stat

Vezi și : sTAt, stať, stát, stáť, stât, sťat, štát, šťať, -stat

• (pentru sensul listă, tabel) ștat

Din italiană stato < latină status (cu unele sensuri după franceză état).

• AFI: /stat/

Declinarea substantivului stat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stat	state
Articulat	statul	statele
Genitiv-Dativ	statului	statelor
Vocativ	statule	statelor

1. teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație; țară.
2. (la pl., în evul mediu). denumire a organelor reprezentative din anumite țări.

• țară

• gostat
• stas
• stătuleț

• om de stat, bărbat de stat
• stat major

• (loc.adj.) De stat =
  • care emană de la stat.
  • care e condus și controlat de stat, care aparține statului.
  • care angajează statul, care se referă la stat.

Din latină status (cu sensurile franceză état). Confer italiană stato.

• AFI: /stat/

Declinarea substantivului stat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stat	state
Articulat	statul	statele
Genitiv-Dativ	statului	statelor
Vocativ	statule	statelor

1. listă, tabel.

• stat de plată
• stat de funcții
• stat personal

Din verbul a sta.

• AFI: /stat/

Declinarea substantivului stat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stat	staturi
Articulat	statul	staturile
Genitiv-Dativ	statului	staturilor
Vocativ	statule	staturilor

1. faptul de a sta.
2. ședere, rămânere, zăbovire.
3. înălțime a corpului omenesc, statură; (p.ext.) înfățișare.
4. trup, corp omenesc.

• statornic

• un stat de om

Din sta.

• AFI: /stat/

1. forma de participiu trecut pentru sta.

• (rar) stătut

• DEX '98 via DEX online