Comuna Grivița, Vaslui
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Grivița | |
| — comună — | |
 Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza | |
  Grivița Grivița (România) | |
| Coordonate: 46°9′N 27°39′E / 46.150°N 27.650°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vaslui |
| SIRUTA | 164133 |
| Atestare | 1504 |
| Reședință | Grivița |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Grivița[*] | Alina-Iuliana Munteanu[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 60 km² |
| Altitudine | 167 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.288 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 737280 |
| Prefix telefonic | +40 (0) 235 |
| Indicativ auto | VS |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Grivița este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Grivița (reședința), Odaia Bursucani și Trestiana. Se află la sud-est de municipiul Bârlad, pe DN24D care face legătura dintre orașele Bârlad și Galați. Prima atestare a satului datează din anul 1504. Având o suprafață totală de 6353 ha din care 276 ha intravilan și 6077 ha extravilan. Are in componența sa 1804 gospodării iar locuințe 1750.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Zorleni Fruntișeni și Vinderei, la sud cu comunele Bălăbănești și Bălășești (județul Galați) iar la vest comunele Tutova și Ciocani.
Comuna este situată pe DN24D care face legătura dintre Bârlad și Galați.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Grivița
Români (93,4%)
Alte etnii (0,27%)
Necunoscută (6,33%)
Componența confesională a comunei Grivița
Ortodocși (92,76%)
Alte religii (0,76%)
Necunoscută (6,48%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Grivița se ridică la 3.288 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.293 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,4%), iar pentru 6,33% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,76%), iar pentru 6,48% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Grivița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Alina-Iuliana Munteanu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||||
Economie
[modificare | modificare sursă]Economia comunei se bazează în general pe agricultură și creșterea animalelor dar are și unele activități industriale.
Clima
[modificare | modificare sursă]Clima în Grivița este temperat continentală marcată de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme. Sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldă a anului, seceta este un fenomen accentuat și frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice.
Precipitațiile sunt de circa 400-500 mm anual.
Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE (13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă.
Rețeaua hidrografică
[modificare | modificare sursă]Rețeaua hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre N.
Resurse
[modificare | modificare sursă]Fondul funciar
[modificare | modificare sursă]Reprezintă principala resursă regenerabilă.
Solurile
[modificare | modificare sursă]Sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor.
Pădurile
[modificare | modificare sursă]Reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constitue o valoare economică prin masa lemnosă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în menținerea și reglarea echilibrului ecologic pe suprafețe mari dar din păcate este foarte mică.
Infrastructura și echipare edilitară
[modificare | modificare sursă]Infrastructura de transport
[modificare | modificare sursă]Rețeaua de drumuri
- un traseu de drum național DN 24D ce străbate Grivița pe toată lungimea ei.
Căile ferate
Infrastuctura tehnico-edilitară
[modificare | modificare sursă]Alimentarea cu apă
- puțuri subterane private și publice.
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza 1903 dezvelit 1904, realizat în bronz de sculptorul Constantin Bălăcescu la inițiativa filantropului Stroe S. Belloescu. Este primul monument sculptural din țară dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Monumentul are pe parțile laterale ale soclului basoreliefuri reprezentându-i pe Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați domnitorului.
Școala Stroe S. Belloescu, construită de către acesta în 1892, era o școală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român. Stroe S. Belloescu. Datorită neîngrijirii, clădirea școlii s-a degradat devenind o ruină.
Monumentul funerar al profesorului Stroe S. Belloescu (1912)
Educație și cultură
[modificare | modificare sursă]Școala cu clasele I-VIII Grivița fondată în anul 1892 de către profesorul Stroe S. Belloescu, școala având un număr de peste 290 elevi.
Grădinița cu program normal aflată în centrul satului, vizavi de primărie.
Biblioteca comunală situată în cadrul Căminului Cultural
Biserica ortodoxă, cu hramul pe 21 mai, de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena
Zile festive
[modificare | modificare sursă]În fiecare an pe data de 26 octombrie se serbează hramul satului (ziua satului) mai exact în ziua de Sfântul Dumitru.
Referințe și note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Horga - Zorleni (arie naturală de protecție specială avifaunistică)
