Horea Popescu

Horea Popescu
Date personale
Născut	25 ianuarie 1926 Zlatna, România
Decedat	24 ianuarie 2010 (83 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	regizor de teatru regizor de film actor
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Horea Popescu (n. 25 ianuarie 1926,^[1] Zlatna^[2] – d. 24 ianuarie 2010, București) a fost un regizor român.

S-a născut într-o familie ardeleană din Zlatna, cu tatăl Popescu Gheorghe, protopop ortodox român, iar mama, Victoria, învățătoare. A avut două surori, una profesor universitar, iar cealaltă medic.

Liceul l-a început la Orăștie („A. Vlaicu” clasele I-IV ), apoi Alba Iulia (Liceul „M. Viteazu”, (clasele V- VI), iar la Liceul „A. Șaguna” (clasele V-VIII  - și tot acolo obține și bacalaureatul în 1944).

În anul 1949 termină studiile juridice ale Facultății de Drept din București și va fi declarat în același an „Licențiat în Drept”.

Peste patru ani obține „Diploma republicană” (deoarece calificativul general a fost „foarte bine”) ca absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Facultatea de Regie (București, 1953).

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, regizorului Horea Popescu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.^[3]

1953-1964 e angajat al Teatrului C.F.R. Giulești ca asistent regizor, apoi regizor artistic și mai apoi regizor principal al acelui teatru.

Tot în acești ani, în paralel a desfășurat și o activitate didactică meritorie la Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București.

În puțini ani a trecut de la preparator la asistent al Facultății de regie și în urmă lector al aceleiași facultăți, trecând apoi la catedra de artă a actorului, conferențiar.

Cu acest grad profesional a părăsit Institutul pentru a fi angajat în principal la studioul cinematografic Buftea și, cu o jumătate de normă, ca regizor al Teatrului Național „I.L. Caragiale” în 1964.

În anul 1968 e numit însă director artistic al Teatrului Național, la cererea și insistențele directorului general al Teatrului, scriitorul Zaharia Stancu. Rămâne director artistic până în aprilie 1990, aproape 23 de ani.

Din 1993 până în 1997 a fost director al tuturor instituțiilor de spectacol (operă, muzică, teatru, circ, păpuși, estradă, concerte, festivaluri - inclusiv Festivalul „George Enescu”).

În februarie 2001 e numit din nou în Ministerul Culturii director general al instituțiilor de spectacol.

Horea Popescu a realizat cam 70 de montări teatrale, cinci filme artistice de lung metraj, mai multe spectacole TV, prospectând o arie întinsă de autori și stiluri, activând la diverse teatre din țară și de peste hotare atât ca regizor și ca scenograf.

Deși a scris și publicat sute de articole pe teme diverse de gândire și creație artistică, ele nu au fost sistematizate încă pentru a fi adunate, ordonate și republicate la un loc, constituind ceea ce se cheamă îndeobște „o carte”. De altfel, un regizor se definește mai cu seamă prin spectacol. Iar ceea ce se scrie despre acest spectacol aparține altora, în măsura în care nu există probele filmate.

• “Ascensiunea lui Arturo Ui” poate fi oprită de Bertolt Brecht Teatrul Giulești, 1963
• “Moartea unui artist” de Horia Lovinescu, Teatrul Național București, 1964
• “Aristocrații de Pogodin”, Teatrul Giulești, 1959
• “Castiliana” de Lope de Vega, Teatrul Național, 1966
• “Thomas Becket” de J. Anouilh, Teatrul Național, 1967
• "Un fluture pe lampă" de Paul Everac, 1972
• “Danton” de Camil Petrescu, Teatrul Național, 1974
• “Richard al III-lea” de William Shakespeare, regie și decor, Teatrul Național, 1976
• "Gaițele" de Alexandru Kirițescu, 1977
• "Generoasa fundație" de Antonio Buerro Valejo, 1978
• "Caligula" de Albert Camus, 1980
• “Ploșnița” de Maiakovski, Teatrul Național, 1983, regie și decor
• "Zbor deasupra unui cuib de cuci" de Duke Wesserman, 1983
• “Moștenirea” de Titus Popovici, Teatrul Național, 1989

• ”Avram Iancu” de Lucian Blaga, Teatrul Național București, martie 1991, și apoi aceiași piesă la Teatrul Național Cluj
• ”Ondine” de Jean Giraudoux, spectacol care s-a bucurat de cea mai mare audiență a publicului
• ”Rivalii” de Sheridan, Teatrul Național București
• ”Profesionistul” de Dusan Kovacevici, regie și decor, Teatrul Național București, premiat la Festivalul piesei originale sârbe de la Novi Sad în 1996
• ”Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, regie, scenografie și adaptare, 2000
• ”Tărâmul celălalt” de Dusan Kovacevic, 2002 (ultima sa montare la TNB)

• Teatrul Național Iași
• Mihail Bulgakov, ”Cabala bigoților” (semnează și scenografia), 1996
• Branislav Nusici, ”Doamna Ministru”, 1997
• Teatrul „Sică Alexandrescu”
• Dușan Kovacevici, ”Tărâmul celălalt”, 1997
• Teatrul „Odeon” cu ocazia împlinirii a 40 de ani de activitate
• ”Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu

• Iugoslavia, 1968 - ”Moartea unui artist” de Horia Lovinescu
• Cehoslovacia, 1969 - ”Coana Chirița” de Tudor Mușatescu după Vasile Alecsandri
• Franța, Teatrul Națiunilor, 1970 – ”Coana Chirița” de Vasile Alecsandri și Tudor Mușatescu
• URSS, 1971 - ”Coana Chirița”
• Iugoslavia, 1977 - ”Coana Chirița” și ”Beckett” de Anouilh
• Bulgaria, 1976 - ”Danton” de Camil Petrescu și ”Un fluture pe lampă” de Paul Everac
• Ungaria, 1974 - ”Coana Chirița” și ”Un fluture pe lampă” de Paul Everac
• Germania, 1976 - ”Richard al III-lea” de W. Shakespeare și ”Coana Chirița”
• URSS, 1979 - ”Generoasa Fundație” de Buero Vallejo
• Paris, 1980 - ”Generoasa Fundație” la Teatrul Națiunilor
• USA și Canada, 1996 ­- ”Profesionistul”

• ”Mutter Courage” de Bertolt Brecht, Teatrul Național din Belgrad, 1972 - Premiul „Cel mai bun spectacol” al orașului Belgrad
• ”Măsură pentru măsură” de William Shakespeare, Teatrul Național din Belgrad, 1974
• ”Oedip rege” de Sofocle, Teatrul Național din Belgrad, 1979
• ”Peer Gynt” de Ibsen – Teatrul Național din Zagreb pentru „Cel mai bun spectacol al anului 1977”
• ”Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov, Teatrul Național Croat din Zagreb
• ”Cabala bigoților” de Mihail Bulgakov, Teatrul Național din Szeged, Ungaria,
• ”Mobilă și durere” de Teodor Mazilu, Teatrul Gogol din Moscova, 1984
• ”Ondine” de J. Giraudoux, Teatrul Național Croat Zagreb, 1991

• Omul de lângă tine (1960)
• Dragostea lungă de o seară (1962)
• De trei ori București, un triptic realizat împreună cu Gopo și Mihai Iacob, partea sa fiind „Aterizare forțată”.
• Cuibul de viespi (1987), scenarist de asemenea
• Ultimul film, Moartea unui artist după piesa lui Horia Lovinescu a fost realizat în 1988.

• Maiorul și moartea (1967)
• Răutăciosul adolescent (1969)
• Sfînta Tereza și diavolii (1972)
• Agentul straniu (1974)
• Actorul și sălbaticii (1975)
• Comedie fantastică (1975)
• Elixirul tinereții (1975)
• Cantemir (1975)
• Întoarcere la dragostea dintîi... (1981)
• Crucea de piatră (1994)

”Bălcescu” după Camil Petrescu, Titanic Vals de Tudor Mușatescu, ”Pledoarie pentru un răzvrătit” de E. Robles etc.

În paralel a desfășurat și o activitate cinematografică: ”Cuibul de viespi”, de exemplu a fost singurul selecționat de partea americană și prezentat în cadrul Festivalului Institutului Internațional al Filmului de la Los Angeles în 1987, unde s-a bucurat de o atenție deosebită.

1960 - Marele Premiu al Criticii Dramatice pentru spectacolul ”Domnișoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu la Teatrul Giulești

1957 - Marele premiu al „Concursului republican al tinerelor talente” și Premiul I pentru regie

1958 - Marele Premiu al Festivalului Național de Teatru cât și Premiul I pentru regie

1958 - Premiu al II-lea la același festival cu piesele: Cu ”Vlaicu și feciorii lui” de L. Demetrius și ”Dansatoarea, gangsterul și necunoscutul” de I. V. Bârlădeanu - ambele la Teatrul Municipal din București

1969 - Premiul I la Festivalul Republican de Teatru cu piesa ”Coana Chirița” după Vasile Alecsandri de Tudor Mușatescu, versiunea scenică Horea Popescu - la Teatrul Național București

1974 - Premiul al II-lea în Decada dramaturgiei originale pentru piesa ”Un fluture pe lampă” de Paul Everac

1978 - Premiul crtiticii dramatice pentru cel mai bun spectacol al anului pentru spectacolul ”Generoasa Fundație”

1979 - Marele Premiu al Festivalului de Teatru contemporan de la Brașov pentru același spectacol

1981- Premiul I pentru regie acordat de A.T.M. București pentru spectacolul ”Caligula” de Albert Camus la Teatrul Național București

1987 - Premiul pentru întreaga activitate teatrală al revistei Flacăra

2003 - Premiul pentru întreaga activitate, acordat de UNITER

Ordinul Național „Serviciul credincios” în grad de cavaler, conferit de Președintele României cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani, 2002.

Diploma pentru întreaga activitate în slujba teatrului și filmului românesc și pentru prezența excepțională în viața culturală a capitalei, acordată de Prefectura Municipiului București.

Cetățean de onoare al Municipiului București, titlu acordat de Consiliul General al Municipiului București, 2001.

Cetățean de onoare al Municipiului Zlatna.

Membru de onoare al Clubului UNESCO, acordat cu prilejul împlinirii a 50 de ani de „eminentă activitate în slujba teatrului și filmului românesc”.

Diploma de temerar „Samuel Damian” pentru „curajul, inteligența cu care promovează prietenia româno-americană”, New York, 1996.

Din 2021, Casa de cultură din Zlatna îi poartă numele.

• Horea Popescu la Cinemagia
• Horea Popescu^{[nefuncțională]} la Acasa.ro
• In memoriam Horea Popescu, 27 ianuarie 2010, Costin Tuchilă, Amos News
• Moartea unui artist: a incetat din viata regizorul Horea Popescu, 26 ianuarie 2010, Amos News
• Horea Popescu la Internet Movie Database
• https://www.tnb.ro/ro/horea-popescu
• https://alba24.ro/vineri-primaria-zlatna-inaugureaza-cladirea-modernizata-a-casei-de-cultura-horea-popescu-programul-evenimentului-856979.html

v • d • m Filme regizate de Horea Popescu Omul de lângă tine (1961) O dragoste lungă de-o seară (1963) De trei ori București (segmentul „Aterizare forțată”) (1968) Bălcescu (1974) Cuibul de viespi (1987) Moartea unui artist (1991)