priest

Vezi și : Priest

(English)

Din engleză medie preist, preest, care provine din engleză veche prēost < latină târzie presbyter. Inevitabil din greacă antică πρεσβύτερος (presbúteros), din πρέσβυς (présbus, „mai bătrân”). Consolidat în engleză medie de franceză veche prestre.

• AFI: /ˈpɹiːst/

priest, pl. priests

1. (rel., bis.) preot, popă, părinte

   The priest at the Catholic church heard his confession.

2. (spec.; la pescuit) unealtă bontă, utilizată pentru a ucide pești

• priestdom
• priestess
• priesthood
• priestly

• high priest
• priest-king
• priest-ridden

• imam
• guru
• rabbi
• sangha

1. (rel., bis.) a preoți

• Dictionary.com
• Wiktionary

(Deutsch)

Din preisen.

• AFI: /pʀiːst/

1. forma de persoana a II-a singular la preterit pentru preisen.
2. forma de persoana a II-a plural la preterit pentru preisen.