
Review for „In wartime” by I. L. Caragiale:
It’s a realistic psychological novella in which the writer describes the causal factors of the illness, in Stavrache’s case everything begins with the character’s panic attacks and fears, till it becomes the disease itself which in our case it results into the innkeeper’s madness when his brother returns (fully changed). We may consider Mr. Caragiale to be some sort of a psychiatrist who did his own investigations in the mentioned literary work, especially because of the detailed description of the symptoms of the illness. The novella shows that there are some experiences which can change one’s point of view and behavior like in Father Iancu’s case. He changed from a criminal into an honest man due to the experiences he had in the army.
The writer attracts his readers through internal monologue and free indirect speech, also through simple replies. The readers will also realize that the novella is a real medical record and psychological profile of Stavrache, the main character.
I recommend this novella to readers 12+ because there are some scenes which cannot be understood by small children.
It’s a realistic psychological novella in which the writer describes the causal factors of the illness, in Stavrache’s case everything begins with the character’s panic attacks and fears, till it becomes the disease itself which in our case it results into the innkeeper’s madness when his brother returns (fully changed). We may consider Mr. Caragiale to be some sort of a psychiatrist who did his own investigations in the mentioned literary work, especially because of the detailed description of the symptoms of the illness. The novella shows that there are some experiences which can change one’s point of view and behavior like in Father Iancu’s case. He changed from a criminal into an honest man due to the experiences he had in the army.
The writer attracts his readers through internal monologue and free indirect speech, also through simple replies. The readers will also realize that the novella is a real medical record and psychological profile of Stavrache, the main character.
I recommend this novella to readers 12+ because there are some scenes which cannot be understood by small children.
January 8, 2022
Nu seamănă cu stilul pe care l-a abordat Caragiale la alte opere literare ale lui... Sinceră să fiu, nu prea am înțeles ceva, dar bănuiesc că Stavrache a înnebunit...
September 23, 2024
Foarte cunty. Nu stiu ce am simtit. Aveam ca tema sa identific scena in care personajul principal innebuneste. Cred ca eu eram.😜✌🏻
May 10, 2022
n-am să mint, nuvela asta are un anumit "oomph" care cred ca ar trebui sa fie mai comun in literatura română. deși finalul e foarte ambiguu (din perspectiva mea; la oră s-a confirmat că era chiar fratele său), pentru mine neclaritatea realității a fost foarte foarte bună pentru că a adăugat o nuanță de atmospheric horror/o anumită asemănare cu lucrările lui H. G. Wells (nu pot corela dpdv cronologic pentru că am uitat cand a trait H. G Wells ☠ dar pentru cine vrea nuvele asemănătoare poate vă ajută recomandarea asta). uneori am observat ca realismul in literatura română explorează anumite fațete ale unor oameni vulnerabili, însă care în alte vremuri nu aveau acces la vreun răspuns sau soluție pentru problemele lor. îmi e milă uneori, de ambii frați, dar dacă să reamintesc ceva spus de Călinescu, nu știu ce familie normală are un frate care e ziua preot si noaptea tâlhar si un frate care începe să aibe halucinații și coșmaruri cu fratele său mort (sau nu).
