Sari la conținut

moștenitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.

Etimologie

Din a moșteni + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /moʃ.te.ni'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
moștenitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ moștenitor moștenitori
Articulat moștenitorul moștenitorii
Genitiv-Dativ moștenitorului moștenitorilor
Vocativ moștenitorule moștenitorilor
  1. persoană care moștenește bunuri materiale sau care devine, prin succesiune, beneficiarul unui drept; persoană care urmează pe cineva într-un post, într-o demnitate; succesor, urmaș.
  2. fiu, copil (în raport cu părinții săi).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe