Thabit ibn Qurra

Thabit ibn Qurra
Date personale
Nume la naștere	أبو الحسن ثابت بن قرة بن زهرون الحراني الصابئ
Născut	836 d.Hr.[2][3][4] Harran, Parția, Califatul Abbasid
Decedat	18 februarie 901 d.Hr. (65 de ani) Bagdad, Califatul Abbasid[5]
Copii	Sinan ibn Thabit[*]​
Ocupație	matematician astronom medic astrolog[*]​
Limbi vorbite	limba arabă[6] limba kurdă
Activitate
Organizație	Casa Înțelepciunii
Rude	Ibrahim ibn Sinan[*]​[1]
Modifică date / text

Al-Ṣābiʾ Thābit ibn Qurra al-Ḥarrānī (în arabă: ثابت بن قرة‎, în latină: Thebit/Thebith/Tebit;n. 826 – d. 18 februarie 901), prescurtat Thābit ibn Qurra, a fost un matematician, fizician, astronom și traducător arab din epoca de aur a islamului.

A adus numeroase contribuții în algebră, geometrie și astronomie. Astfel, a fost unul dintre primii critici și reformatori ai sistemului geocentric al lui Ptolemeu și este considerat unul dintre întemeietorii staticii.

S-a născut în orașul Harran din Mesopotamia^[7], centru religios al sabeenilor.^[8] A studiat la una din acele Case ale Înțelepciunii, prestigioasă instituție de învățământ specifică acelei epoci.

A murit la Bagdad, unde a petrecut cea mai mare parte a vieții.

La Bagdad a condus o școală de traducători.

Limba sa maternă a fost siriana, care era un dialect al celei aramaice. A tradus din greacă autori ca: Apoloniu din Perga, Arhimede, Euclid și Ptolemeu. A revizuit traducerea Elementelor lui Euclid și a lucrării Almagesta a lui Ptolemeu, traduceri efectuate inițial de Hunayn ibn Ishaq.

Metoda lui Arhimede de construcție a heptagonului regulat nu ar fi supraviețuit timpului dacă nu exista versiunea tradusă de Thabit ibn Qurra.

A descoperit formula de formare a numerelor prietene, formulă preluată ulterior de Pierre Fermat și publicată fără demonstrație de René Descartes (1638). A acordat o atenție deosebită teoriei rapoartelor compuse și s-a ocupat de rezolvarea ecuațiilor de gradul al III-lea prin metode geometrice.

A exprimat teorema sinusurilor pentru triunghiul dreptunghic. De asemenea, în lucrările sale a tratat secțiunile conice, cuadratura segmentului de parabolă, a calculat volumul mai multor corpuri de revoluție, a dat ecuația relativă la heptagon:

${\displaystyle y^{3}+y^{2}-2y-1=0.\!}$

Lui Thabit ibn Qurra i se atribuie teoria medievală conform căreia precesia echinocțiilor suferă o oscilație deși acest fenomen fusese deja descris de Theon din Alexandria în comentariile sale la tabelele lui Ptolemeu.

Nicolaus Copernic susține că, dintr-un text tradus în latină și atribuit lui Thabit ibn Qurra, reiese că învățatul arab ar fi dedus lungimea anului sideral ca fiind de 365 de zile, 6 ore, 9 minute și 12 secunde (deci cu o eroare de 2 secunde).

Thabit ibn Qurra a publicat o serie de observații privind Soarele.

Opera sa principală este Kitāb el Karstun ("Cartea despre balanța romană"), de la care a supraviețuit versiunea în manuscris sub titlul Liber Karastonis din secolul al XII-lea.

Unul din marii săi succesori în domeniul științei este Al-Battani. De asemenea, fiul său, Sinan ibn Thabit, și nepotul său, Ibrahim ibn Sinan, au fost valoroși matematicieni ai spațiului islamic al acelei perioade.

Un crater lunar îi poartă numele latinizat: Thebit.

Acest articol despre islam este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !