cărbune

Wikipedia are un articol despre
cărbune

Din latină carbōnem sau carbo, carbonis

Confer italiană carbone, provensală carbó, franceză charbon, spaniolă carbón și portugheză carvão.

• AFI: /kər'bu.ne/

1. (geol.) rocă combustibilă amorfă, de culoare gălbuie, brună până la neagră, friabilă, formată prin îmbogățirea în carbon (în lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epocile geologice și folosită drept combustibil și ca materie primă în industria chimică și în metalurgie.

   Cărbunele este o rocă sedimentară.

2. (spec.) material combustibil de culoare neagră, ușor și sfărâmicios, rezultat din arderea incompletă a lemnului sau ca produs secundar la distilarea uscată a lemnului, folosit în siderurgie, drept combustibil etc.; mangal.

   Cărbunele este folosit drept combustibil.

3. (spec.) creion negru obținut dintr-un lemn de esență foarte moale, carbonizat, folosit la desen, crochiuri, schițe etc.
4. (med.) antrax.
5. (fitop.) (la plante) tăciune.

   Plantă atacată de cărbune.

6. (bot.; reg.; la pl.) (Phyteuma spiciforma și Phyteuma orbiculare) plantă erbacee cu frunze ovale la bază, lanceolate mai sus și flori negre-violacee; spinuță.

• 1: (geol.) (fig.) aur negru
• 2: (spec.) mangal
• 4: (med.) antrax
• 5: (fitop.) tăciune
• 6: (bot.) (reg.) baraboi, bănică, bănișor, spinuță

• cărbunar
• cărbunaș
• cărbunel
• cărbunos
• cărbunărie

• cărbune activ
• cărbune alb
• cărbune animal
• cărbune brun
• cărbune enfizematos
• cărbune medicinal
• cărbune mineral
• cărbune vegetal

• A se face cărbune = (despre alimente) a se arde
• A sta (ca) pe cărbuni (aprinși) = a fi foarte nerăbdător

• carbon
• C.E.C.O.

• buncăre

• DEX '98 via DEX online