epocă
Aspect
Variante
Etimologie
Din franceză époque.
Pronunție
- AFI: /'e.po.kə/
Substantiv
Declinarea substantivului epocă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | epocă | epoci |
Articulat | epoca | epocile |
Genitiv-Dativ | epocii | epocilor |
Vocativ | epocă | epocilor |
- perioadă în dezvoltarea istoriei sau a unui domeniu de activitate, care se deosebește de celelalte prin anumite evenimente caracteristice, însemnate; eră.
- timp în care se repetă, periodic, același lucru în aceleași condiții.
- Epoca topirii zăpezilor.
- subdiviziune a unei perioade geologice.
Cuvinte derivate
Expresii
- A face epocă = a atrage atenția, a face vâlvă, a se impune la un moment dat; a marca o modă
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online