ar trebui să fie mai multe lucrări ciudate în programa școlară 🤭
ar trebui să fie mai multe lucrări ciudate în programa școlară 🤭
January 29, 2023
G̶͓̼̥͍͎̐â̷̺͙̜̜͑̂̇͛͜n̴̰̻̳̹̜͛̈́̓͜ͅḓ̸̤̙̱̿͑̂͘ȩ̵̥͙̲̗͉̩͋̅̋͐͝a̷̯͈͛̓̅́̓̆ï̵͔͕̤̪̺͆͒͂̾͂͠ ̶̩̮͇̱̽ċ̴͕̺̬̟͖̦̓̂͗̆͆͆-̸̨͖̮̦͔̤̇̑a̵͔̠̭̠̙̍̋̉ḿ̵̬͙̻̯̳̠͔̐̃̌̚͘͘ ̷͚͓͌̑͆̒͝m̴̖̫͙̈͒̐͆ū̵̧̡̘͓̯̣͙̏̉͊͝r̶̡̡̖̰̙̤̀̑̈́̋͠į̵̳͙̑̓̀͌̀ṫ̸̥̑̆͋͠ͅ,̴̞͇͙͇̱̅̎̊͐̉̕͜ ̸͖̀̿̏͛̽̃̚n̵͉̦͈̰͍̔̇̌ȇ̶͔̘͎͝ḭ̷͇̫̝̼̠̄̈́̔c̸̡̝̺̜̘͊̈́͒̌͒ͅă̸͇̖͕̹̊́̀͐̍̕?̵̛͓͍̾̎̃͑͋͜
September 18, 2021
O nuvela psihologica, in care ni se ilustreaza etapele crunte prin care poate trece o persoana pentru a ajunge, in final, la nebunie.
December 4, 2022
i don't know what's going on and i simply don't wanna know
March 11, 2021
cine are noroc.....are..
March 26, 2024
A fost sa zicem ok
April 21, 2016
Este o nuvelă psihologică, care urmăreşte degradarea fiinţei umane din cauza banilor. Accentul este pus pe evoluţia morală a protagonistului, care trece prin stări puternice de nelinişte, confuzie şi paranoie. Averea obţinută necinstit, îi va provoca în final nebunia.
Pot spune că proverbul ,,Banul este ochiul dracului" se potriveşte situaţiei date.
Pot spune că proverbul ,,Banul este ochiul dracului" se potriveşte situaţiei date.
March 26, 2020
🌞🌞🌞1.5/5⭐ mi-o plăcut naratorul
June 13, 2024
Nuvela surprinde în mod treptat degradarea psihologică a hangiului. Plecând de la un statut simplu de negustor, intrarea în posesia averilor deținute de fratele său, îl schimbă într-un om nemilos și avar.
Pe tot parcusul operei se poate observa cum laitmotivul criptic este frica. Dacă Stavrache se teme de tâlhari, Iancu se teme de ocnă și totodată nu are o frică morală asupra ilităților pe care le înfăptuie. Cu prilejul scrisorii, din care află că fratele a murit, hangiul e cuprins de teama că fantoma acestuia va veni după el. În timpul luptei, Iancu se teme că Stavrache îl va ucide. Aceste temeri ale hangiului cât și avuția dobândită, îi declanșează nebunia. Temerile lui Iancu îl ajută să scape de pedeapsă și totodată să-și salveze pielea și averea.
Pe tot parcusul operei se poate observa cum laitmotivul criptic este frica. Dacă Stavrache se teme de tâlhari, Iancu se teme de ocnă și totodată nu are o frică morală asupra ilităților pe care le înfăptuie. Cu prilejul scrisorii, din care află că fratele a murit, hangiul e cuprins de teama că fantoma acestuia va veni după el. În timpul luptei, Iancu se teme că Stavrache îl va ucide. Aceste temeri ale hangiului cât și avuția dobândită, îi declanșează nebunia. Temerile lui Iancu îl ajută să scape de pedeapsă și totodată să-și salveze pielea și averea.
March 7, 2021
O nuvelă fără "noroc"
March 17, 2021
Interesanta
Read
February 10, 2022hmmm
March 1, 2022
"-Gandeai c-am murit, neica?"
Read
May 4, 2022traumatizat Stavrache
February 21, 2023
finalul a fost extrem de underwhelming…
January 8, 2024
depresie cronică mă jur
February 17, 2024
A fost ok, n-am ce să spun.
March 4, 2024
mare haterita sunt la aceasta carte
September 1, 2024
My sleep paralysis demon story💪
March 28, 2024
O operă unică, plină de moravuri
Displaying 1 - 30 of 34 reviews