Nyctanassa violacea

Nyctanassa violacea
Stare de conservare
	; Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Pelecaniformes
Familie:	Ardeidae
Gen:	Nyctanassa
Specie:	N. violacea
Nume binomial
	Nyctanassa violacea; (Linnaeus, 1758)
	Arealul N. violacea Breeding range Year-round range Wintering range
Sinonime
	Ardea violacea Linnaeus, 1758; Nycticorax violaceus (Linnaeus, 1758);
	Modifică text

Nyctanassa violacea este una dintre cele două specii de stârci de noapte din genul Nyctanassa. Spre deosebire de stârcul de noapte, care are o distribuție mondială, Nyctanassa violacea este limitat la America.

Taxonomie

Nyctanassa violacea a fost descris oficial de naturalistul suedez Carl Linnaeus în 1758, în cea de-a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae. Linnaeus a plasat-o alături de stârci, cocori și egrete în genul Ardea și a inventat numele binomial Ardea violacea.^[2] Linnaeus și-a bazat descrierea pe "buhaiul de baltă cu creastă" care fusese descris în 1729-1732 de naturalistul englez Mark Catesby în primul volum al lucrării sale The Natural History of Carolina, Florida and the Bahama Islands.^[3] Linnaeus a specificat localitatea tip ca fiind America de Nord, dar aceasta a fost limitată la Carolina^⁠(d) de Catesby.^[4] Nyctanassa violacea este acum plasat împreună cu Nyctanassa carcinocatactes care a dispărut, în genul Nyctanassa care a fost introdus în 1887 de zoologul de origine norvegiană Leonhard Stejneger^⁠(d).^[5]^[6] Numele genului combină greaca veche nux care înseamnă „noapte” cu anassa care înseamnă „regină”; epitetul specific provine din latinescul violaceus care înseamnă „de culoare violet”.^[7]

Sunt recunoscute cinci subspecii:^[6]

N. v. violacea (Linnaeus, 1758) – centrul, estul SUA până la estul Mexicului și estul Costa Rica;
N. v. bancrofti Huey, 1927 – din vestul Mexicului până în vestul Nicaraguei, insula Socorro^⁠(d) și Indiile de Vest;
N. v. caliginis Wetmore, 1946 – Panama și vestul Columbiei până în Peru;
N. v. cayennensis (Gmelin, JF, 1789) – Panama și nord-estul Columbiei până în nord-estul Braziliei;
N. v. pauper (Sclater, PL & Salvin, 1870) – Insulele Galapagos.

Galerie

Note

^ BirdLife International (2018). „Nyctanassa violacea”. IUCN Red List of Threatened Species. 2018: e.T22697203A132067766. doi:10.2305/IUCN.UK.2018-2.RLTS.T22697203A132067766.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.
^ Linnaeus, Carl (1758). Systema Naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în Latin). 1 (ed. 10th). Holmiae (Stockholm): Laurentii Salvii. p. 143.
^ Catesby, Mark (1729). The Natural History of Carolina, Florida and the Bahama Islands (în English și French). 1. London: W. Innys and R. Manby. p. 79.
^ Mayr, Ernst; Cottrell, G. William, ed. (1979). Check-List of Birds of the World. 1 (ed. 2nd). Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 227.
^ Stejneger, Leonhard (1887). „Review of Japanese birds: V. Ibises, storks, and herons”. Proceedings of the United States National Museum. 10: 271–319 [295, Footnote].
^ ^a ^b Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (decembrie 2023). „Ibis, spoonbills, herons, Hamerkop, Shoebill, pelicans”. IOC World Bird List Version 14.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 4 august 2024.
^ Jobling, James A. (2010). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. pp. 277, 402. ISBN 978-1-4081-2501-4.

Legături externe

Materiale media legate de Nyctanassa violacea la Wikimedia Commons
Date legate de Nyctanassa violacea la Wikispecies
Annual cycle of breeding, molt, and migration in North America
Yellow-crowned night heron chicks
Yellow-crowned night heron courtship display
Yellow-crowned night heron hunting
Yellow-crowned night heron sounds
Bermuda Online: Bermudian Fauna.
Field Guide Page on Flickr
Imagini, video și sunete despre Yellow-crowned night heron pe Internet Bird Collection
Galerie de imagini cu Yellow-crowned night heron pe VIREO (Drexel University)
Yellow-crowned night heron species account at NeotropicalBirds (Cornell University)

[iucn_status_12_November_2021-1] BirdLife International (2018). „Nyctanassa violacea”. IUCN Red List of Threatened Species. 2018: e.T22697203A132067766. doi:10.2305/IUCN.UK.2018-2.RLTS.T22697203A132067766.en . Accesat în 12 noiembrie 2021.

[2] Linnaeus, Carl (1758). Systema Naturae per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis (în Latin). 1 (ed. 10th). Holmiae (Stockholm): Laurentii Salvii. p. 143.

[3] Catesby, Mark (1729). The Natural History of Carolina, Florida and the Bahama Islands (în English și French). 1. London: W. Innys and R. Manby. p. 79.

[4] Mayr, Ernst; Cottrell, G. William, ed. (1979). Check-List of Birds of the World. 1 (ed. 2nd). Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 227.

[5] Stejneger, Leonhard (1887). „Review of Japanese birds: V. Ibises, storks, and herons”. Proceedings of the United States National Museum. 10: 271–319 [295, Footnote].

[ioc-6] Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (decembrie 2023). „Ibis, spoonbills, herons, Hamerkop, Shoebill, pelicans”. IOC World Bird List Version 14.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 4 august 2024.

[7] Jobling, James A. (2010). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. pp. 277, 402. ISBN 978-1-4081-2501-4.

[1]